Ecoul Moldovei, 1890-1893 (Anul 1, nr. 2-63)
1893-01-14 / nr. 61
jidan sii-i se dde in osnloatare absoluta cui puţin 1*200 americani din neam in neam.—Si sa nu se para esagerat pretenţiunea ca ei, daca oiupi statistica socotim, o populaţiune de 1 ,*200,000.000 de locuitori pe toata suprafaţa pământului, la 7,000,000 de jidani, este ca deja fiecare jidan are in esploatare 171 de* ne jidani. Se nu crediţi ca jidovii nu vor isbuti sa infrariga pe americani, precum n’au isbutit Italienii in anul tre‘cut intr’un cas analog tot in America, pentru ca jidovii având, sau putând avea in buzunarul lor pe toate guvernele, pe toţi oamenii de la guvern şi pe toţi oamenii influenţi, n’au decât sa le strige furt ! (înainte) si toţi se vor mişca ca un singur om, şi atuncea America oricât de puternica este va trebui sa se supună, neputend resista contra presiune intregei birni. ECOUL MOLDOVEI si reprezintă cât se poate de bine idea autorului prin expresiunea ce ia imprimat-o şi ţinuta ce a căutat să i-o dea, cu tot cercul restrîns al bustului ; e o composiţiune reuşită după vederele apreciatorilor cu toate că pentru un libertinaj nu ar fi destul de expresiv. Copia Adam şi Eva este foarte exactă şi de un desen ce nu lasă nimic de dorit. Societatei artiştilor pictori In penultimul număr vorbind despre expoziţiunea pictorilor noştri, ne - am ocupat, pe cât ne-a fost ingăduit, , numai de tablourile expuse de d-nul F.m. Bardazar. Continuând astăzi nu , putem trece cu vederea fără a ne opri puţin asupra celor două tablouri totale d-sale, mencionate deja şi care represint Tîrg.Ocna şi împrejurimele mie. Ambele aceste peisaje sunt lucrate de talentatul artist cu o îngrijire şi gust ce nu lasă nimic de dorit ca toj nurî şi colorit care armonizază per- fect, notând ast-fel cu mâna sigură a maistrului şi sezisarea nuanţei ce o produce aerul răcoros al dimineţei la munte. Posiţiunile de unde d-l Bar- ' dazar a luat ambele vederi ale aces- j tei frumoase panorame a fost bine alese, căci ele desfăşură o întreagă gradaţiune a tonurilor din întinsa perspectivă ce presintă valea rîului,, cu deosebire pe lângă acest oraş. Privirea ambelor tablouri ne întăresc în credinţa ce o avem că d-1 Bardazar este un peisagist de prima forţă şi că e ireproşabil ca colorist. D-1 C. D. Stahi, actualul director al şcoalei noastre de bele-arte, deja e cunoscut publicului ca potretist de seamă şi ne mirăm că a expus numai portretul defunctului d-l L. Russu acela al d-nei A. şi al d-nei Stahi. Cine a cunoscut pe d-l Russu senior e negreşit că va rămânea isbit, de perfecta asemănare, ca figură şi aer şi de executarea fină şi armonizatoare a tonurilor pentru a reprezenta ideea justă a fiinţei reposatului dr. Portre-ul d-nei A este foarte îngrijit, cu multă minuţiozitate executat dar ceia ce atrage atenţiunea vizitatorilor ex- posiţiei dintre aceste trei portrete ex- puse de artistul Stahi e fără îndoială , acela al soţiei sale, prin poziţiunea avantajoasă ce i-a ales, viociunea tonurilor şi expresiunea deosebită ce ar imprimat-o prin penelul seu. Mai rar aşa portrete bine reuşite ca asamanare şi execuţiune se văd producându- se de pictorii noştri ieşeni. D-l Stahi mai are expuse o bacantă şi Adam şi Eva, copie după Raphael. Bacanta e o lucrare originală ! VARIETATI ! Fotografie instantanie Duca de Morny care se ocupă de fotografie, au făcut o invenţiune care permite ca in câteva oare se se facă în mod individual fotografiile a mii de oameni, care nu vor avea decât a defila rând pe rând, pe dinaintea aparatului, care poate să scotă 86 de pose fără nici o prefacere în aparat, şi aceasta e pe un preţ de nimică adică drept 5 bani de o pasă dublă. Guvernul Frances se ocupă seriosde a aplica această invenţiune la armată, pentru o mulţime de resoane foarte întemeate , urmând a se aplica câte o poză a fiecăruia soldat pe livretul SCU individual şi pe cel matricular. Mai mult decât atîta, în momentul fotografiei fiecăruia soldat scriindu-ise pe pept cu cridă numerul seu matricular, va fi foarte uşor a se constata de îndată identitatea soldatului. Noi credem că la cel întâi recensement general, (care este a se face în 1895) va trebui neaparat ca guvernul se adopte această invenţiune admirabilă pentru a o aplica la furnicarul de jidani care din causa vicleniei lor nici o dată nu pot fi înscrişi, astfel că întotdeauna cea mai mare parte se sustrag de la toate sarcinele ţării pe care însă o explorează în mod gratuit. Ca complectare a lucrării va trebui ca pe lângă numerul matricular, de care am vorbit, să se scrie cu crudă pe peptul individului şi numele şi pronumele său, ca astfel se facă im-i posibilă orice fraudă. Omul-femie înaintea comisiunii de recrutare al Seinei (Paris) s’a prezentat un caz foarte curios, şi