Drum Nou, aprilie 1974 (Anul 31, nr. 9088-9112)

1974-04-23 / nr. 9106

Sub auspiciile bunelor relaţii de prietenie şi colaborare dintre România şi Posta Rica, ieri a început VIZITA OFICIALA A PREŞEDINTELUI REPUBLICII COSTA RICA. JOSE FIGUERES FERRER La invitaţia preşedintelui Re­publicii Socialiste România, Ni­­colae Ceauşescu, luni a sosit in ţara noastră, într-o vizită o­­ficială de prietenie, preşedin­tele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer. Această vizită se înscrie în cadrul bunelor re­laţii de prietenie şi colaborare statornicite între Republica So­cialistă România şi Costa Rica, relaţii care cunosc un curs as­cendent pe baza respectării principiilor independenţei şi su­veranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. In istoria legăturilor dintre cele două state, un moment de însemnătate primordială l-a con­stituit vizita efectuată in Costa Rica de preşedintele Nicolae Ceauşescu, în septembrie 1973. Dialogul la nivel înalt româno­­costarican, desfăşurat la San Jose, a constituit, prin rezulta­tele sale rodnice, o contribuţie de seamă la întărirea raportu­rilor bilaterale. Tratatul de prie­tenie şi cooperare între Repu­­blica Socialistă România şi Re­publica Costa Rica — document de o deosebită semnificaţie in­ternaţională­­ şi celelalte a­­corduri comune, semnate, în timpul vizitei şefului sta­tului român, au deschis noi per­­spective legăturilor bilaterale, pe o perioadă mai îndelungată, în diferite domenii de activi­tate. Noul dialog la nivel înalt ro­­mâno-costarican este menit să dea un nou impuls colaborării dintre cele două ţări, în inte­resul reciproc, să contribuie la cauza înţelegerii internaţionale. Sub aceste auspicii a avut loc luni ceremonia sosirii la Bucureşti, a preşedintelui Jose Figueres Ferrer Pe aeroportul Otopeni, au fost arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste Româ­nia şi Republicii Costa Rica, ale căror falduri încadrează portretele celor doi şefi de stat. Pe mari pancarte sunt înscrise urările în limbile spa­niolă şi română : ,,Bun sosit în Republica Socialistă România Excelenţei Sale, domnul Jose Figueres Ferrer, preşedintele Republicii Costa Rica", „Trăias­că prietenia dintre poporul ro­mân şi poporul costarican". La ora 15,40, aeronava cu care a călătorit preşedintele Republicii Costa Rica ateri­zează. In intim­pi­narea distinsului oaspete au venit preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii : Emil Bodnaraş, Ştefan Voitec, vice­preşedinţi ai Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, George Maco­­vescu, ministrul afacerilor ex­terne. Erau de faţă alţi mem­bri ai guvernului, conducători ai unor instituţii centrale, ge­nerali, ziarişti. Era prezent, de asemenea, Constantin Stănescu, ambasadorul României la San Jose. La coborîrea din avion, pre­şedintele Figueres este salutat cu cordialitate de tovarăşul Ni­colae Ceauşescu. Cei doi şefi de stat îşi string mîini­le, se îmbrăţişează cu căldură. Preşedintele Jose Figueres Ferrer prezintă şefului statului român persoanele oficiale care îl însoţesc: dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim-vicepreşedinte al Republicii, dr. Jose Luis Orlich Boimarcich, ministrul sănătăţii publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul pla­ni­fi­că­rii, Franklin Aguilar, ambasador. Preşedintele Nicolae Ceauşes­cu prezintă şefului statului costarican oficialităţile române venite in întîmpînare. Pionieri oferă buchete de flori. Garda militară prezintă ono­rul. Sínt intonate apoi imnurile de stat ale Republicii Costa Rica şi Republicii Socialiste România. în semn de salut sínt trase 20 