Ecoul Moldovei, 1890-1893 (Anul 1, nr. 2-63)
1892-11-26 / nr. 54
ANUL I No. 54-NUMENUL 25 BANI ABONAMENTUL P« uu *n ............................................ » b luni........................................................ Punwu atreiuat*i« adaugi portal. Jo 1 noi 12 Joi 25 Noemvrie 1892. f Rondul in po triva III . . .v . . . . Bluu 25 » » » I\ .... . . » 15 Inserţiunî şi reclame 1 left linia. ZIAR SEFTAMAITAL/ Redactor-proprietar: Em. Al. IVlANOLIU ANUNCIURI — V REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA IN STABILIMENTUL GRAFIC MIRON COSTIN" STR. LĂPUŞNEANU No. 29. Iar promisiuni ? Se svoneşte, nu ştim de a cătea oară, cum că Principele moştenitor de îndată ce se va căsători, va veni să se aşeze in Iaşi, ba încă de astă dată se asigură chiar, că pentru acest sfârşit actualul palat comunal va fi cumpărat şi restaurat spre a se servi de reşedinţă. Mărturisim că noi suntem departe de a da crezare acestui svon, fiindcă ne am obicinuit cu promisiunile deşerte, ne am săturat de vorbe şi laude ce se aduc vechei capitale a Moldovei, mai cu samă de la 1860 încoace, nu numai de Regele Carol, dar şi de toţi acei cari au avut interes să’şi scape sau să câştige o situaţie în unele ocaziuni, situaţie carea fost judecată că ar atîrna şi de la cuvântul cetăţenilor Iaşului, numit în deridere a doua capitală a ţerei. Nu vrem să mai desmormîntăm uitatele promisiuni solemne ale Regelui Carol I, pentru rădicarea prestigiului şi înflorirea acestui încercat oraş. Dat fiindcă iarăşi este vorba de aşezarea Principelui Ferdinand acolea, vorbă rostită mai întâi de însuşi M. S. Regele cătră delegaţiunele judeţului şi ale oraşului, cu ocazia primei vizite ce ne o făcusă cu nepotul meu, spre a ni l recomanda, suntem datori de a reveni asupra acestei chestiuni, nu ce altă ceva, dar ca să nu ne mai găsim surprinşi în buna noastră credinţă, cu alte cuvinte să nu mai cădem victimă a înşelăciune!. Principele moştenitor nici după căsătorie nu’şi va lua reşerinţa în Iaşi şi aceasta o afirrmăm bazaţi fiind pe faptul că, îi cercurile palatiste nu s’a gîndit şi nici nu se gîndeşte nimeni la vre-o disposiţiune care să justifice macar întru câtva armene svoil, ce ar însemna că această din urmă promisiune regală dată Iaşului, ar fi o perspectivă să se realizeze. Din contra, să fac pregătiri pentru aşazarea pereche! princiare, deocamdată în aripa stângă a palatului regal şi s’au luat măsuri pentru restaurarea palatului de la Cotroceni care va fi viitoarea ei reşedinţă. Prin urmare cine şi pentru care interes a respândit svonul despre ţinerea cuvîntului regesc, relativ la aşazarea Principelui moştenitor în Iaşi ? Sigur că Regele Carol nu, fiindcă interesele politicei interne nu’l îndeamnă de a veni curând în Iaşi, aşa că se aibă nevoe de a’şi pregăti o primire entusiastă din partea cetăţenilor din a doua Sa capitală?—Şi apoi, când trebuinţa va cere, nu mai sunt încă atâtea lucruri de promis, ori nu se pot reînoi din cele vechi ? Ei bine, adevăratul interesat care caută de a se folosi din asemenea svon, este administraţia. Ha a vrut cu orice preţ să adune o sumă inimoasă pentru darul de nuntă ce se proectasă a se face logodnicei Principelui Ferdinand şi s’a închipuit că prin acest mijloc va putea realiza cu succes acea sumă prin cotizarea cetățenilor. Mai mult, pentru a încălzi entusiasmul cotizatorilor a făcut să se generalizeze ideia, că din suma adunată din Moldova, o parte să se afecteze pentru cumpărarea palatului comunal, care să fie oferit că dar perechei princiare, spre a servi de reşedinţă în Iaşi. Ideia este ingenioasă şi cu ea a reuşit administraţia să adune, după cât aflăm, o sumă destul de frumoasă de pe la cetăţenii cari mai cred în promisiunele de sus. Noi însă, în afară că nu mai punem nici o bază pe vorbe, dar încă condemnăm procedeul acesta de a scoate bani din buzunarele oamenilor, il condemnăm cu