Economia Naţională, 1885 (Anul 9, nr. 1-52)
1885-04-22 / nr. 17
194 ECONOMIA NATIONALA LUNI, 22 APRILIE 1885. Mare deosebire între 1841 şi 1878! Negreşit că elementul român nu s’a urcat într’o proporţiune atât de mare ca cei străini, între elementele streine care au crescut maî mult în capitala ţereî, servitorii şi meseriaşii sunt cei mai numeroşi. Este constatat că servitorii de toate categoriile se recruteaza mai cu seama din populațiunea ce vine din Ungaria și Transilvania. Cei care au trăit în Bucuresci nu mai de mult ci chiar de la 1850 încocî, pot spune câte prefaceri a luat capitala în aceia ce privesce populațiunea. Pe atunci se audia rari omeni vorbind limbă străină, erau puţine firme de comercianţi şi meseriaşi streini ; astăzî nu faci pas fără să aud vorbindu-se unguresce şi nemţeşte; nu esista stradă în care să nu locuiască străini. In clilele de sărbătore până şi la capătul stradei principale a oraşului, la bariera Mogoşoeî, sunt cârciumi unde tot soiul de omeni streini nu se mulţumesc numai a chiui în întru dată umple strada şi fără a se sfiiţipă şi alerga. Audim dicându-se : cum s’a mărit Bucu»rescul, ce iute s’a înmulţit populaţiunea. Negreşit că se vede cu ochii că oraşul nostru principal a crescut; întrebarea este : ne place aceasta desvoltare? Convine intereselor noastre aceasta împestrițare care de va continua, va preface cetatea lui Bucur într’un oraş cosmopolit ? Și aceasta cestiune a năpădire! nepomenite de servitori streini putem ore să o privim cu nepăsare? Credem ore că la un moment dat nu vom avea a ne căi amar de indiferenţa nostră faţă cu cestiuni atât de importante? Am dori să ni se arate în care ţară din lume, cu populaţiune omogenă ca a nostră, să mai vede ca în capitala ţereî populaţiunea streină să fie în nunlor atât de mare? Căci, să se noteze bine, aici nu mai este vorba de keiner de Cafeuri şi de Otelurî; este vorba de presinţa mai în tote casele de servitori străini, de vizitii, feciori, bucătărese, femei de casă, rândaşî până şi doici. Nu facem imputări celor ce intrebuinţază pe aceşti streini, de oarece mai adeseori nu pot face altfel, ne permitem numai a atrage atenţiunea asupra acestei stări de lucruri ca şi unică în felul său. De altă parte rugăm Primăria Capitalei (1) să dispună fără întârziere facerea unui recensiment regulat al populaţiunii bucurescene, cu toate amănuntele trebuinciose. Poate că înfăţişându-ni-se un tablou regulat şi detailat al locuitorilor din Bucuresci ne vom deştepta din indiferenţa în care trăim; poate că atunci sfătuindu-ne cu toţii, vom vedea ce este de făcut pentru a pune o stavila unei stări de lucruri care merge agravându-se; poate în fine că faţă cu o situaţiune escepţională, vom deveni mai geloşi de păstrarea acelor condiţiunî care asigurează întărirea naţionalitate! noastre. Să nu uităm că aceia ce constitue mal cu séma tera, aceia ce dă figura Statului nu este nici configuraţiunea teritorului, nici prosperitatea economică, nici alte împrejurări de felul acesta, ci populaţiunea. Ca ce folos pentru ţara acesta când un oraş ar purta nume românesc, ar fi de la obârşie întemeiat cu Români, şi ne-ar trezi într’o clică de abia mai aud! vorbindu-se românesce într’însul? Cernăuţii nu trece de oraş românescu, de capiala frumoseî Bucovina? Respunde însă populaţiunea acestui oraş cu numele de românesc? Şi este lipsă să trecem graniţa pentru a găsi esemple, nu avem şi noi oraşe în aceasta tristă situaţiune? * 5 A DE LA MARU. SCRISORI DIN FRANCIA Domesticitatea în timpul de faţă. — Necesitatea schimbăreî modului de vieţuire. — Maî puţin lues, maî multă viaţă de familie. Domnule Diredtore, Din când în când economiştii parisiani găsesc o plăcere în a varia materia discuţiunilor lor, tratând subiecte cari, deşi nu sunt tocmai din domenul lor, dar sunt cu totul învecinate. Ast-fel, spre esemplu, ei au tratat pe la începutul acestei luni cestiunea domesticităţii, sau a servitorilor. S’ar părea stranie alegerea acestui subiect. Cu toite acestea ei nu s’au tulburat de loc, şi au făcut forte bine după cum reportă cronicarii cari au asistat la şedinţe. în adevăr conversaţiunea (sciţi că şedinţele Societăţii de Economie politică din Paris se ţin la masă, şi nu au nici-o asemănare cu solemnitatea parlamentară), conversaţiunea die, a fost forte in (1) Acest articol era deja la imprimerie când am aflat că s’a început recensimentul. Ne face plăcere pentru graba pusă la o lucrare atât de importantă, și atât de părăsită.