de salve de artilerie. Cei doi preşedinţi trec în re­vistă garda de onoare. Sunt apoi prezentat: şefii mi­siunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, precum şi cele­lalte persoane oficiale române venite la aeroport. Cei doi preşedinţi primesc a­­poi defilarea gărzii de onoare. Numeroşii bucureşteni, aflaţi pe aeroport, aplaudă cu căl­dură pe cei doi şefi de stat, aclamă pentru prietenia dintre cele două popoare. Preşedintele Nicolae Ceauşes­cu şi preşedintele Jose Figueres Ferrer iau loc într-o maşină escortată de motociclişti, în­­dreptîndu-se spre reşedinţa re­zervată oaspetelui. De la aeroport pînă în Capi­tală, ca şi pe bulevardele bucu­­reştene, un mare număr de ce­tăţeni salută cu entuziasm şi căldură pe cei doi preşedinţi, care răspund cu cordialitate manifestărilor de stimă şi prie­tenie ale populaţiei. A In pagina a 2-a Buna organizare a muncii, creşterea eficienţei activităţii de producţie în această săptâmlnă Ritm intens de lucru In cîmp pentru terminarea însămîntărilor­­» (în pag. a 2-a) oficial p.T Ii?___-o JUDEȚUL . UNUI­VA! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN Anul XXXI Nr. 9106 Marţi 23 aprilie 1974 4 pagini 30 bani Vizită protocolară Preşedintele Jose Figueres Ferrer a făcut luni seara, la Palatul Repu­blicii, o vizită protocolară preşedin­telui Nicolae Ceauşescu. La întîlnire au participat tovarăşi: Emil Bodnaraş, Ştefan Voitec, Ma­nea Mănescu, Emil Drăgănescu şi George Macovescu. A fost de faţă Constantin Stănescu, ambasadorul României la San Jose. Oaspetele a fost însoţit de dir Manuel Aguilar Bonilla, prim-vi­­cepreşedinte al Republicii, dr. Jose Orlich Boimarcich, ministrul sănă­tăţii publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul planificării,, şi Franklin Aguilar, ambasador. Vizita protocolară a decurs într-o atmosferă de caldă cordialitate. (Agerpres) Dineu Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a oferit, luni, în saloa­nele Palatului Republicii, un dineu oficial în onoarea preşedintelui Re­publicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer. La dineu au participat tovarăşii Emil Bodnaraş, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Florian Dănăla­­che, Constantin Drăgan, Emil Dră­­gănescu, Janos Fazekas, Petre Lu­pu, Manea Mănescu, Paul Ni­­culescu-Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Leonte Rârni­, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Pati­­lineţ, Ion Păţan, Ştefan Andrei, Gheorghe Oprea, viceprim-ministru al guvernului, membri ai guvernu­lui, conducători de instituţii cen­trale, personalităţi ale vieţii ştiinţi­fice şi culturale. Au luat parte dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim-vicepreşedinte al Re­publicii, dr. Jose Luis Orlich Bol­­mareich, ministrul sănătăţii publi­ce, Oscar Arias Sanchez, ministrul planificării, Franklin Aguilar, am­basador, şi celelalte persoane ofici­ale care îl însoţesc pe preşedintele Republicii Costa Rica în vizita pe care o face în ţara noastră. Au fost intonate imnurile cri sta­l ale celor două ţări. In timpul dineului, care s-a des­făşurat într-o atmosferă cordială, prietenească, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Jose Fi­­gueres Ferrer au rostit toasturi. (Agerpres) Depunerea unei coroane de flori la Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism Preşedintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, a de­pus o coroană de flori la Monu­mentul eroilor luptei pentru li­bertatea poporului şi a patriei, pentru socialism, împreună, cu şeful statului cos­tarican s-au aflat persoanele ofi­ciale care ii însoţesc în vizita pe care o face în ţara noastră. La solemnitate au luat parte Gheorghe Cioară, primarul gene­ral al Capitalei, general-colonel Ion Gheorghe, prim-adjunct al ministrului apărării naţionale şi şef al Marelui Stat Major, Vasile Gu­ga, adjunct al ministrului afa­cerilor externe, membrii misiunii române ataşate pe lingă înaltul oaspete, generali şi ofiţeri supe­riori. La sosire, pe platoul din faţa monumentului, preşedintele Repu­blicii Costa Rica a primit onorul gărzii militare. