Ecoul Moldovei, 1890-1893 (Anul 1, nr. 2-63)

1893-01-14 / nr. 61

jidan sii-i se dd­e in osnloatare absoluta cui puţin 1*200 americani din neam in neam.—Si sa nu se para esagerat­­ pretenţiunea ca ei, daca oiup­i statistica socotim, o populaţiune d­­e 1 ,*200,000.000 de locuitori pe toata suprafaţa pământului, la 7,000,000 de ji­dani, este ca deja fie­care jidan are in esploatare 171 de* ne jidani. Se nu crediţi ca jidovii nu vor isbuti sa infra­riga pe americani, precum n’au isbutit Italienii in anul tre‘cut intr’un cas analog to­t in America, pentru ca jidovii a­­vând, sau putând avea in buzu­narul lor pe toate guvernele, pe­­ toţi oamenii de la guvern şi pe toţi oamenii influenţi, n’au de­cât sa le strige furt ! (înainte) si toţi se vor mişca ca un singur om, şi atun­­cea America oricât de puternica este va trebui sa se supună, ne­putend­­ resista contra presiune­ int­regei birni. ECOUL MOLDOVEI si reprezintă cât se poate de bine idea autorului prin expresiunea ce ia imprimat-o şi ţinuta ce a căutat să i-o dea, cu tot cercul restrîns al bustului ; e o composiţiune reuşită după vederele apreciatorilor cu toate că pentru un libertinaj nu ar fi des­tul de expresiv. Copia Adam şi Eva este foarte ex­actă şi de un desen ce nu lasă nimic de dorit. Societatei artiştilor pictori In penultimul număr vorbind de­spre expoziţiunea pictorilor noştri, ne - am ocupat, pe cât ne-a fost ingăduit,­­ , numai de tablourile expuse de d-nul F.m. Bardazar. Continuând astăzi nu , putem trece cu vederea fără a ne­­ opri puţin asupra celor două tablouri tot­ale d-sale, mencionate­ deja şi care represint Tîrg.Ocna şi împrejurimele­­ mie. Ambele aceste peisaje sunt lucrate­­ de talentatul artist cu o îngrijire şi gust ce nu lasă nimic de dorit ca to­­j nurî şi colorit care armonizază per-­­ fect, notând ast-fel cu mâna sigură a maistrului şi sezisarea nuanţei ce o produce aerul răcoros al dimineţei la munte. Posiţiunile de unde d-l Bar- ' dazar a luat ambele vederi a­le aces- j tei frumoase panorame a fost bine­­ alese, căci ele desfăşură o întreagă gradaţiune a tonurilor din întinsa­­ perspectivă ce presintă valea rîu­­lui,, cu deosebire pe lângă acest oraş. Privirea ambelor tablouri ne întăresc în credinţa ce o avem că d-1 Bardazar este un peisagist de prima forţă şi că e ireproşabil ca colorist. D-1 C. D. Stahi, actualul director al şcoalei noastre de bele-arte, deja e cunoscut publicului ca potretist de seamă şi ne mirăm că a expus numai portretul defunctului d-l L. Russu acela al d-nei A. şi al d-nei Stahi. Cine a cunoscut pe d-l Russu senior e negreşit că va rămânea isbit, de per­fecta asemănare, ca figură şi aer şi de executarea fină şi armonizatoare a tonurilor pentru a reprezenta ideea justă a fiinţei reposatului d­r. Portre-­­­­ul d-nei A este foarte îngrijit, cu­­ multă minuţiozitate executat dar ceia ce atrage atenţiunea vizitatorilor ex-­­ posiţiei dintre aceste trei portrete ex-­­ puse de artistul Stahi e fără îndoială , acela al soţiei sale, prin poziţiunea­­ avantajoasă ce­ i-a ales, viociunea to­nurilor şi expresiunea deosebită ce ar imprimat-o prin penelul seu. Mai rar aşa portrete bine reuşite ca asamana­­re şi execuţiune se văd prod­ucându-­­ se de pictorii noştri ieşeni. D-l Stahi mai are expuse o bacan­tă şi Adam şi Eva, copie după Rap­hael. Bacanta e o lucrare originală ! VARIETATI ! Fotografie instantanie