atâta mai mult că prea se exploatează buna-credinţă a cetăţenilor ieşeni şi se prea abuzază de simţimîntul dragoste ce avem de a ne vedea oraşul reînfiripându-se, dacă s’ar putea chiar prin o mică curte princiară aşezată in el. Nimeni nu dlit Regele Carol să promită fixarea reşedinţei Principelui moştenitor în Iaşi ; şi dacă a promis şi nu s’a ţinut cuvântul pană acuma, pentru ce guvernul seu, profitând de ocazia căsătoriei Principelui, îşi face plăcerea de a mai specula Iaşul cu o promisiune nerealisabilă ce desonorează Coroana şi indignează pe cetăţenii ieşeni, înşelaţi pănă acuma de atâtea ori în speranţele lor.? lijtHJM/ţint ele din ţară şi străine arată că criza ministerială din Franţa continu Ue Brisson, care primisă să forneze cabinetul, a crezut că va putea reuşi să întrunească fracţiunile partidului republican, însă a întempinat refuzul d-lui Casimir Perier şi a d-lui Bourgeois, astfel că a fost silit să’şî depue mandatul. D-l Casimir Préier chemat la Eliseu pentru a’şi lua sarcina formărei ministerului, nu a fost mai fericit în urma consfătuire ce o avu cu d-nii Ribot, Bourgeois şi Dupuy, aşa că preşedintele a trebuit să recurgă iarăşi la d-l Bourgeois dar situaţia este aşa felm că i-va fi imposibil orice nouă încercare de a-şi apropia pe membrii marcanţi ai partidului republican. Unele ziare cred că d-l Ribot va avea o mănă mai fericită deoarece să află în înţelegere cu d-nii Bourgeois, Casimir Périer, Dupuy, şi tot de o dată o mai bună situaţie în parlament. Ancheta relativ la chestiunea Panama urmează cu activitate şi se discoper tot mai multe dovezi despre rîsîpa şi furturile ce avură loc în această întreprindere celebră. Nu sunt scutite de presupuneri şi complicitate chiar persoane din cele marcante a Franţiei, iar pentru unii compromiterea deja e dovedită, ceia ce face obiectul preocupaţiunei generale din toată ţara şi în străinătate. tj'.tjf: Din Bulgaria să vesteşte ca un însemnat număr din membrii Sobraniei cred că e necesar a se modifica unele articole din Constituţie şi că nici guvernul nu ar fi contra acestei. Guvernul mai cu samă ar avea interes pentru o modifiicare a legei electorale fără însă să se atingă de sufragiul universal , el opinează înpreună cu majoritatea că un deputat ar trebui să fie expresiunea a 20,000 loc, iar nu a 50,000 ca pănă acuma. + Proectul de lege pentru dotaţiunea Princepelui Ferdinand a fost primit de cameră, care a şi votat urgenţa. El dar va trece cu faţala fulgerului prin secţiuni spre a fi dus din nou în cameră să-şi primească sancţiunea atâtor glasuri care odiniară tunau contra Domenului Coroanei. Asta însemnează convincţiune şi consecvenţă. Sigur că guvernaţii de astăzi îşi dau samă perfect de ceia ce fac, numai nu ştim când vor fi în opoziţie cum vor justifica darul ce’l fac cu atâta bună voinţă. Se sperăm însă că d-l A. D. Helban, convins acuma pe deplin de nevoia ca Coroana să aibă un Domeniu, va uşura situaţia amicilor sei politici, esplicând şi pe aceasta a dotaţiunei Princepelui moştenitor. RACHIUL OTRĂVITOR (URMARE) După cum vedem ilar, toţi si pretutindenea se ocupa cu serio- I sitate de combaterea flagelului ce- I lui mai teribil «alcoholismul», ve- I nind fie-care cu sistemul seu, mai bine sau mai ren combinat, dar vino intr’un mod oarecare, şi nu sta pe loc cu mânele încrucişate la pept, uitându-se cu jale cum se topesce omenirea in faţa sa, şi aruncând culpa când in spinarea unuia când in spinarea altuia. Numai la noi, oamenii aşa porecliţi, oameni de stat, ajunşi in capul bucatelor, I re soli,a lui Dumnezeu ; nu se gândesc a lua vre-o măsură ca se curme reul din radă- Vine ca re va sa Ie. impute ' i rea miserabila a ţăranului nostru,i' da iţi ivp. teaza ca s a făcut :ceia ce s’a putut face, si scoţuml pomelnicul, începe a-ti înşira iară resuflu : dar mi i am dat pământ, nu'i am făcut banca ; ugricei , nu i am , bcut scoli, nu !