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. După depunerea coroanei de flori, asistența a păstrat un mo­ment de reculegere. A fost vizi­tată apoi rotonda monumentului. Solemnitatea s-a încheiat cu defilarea gărzii de onoare. JURNAL DE ÎNTRECERE DIN ANUL JUBILIAR In întîmpinarea zilei de 1 Mai CONSTRUCTORII DE PE ŞANTIERELE JUDEŢULUI dmn noi succese Alături de colectivele din industrie, oamenii muncii care îşi desfăşoară activitatea pe san­tinele judeţului Braşov îşi manifestă hotărîrea fermă de a întîmpina sărbătoarea muncii cu noi succese, care să contribuie la edificarea princi­palului obiectiv al constructorilor braşoveni în etapa imediat următoare: realizarea în semes­trul I a cel puţin 50 la sută din planul anual. Acest obiectiv, la rîndul său, constituie o op­ţiune serioasă pentru punerea în funcţiune la termen, sau în devans, a noilor capacităţi de producţie pe baza cărora urmează să se obţină un important spor de producţie, spor care va aduce, fără îndoială, un aport decisiv la îndeplinirea cincinalului înainte de termen. Tată premise care fac ca întrecerea socialistă­­ capete în aceste zile valențe noi. .O.I.M. Cu planul pe 4 luni îndeplinit Avînd ca obiectiv major în­deplinirea sarcinilor din actualul cincinal în numai patru ani, co­lectivul întreprinderii de con­strucţii industriale şi montaje — distins recent cu diploma de o­­noare şi titlul de întreprindere evidenţiată în ramura construc­ţiilor de maşini pentru rezulta­tele obţinute în 1973 — este ho­­tărît, după cum ne spunea Al. Presecan, locţiitorul secreta­rului comitetului de partid, să amplifice succesele obţinute în anul trecut. — Vă rugăm să ne spuneţi cum se concretizează această hota­­rîre. — în cursul zilei de simbătă, 20 aprilie, am îndeplinit, cu o decadă mai devreme, planul de construcţii-montaj pe primele patru luni ale anului. Aceasta ne va permite ca la sfîrşitul acestei luni să înregistrăm un spor la acest indicator de cel puţin 6 mi­lioane de lei. — Ce colective au contribuit in mod substanţial la realizarea a­­cestui succes ? — Notaţi colectivele loturilor ce lucrează la întreprinderi­le ,,Rulmentul“, „Hidromeca­nica", X.C.A. Ghimbav, „Electro­­precizie", ca să mă rezum la cele care-şi desfăşoară activitatea în jur nuil Braşov. Şantierul Hoghiz avans de 8 zile Veşti bune a­m primit şi de la şantierul de construcţii indus­triale de la Hoghiz. „Purtătorul de cuvânt" al constructorilor u­­nuia dintre cele mai mari, com­binate de ciment din ţară a fost, de această data, inginerul­ Ioan Mărgărit, şeful serviciului pro­gramarea ș­i urmărirea lucrări­lor. — După ce planul trimestrial a An de profunde semni­ficaţii istorice, prin cele două mari evenimente ce-i conferă personalita­te, 1974 înregistrează un moment remarcabil şi sub raportul dezvoltării în­­văţămîntului naţional. Es­te vorba de legiferarea cuprinderii, începînd cu anul şcolar 1974-1975, a tu­turor promovaţilor clasei a VIIX-a într-o formă o­­bligatorie de şcolarizare, liceul devenind astfel, prin generalizarea primei sale trepte, veriga cea mai importantă din siste­mul nostru de învăţământ, întruchipare a politicii ştiinţifice a partidului