Duca de Morny care se ocupă de fotografie, au făcut o invenţiune care permite ca in câte­va oare se se facă în mod individual fotografiile a mii de oameni, care nu vor avea de­cât a defila rând pe rând, pe dinain­tea aparatului, care poate să scotă 86 de pose fără nici o prefacere în apa­rat, şi aceasta e pe un preţ de nimică adică drept 5 bani de o pasă dublă. Guvernul Frances se ocupă serios­­de a aplica această invenţiune la ar­mată, pentru o mulţime de resoane foarte întemeate , urmând a se aplica câte o poză a fie­căruia soldat pe livre­tul SCU individual şi pe cel matricular. Mai mult de­cât atîta, în momentul fotografiei fie­căruia soldat scriindu-i­­se pe pept cu cridă numerul seu ma­tricular, va fi foarte uşor a se constata de îndată identitatea soldatului. Noi credem că la cel întâi recense­­ment general, (care este a se face în 1895) va trebui neaparat ca gu­vernul se adopte această invenţiune admirabilă pentru a o aplica la fur­nicarul de jidani care din causa vicleniei lor nici o dată nu pot fi înscrişi, ast­fel că în­tot­deauna cea mai mare parte se sustrag de la toate sarcinele ţării pe care însă o explorează în mod gratuit. Ca complectare a lucrării va trebui ca pe lângă numerul matricular, de ca­re am vorbit, să se scrie cu crudă pe peptul individului şi numele şi pronumele său, ca ast­fel se facă im-­i posibilă ori­ce fraudă. Omul-femie înaintea comisiunii de recrutare al Seinei (Paris) s’a prezentat un caz foarte curios, şi anume: un tânăr care fiind înscris la starea civilă ca fată, sub nume de Lucia, a crescut a învaţat, a purtat costumul, a lucrat timp de 25 ani ca ast­fel, până ce într’o di o camaradă a el făcând’o se înţăleagă că nu-i fată, şi ca’l barbat, a trimis’o să consulte pe jud. de pace şi acesta a sfătuit’o de a consulta pe medici legişti încât aceştia încredinţân­­d’o că-i barbat, ea îndată s’a schimbat portul şi s’a şi présentat la comisi­­unea de recrutare ; esplicând cu de­­amănuntul toate faptele, au cerut să fie înscrisă ca barbat între recruţi însă fără să i se aplice pedeapsa că nu s’a présentât la vîrsta de 20 ani, pentru a fi înscris din cauză că el până atuncia n’a știut că’l barbat. Tot­odată na perdut timpul de a se însura cu camarada lul, bine voitoare, care ia fost dat povăţuire de a con­sulta pe jud. de ‘s pace, pentru a’şi constata sexul. Comisiunea de anchetă, şi mai ales medicul care o asista, cam ne­încre­zători, au regulat a se face o nouă revisiune medicală, la finele lucrării lor sale, se înţălege însă că cu uşile închise. Din lonlitate Cu o deosebită plăcere anun­ţăm cetitorilor noştri căsătoria d­­lui d-l Emil Puşcariu, profesor universitar şi şeful institutului anti-rabic din localitate, cu gentila d-ra Veturia Eremia. Căsătoria civilă şi religioase va avea loc la Brăila în cilia de l7 a. c. Luni. * + D-l Ştefânescu, inspector finan­ciar a făcut timp de mai multe zile inspecţiune la casa noastră comunală, la percepţie, la comit. Permanent, şi la casa sf. Spiridon. Regulatul cercetărilor sale nu este încă cunoscut definitiv, dar se crede că această inspecţiune I este pentru consiliul comunal pre-­ ludiul desalvăreî. ★ * * Se acreditează sgomotul respin­­­dit deja în oraş că d-l Const. P.