Economia Naţională, 1885 (Anul 9, nr. 1-52)
1885-07-22 / nr. 30
ECONOMIA NATIONALA ANULU IX. LUNI, 22 IULIE 1885. NUMERU 30. REVISTA INTERESELOR ECONOMICE ROMANE. REDACTIUNEA ŞI ADMINISTRATIUNEA *6-Strada Euminel 14, în Bucurescî. ABONAMENTE : UNÜ ANC; G 1.LNÏ Remania . . 25 lei; 15 lei. Ţerî străine 30 » 18 . Prețurii unui numită : 50 bani. siniRiv. PARTEA ECONOMICA. Presa francesă și tariful nostru general........................... Scrisori din Italia . Diferite soiuri de sare puse în venerare. — Mijloacele de a denatura sarea pentru a împedica fraudele. — Reducerea prețurilor sării pentru diferite industrii..............................................................351 PARTEA AGRICOLA ȘI INDUSTRIALA Starea plantațiunilor de tutun........................................352 Industria petroleului................................................................353 Comisiul agricol din Județul Prahova și Machina de secerat Adriance...................................................................357 PARTEA COMERCIALA ȘI FINANCIARA. Revista agricolă și comercială........................................358 Filocteia în Rumelia Orientală.......................................359 Prețul productelor în portul Brăila dela 10—16 Iulie. 359 REVISTA COMERCIALĂ. Institutul meteorologic al României. — Bursa. . . . 360 PARTEA ECONOMICĂ PRESA FRANCESĂ ȘI TARIFUL NOSTRU GENERAL Abrogarea legii din 1878 şi înfiinţarea uinui tarif general aplicabil către toate ţările, cari nu au sau nu vor avea în viitor Convenţiunî comerciale cu România, a provocat la început discuţiunî în destul de animate. Acesta nu poate surprinde de oarece când sunt interese, cari au să sufere din aplicarea acestui tarif, este natural că cei ce se cred loviţi să caute să se apere. Aceia ce ne-a mâhnit este tonul cu care o parte din diaristica francesă a tratat cestiunea , ameninţările adresate României. Se pare însă că perioada supărarei a trecut ; spiritele s’au liniştit şi discuţiunea începe să devie cuviinciosă, măsurată, aceia ce trebuia să fie de la început. In acestă schimbare, constatăm cu o particulară mulţumire, se datoresce mult câtorva bărbaţi eminenţi, economişt fruntaşi. Intre aceştia Dr. Passy şi Paul-Leroy-Beaulieu, merită totă recunoscinţa nostră. D. Beaulieu, profesore de Economie politică, directorele Economistului frances, un în- t I văţat care face autoritate în şciinţă, a atins în trecut cestiunea neînţelegerei provocată între noi şi Francia din causa aplicării tarifului autonom. Distinsul economist, tratând despre Uniunile vamale în general și proiectul uniunei între Germania și Austro-Ungaria, se esprimă în termenii următori a proposito de incidentul iscat între Francia și România : «Un incident nou, acela al României, avenit să demonstreze că regimul de protec«ţiune mai accentuată urmat de Francia de «vre-o cinci sese ani face mai mult rea de «cât bine ţăreî. Nu cunosc nimic mai nerod «decât acest incident român. Noi evităm «de a încheia cu România un tractat de co«merciu detaiat, cu tarife ferme şi precise; «împovărăm cu tacse principalele producte «ale României, adică grâul şi vitele; Româ nii se supera şi urcă la rendul lor drepturile de vamă asupra articolelor noastre ; ne «înăsprim din parte-ne, chiar ne indignăm «ca cum nu noi am fi început; ameninţăm «să urcăm cu 50% drepturile asupra pro «duetelor României, o naţiune amică şi 7 ! » APARE LU îi E A. STJB DIRECŢIUNEA : D-EUÎ PETRE S. AURELIANU, Mc,nbr' Academiei. E ABONEZÂ: La Administraţiunea Revistei. La biurourile poştale. La principalele librării. Preţuia anunciurilor : ’ 30 bani linia. tr oz¥s.