nostru în domeniul pre­gătirii de cadre, Hotărî­­rea Consiliului de Miniş­tri din 5 aprilie a.c. vine să dea viaţă prevederii fundamentale a progra­mului stabilit de Plenara C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie 1973, program ela­borat, după cum se ştie, sub îndrumarea nemij­locită a secretarului ge­neral al partidului, tova­răşul Nicolae Ceauşescu. Ca consonanţă deplină cu cerinţele actuale şi de perspectivă ale dezvoltă­rii societăţii noastre, li­ceul încetează astfel să mai fie o formă selectivă şi tranzitorie de învăţă­­mînt, devenind un ciclu unitar cuprinzător, care asigură într-o perspectivă imediată întregii genera­ţii tinere o pregătire de cel puţin 10 ani la învă­ţămintea de zi. Act de adinei semnificaţii politi­ce şi sociale, generaliza­rea primei trepte liceale va însemna în fond creş­terea nivelului general de cultură şi civilizaţie al întregului popor şi asîgu­rarea pregătirii pentru muncă şi viaţă a într­egii generaţii tinere. Astfel, în conformitate cu prevederile Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie 1973, în­cepînd cu anul şcolar 1974—1975 vor funcţiona opt tipuri de licee, res­pectiv real, umanist, in­dustrial, economic, agri­col şi silvic, sanitar, pe­dagogie şi de artă, în cu­prinsul lor existînd 24 de profite. De reţinut că la 15 septembrie 1974 întrea­ga serie de elevi care pro­movează în vara anului 1974 clasa a VIII-a va fi cuprinsă în anul I de li­ceu la cursurile de zi, realizîndu-se astfel pentru prima dată în ţara noas­tră un învăţămînt obliga­toriu unitar cu durata de 10 ani. Ceea ce înseamnă că promovaţii clasei a Vlll-a, promoţia acestui an, nu pot fi angajaţi în producţie şi nici cuprinşi în şcoli profesionale sau ucenicie la locul de mun­că, lucru pe care însăşi hotărîrea îl interzice în mod categoric. Sînt ex­­ceptaţi de la această re­gulă doar cei care la ter­minarea clasei a VII­I-a au împlinit vîrsta de 10 ani. Cît priveşte modul de trecere la prima treaptă, este bine să se reţină că admiterea promovaţilor clasei­ a VIII-a în treap­ta întîi a liceului se face de regulă, fără concurs Numai in cazurile în ca­re la unele licee vor­­ mai mulţi candidaţi pr­in loc admiterea se face pe baza unor probe de aptitudini şi de verificar­­a cunoştinţelor la obiec­tele de profil. La licee­ pedagogice şi de artă (­ de muzică) însă se vor organiza probe de aptitu­dini şi de verificare a cunoştinţei'­r, indifet er­de numărul candidaţilor. Dacă raportăm însă nu­mărul de aproximativ 5.900 de absolvenţi ai cla­­sei a VIII-a din judeţu­l nostru la cifra de 8.500, (Continue*«, în pag. a 2-a) GENERALIZAREA PRIMEI TREPTE A INVAT­AMINULUI LICEAL fost depăşit la construcţii-montaj cu peste 30 la sută, am continuat activitatea în acelaşi ritm dina­mic şi în luna aprilie. Cea mai bună dovadă este faptul că în cursul zilei de azi (n.r. — ieri) am îndeplinit planul pe luna a­­prilie, adică cu 8 zile mai de­vreme. — Ce înseamnă acest avans pe linia creării frontului de lucru pentru montarea utilajelor tehno­logice — problemă care, ştim, este la Hoghiz în plină actuali­tate ? — Drept să vă spun, mă aş­teptam la această întrebare. De pildă, la staţia de concasare prin terminarea turnării unor planşee s-a creat front de lucru atât pen­tru montarea structurii metalice, cît și pentru montarea utilaje­lor. La fel, la morile de făină de calcar și argilă. T.C.I. Braşov Activitate intensă în sectorul construcţiilor zootehnice — Alo, redacţia ziarului „Drum nou" ? — Da. — Sînt ing. Nicolae Stănescu, de la T.C.I. Braşov. Am dori să vă aducem la cunoştinţă cîteva din ultimele noastre realizări în sect­orul construcţiilor zootehnice. — Vă ascultăm. — După ce in, primul trimes­tru al anului s-au predat benefi­ciarului sectoarele de fătare­­creştere şi îngrăşare a cîte 30.000 capete de porci, la I.A.S.