­­ Balş părăseşte prefectura poliţiei şi­­ că în locul d-sale ar avea mai multe­­ sorţi să fie numit d-l Dim. Zarifopol. * -¥■ -¥• La 10 a. c. a murit Gheorghe Barbu, lăutar, în etate de 103 ani. El era fiul vestitului Barbu, cân­tat de Alexandri şi care a fost admirat de celebrul compositor Fr. Liszt. Cu Gh. Barbu dispare cel din urmă giubiliu lautar din oraşul nostru. I * Comitetul de administraţie a societatei «Deşteptarea­» pentru încurajarea comereiului şi indus­triei româneşti,­­’şi reîncepe şedin­ţele de Vineri 15 Ianuar, tot in localul Primei Societăţi de Eco­nomie de la Palat. ★ * * La 9 a. c. pe la oarele 9 ju­mătate a. m. se arată un frumos halo solar care venu aproape 2 ore. El a fost observat de multă lume şi nu s’a mai văzut de la 1882. * * + Cartele de sarcini, divizurile şi­­ contractele cum şi publicaţiunile necesare pentru clădirea teatrului, au sosit eri, de la arhitecţii Hel­mer şi Feiner din Viena, şi au­­ fost date la tradus. .Se speră că până in 8 zile vor­­ fi puse in discuţiunia consiliului comunal. * * * Mercuri 13 a. c. pe când ma­­­­nevra in gară o maşină, frîna­­­­rul Petrescu căutând a urca pe scara ei, pentru a lega nişte va­goane ca să fie duse pe altă li­nie, din întâmplare lunecă şi căzu­t cu capul intre roate, in o clipă , craniul îl fu sfărămat cu desăvăr­­­­şire şi când fu rădicat, deabea se mai cunoştea falca inferioară. Ne­norocitul lăsă o soţie şi două co­­piliţe. Chestiunea iluminatului oraşului ; aflăm că in curând va veni in desbaterea consiliului spre a se ho­tărî definitiv, Dl. Georgy s’a retras propunerea astfel că va rămânea numai casa Dolon ca concurent. * ★ * Atragem atenţiunea poliţiei a­­supra povoarelor din cale afara de mari cu care sunt încărcate cotiugile pe care caii le duc pe strada sub lovirile nemiloase a­le cotiugarilor. ★ * * Atragem atenţiunea cetitorilor noştri asupra anunciului despre a­­pariţiunea legei electorale cu ad­­ncţiuni de jurisprudenţă şi espli­­caţiunile date în parlament. Această lucrare se datoreşte d-lui Ioan Gh. Ghica şi este foar­te la timp apăruă în momen­tul de faţă, mai ales că încep contestaţiunile la­­listele electo­rale. Broşura, de un format de bu­zunar, este foarte elegant tipărită în stabilimentul Grafic Miron Costin. K­­ir­mirii aleşi din judeţul nostru pentru a fi trimişi la Bucureşti, sunt din comuna Gepleniţa. * * * SOCIETATEA DE AJUTOR A LUCRATO­RILOR TIPOGRAFI „UNIREA“ DIN IASI. CONVOCARE D-nii membrii fondatori şi d-nii membri activi ai acestei societă­­ţei sunt convocaţi în adunare generală extra­ordinară, Dumini­că 17 Ianuari 1893, oarele 1 p. m. în localul societăţei str. sf. Andrei No. 19. La ordinea zilei va fi: verifica­rea şi discuţiunea asupra actu­lui­­ de reconstituire, votat în adu­narea generală de la 1 Noev. 1891, împărţirea titlurilor membrilor în drept, conf. statutelor. Aceasta fiind a treia convoca­re se va lucra cu oari­ care va fi numărul membrilor prezenţi. Preşedinte, G. Butuman. Duminică 11 Ianuarie se pu­ne în vîndare şi se va găsi la lebrăriile din ţară. LEGEA ELECTORALĂ Adnotată cu jurisprudenţă ro­mână şi cu explicaţiunile date în corpurile legiutoare, de Ioan Gh. Ghica, licenţiat in drept. Preţul I leu 50 bani doreşte a intra în­­tr’o familie ca da­mă de companie sau pentru lec­­ţiuni de limba germană, franceză şi pentru piano. Doritorii a se adresa la re­­dacţiune. CĂPITANUL G. GOSTANDACUE prepară elevi pentru şcoalele militare şi pentru Licee. A se adresa la D-sa strada Bărboi No. 8, Iaşi. G. S. CHIST O­F OH AVOCAT Strada Lozonschi No. S.

Next