­­C.I.P. Şeroaia şi sectorul de fă­­tare-creştere de 30.000 locuri la I.A.S.C.I.P. Codlea, de curând s-au pus în funcţiune, la ambele unităţi, cite un nou sector de în­grăşare cu 30.000 locuri. Activita­tea intensă ce o desfăşurăm în prezent pe aceste şantiere ne va permite să predăm, beneficia­rului în luna mai — de data a­­ceasta fără nici un fel de ami­­nări — restul de obiective. Adunare consacrată împlinirii a 104 ani de la naşterea lui Vladimir Ilici Lenin Ieri după-amiază, la Casa priete­niei din Braşov, a avut loc o adunare consacrată împlinirii a 104 ani de la naşterea lui Vladi­mir Ilici Lenin, genial gînditor şi conducător revoluţionar marxist. Erau de faţă activişti de partid, de stat şi ai organizaţiilor obşteşti, (Agerpres)­­ vechi militanţi ai partidului şi ai mişcării muncitoreşti din ţara noastră, oameni ai muncii din în­treprinderi şi instituţii, oameni de artă şi cultură, elevi şi studenţi. Aducînd un călduros omagiu lui Vladimir Ilici Lenin, despre puter­nica personalitate a genialului teo­retician şi strateg revoluţionar marxist şi­ despre aplicarea crea­toare de către partidul nostru a teoriei marxist-leniniste la con­diţiile concrete ale României, a vorbit conf. univ. Eugen Chiş, de la Universitatea Braşov. După adunare, participanţii au vizionat filmul artistic „Caietul al­bastru", inspirat din viaţa şi acti­vitatea lui Vladimir Ilici Lenin. I J.C. Făgăraş Pentru dublarea producţiei de utilaje emailate O activitate intensă în dome­niul investiţiilor se desfăşoară şi la I.U.C. Făgăraş, unde colabora­rea pe şantier dintre beneficiar şi Grupul de şantiere din Făgă­raş, aparţinând de T.C.I. Braşov, a făcut ca planul pe primele pa­tru luni ale anului să fie reali­zat cu circa două sâptămîni mai devreme. — Care e „atmosfera" pe platforma industrială a I.U.C., tovarăşe secretar al comitetului de partid, Dorel Tuţurea ? — Se lucrează intr-un ritm di­namic. Atenţia noastră se con­centrează în această perioadă şi spre punerea în funcţiune, în a doua jumătate a anului, a noii secţii de utilaje emailate, care va contribui la dublarea capaci­tăţii actuale de producţie. Această preocupare deosebită este justi­ficată de faptul că sîntem singura unitate din ţară ce produce uti­laje emailate antlacide și din a­­cest motiv ele sunt foarte solici­tate. Trustul de construcţii Braşov 5 milioane de lei peste plan ... Şi o veste de ultimă ora­­ ieri, 22 aprilie, a îndeplinit pla­nul pe primele patru luni ale anului şi T.C. Braşov. După cum ne-a adus la cunoştinţă ing. Gh. Haizea, directorul unităţii, acest succes va permite obţinerea, la sfîrşitul perioadei, a unui plus de circa 5 milioane lei la activi­tatea de construcţii-montaj. Ştefan BANARU Urzila ii Braşov a participanţior la sesiunea Uniunii Inlterparlamen­tara Parlamentari din peste 60 de state, care au participat la lucră­rile sesiunii de primăvară a U­­niunii Interparlamentare, desfăşu­rate la Bucureşti, au fost dumi­nică oaspeţi ai municipiului Bra­şov, însoţiţi de deputaţi români, ei au vizitat vechiul oraş de la poa­lele Tîmpei, monumente istorice şi cartiere construite aici în ul­timii ani. Au asistat, de aseme­nea, la un spectacol folcloric ofe­rit de formaţii artistice braşo­vene. In onoarea lor, preşedintele Consiliului popular judeţean a o­­ferit un dejun. (Agerpres) Cartierul braşovean Steagul roşu este tot mai bine dotat cu unităţi ele deservire social-culturală. Foto : Petre POPOVICI

Next