anume: un tânăr care fiind înscris la starea civilă ca fată, sub nume de Lucia, a crescut a învaţat, a purtat costumul, a lucrat timp de 25 ani ca astfel, până ce într’o di o camaradă a el făcând’o se înţăleagă că nu-i fată, şi ca’l barbat, a trimis’o să consulte pe jud. de pace şi acesta a sfătuit’o de a consulta pe medici legişti încât aceştia încredinţând’o că-i barbat, ea îndată s’a schimbat portul şi s’a şi présentat la comisiunea de recrutare ; esplicând cu deamănuntul toate faptele, au cerut să fie înscrisă ca barbat între recruţi însă fără să i se aplice pedeapsa că nu s’a présentât la vîrsta de 20 ani, pentru a fi înscris din cauză că el până atuncia n’a știut că’l barbat. Totodată na perdut timpul de a se însura cu camarada lul, bine voitoare, care ia fost dat povăţuire de a consulta pe jud. de ‘s pace, pentru a’şi constata sexul. Comisiunea de anchetă, şi mai ales medicul care o asista, cam neîncrezători, au regulat a se face o nouă revisiune medicală, la finele lucrării lor sale, se înţălege însă că cu uşile închise. Din lonlitate Cu o deosebită plăcere anunţăm cetitorilor noştri căsătoria dlui d-l Emil Puşcariu, profesor universitar şi şeful institutului anti-rabic din localitate, cu gentila d-ra Veturia Eremia. Căsătoria civilă şi religioase va avea loc la Brăila în cilia de l7 a. c. Luni. * + D-l Ştefânescu, inspector financiar a făcut timp de mai multe zile inspecţiune la casa noastră comunală, la percepţie, la comit. Permanent, şi la casa sf. Spiridon. Regulatul cercetărilor sale nu este încă cunoscut definitiv, dar se crede că această inspecţiune I este pentru consiliul comunal pre- ludiul desalvăreî. ★ * * Se acreditează sgomotul respindit deja în oraş că d-l Const. P. Balş părăseşte prefectura poliţiei şi că în locul d-sale ar avea mai multe sorţi să fie numit d-l Dim. Zarifopol. * -¥■ -¥• La 10 a. c. a murit Gheorghe Barbu, lăutar, în etate de 103 ani. El era fiul vestitului Barbu, cântat de Alexandri şi care a fost admirat de celebrul compositor Fr. Liszt. Cu Gh. Barbu dispare cel din urmă giubiliu lautar din oraşul nostru. I * Comitetul de administraţie a societatei «Deşteptarea» pentru încurajarea comereiului şi industriei româneşti,’şi reîncepe şedinţele de Vineri 15 Ianuar, tot in localul Primei Societăţi de Economie de la Palat. ★ * * La 9 a. c. pe la oarele 9 jumătate a. m. se arată un frumos halo solar care venu aproape 2 ore. El a fost observat de multă lume şi nu s’a mai văzut de la 1882. * * + Cartele de sarcini, divizurile şi contractele cum şi publicaţiunile necesare pentru clădirea teatrului, au sosit eri, de la arhitecţii Helmer şi Feiner din Viena, şi au fost date la tradus. .Se speră că până in 8 zile vor fi puse in discuţiunia consiliului comunal. * * * Mercuri 13 a. c. pe când manevra in gară o maşină, frînarul Petrescu căutând a urca pe scara ei, pentru a lega nişte vagoane ca să fie duse pe altă linie, din întâmplare lunecă şi căzut cu capul intre roate, in o clipă , craniul îl fu sfărămat cu desăvărşire şi când fu rădicat, deabea se mai cunoştea falca inferioară. Nenorocitul lăsă o soţie şi două copiliţe. Chestiunea iluminatului oraşului ; aflăm că in curând va veni in desbaterea consiliului spre a se hotărî definitiv, Dl. Georgy s’a retras propunerea astfel că va rămânea numai casa Dolon ca concurent. * ★ * Atragem atenţiunea poliţiei asupra povoarelor din cale afara de mari cu care sunt încărcate cotiugile pe care caii le duc pe strada sub lovirile nemiloase ale cotiugarilor. ★ * * Atragem atenţiunea cetitorilor noştri asupra anunciului despre apariţiunea legei electorale cu adncţiuni de jurisprudenţă şi esplicaţiunile date în parlament. Această lucrare se datoreşte d-lui Ioan Gh. Ghica şi este foarte la timp apăruă în momentul de faţă, mai ales că încep contestaţiunile lalistele electorale. Broşura, de un format de buzunar, este foarte elegant tipărită în stabilimentul Grafic Miron Costin. Kirmirii aleşi din judeţul nostru pentru a fi trimişi la Bucureşti, sunt din comuna Gepleniţa. * * * SOCIETATEA DE AJUTOR A LUCRATORILOR TIPOGRAFI „UNIREA“ DIN IASI. CONVOCARE D-nii membrii fondatori şi d-nii membri activi ai acestei societăţei sunt convocaţi în adunare generală extraordinară, Duminică 17 Ianuari 1893, oarele 1 p. m. în localul societăţei str. sf. Andrei No. 19. La ordinea zilei va fi: verificarea şi discuţiunea asupra actului de reconstituire, votat în adunarea generală de la 1 Noev. 1891, împărţirea titlurilor membrilor în drept, conf. statutelor. Aceasta fiind a treia convocare se va lucra cu oari care va fi numărul membrilor prezenţi. Preşedinte, G. Butuman. Duminică 11 Ianuarie se pune în vîndare şi se va găsi la lebrăriile din ţară. LEGEA ELECTORALĂ Adnotată cu jurisprudenţă română şi cu explicaţiunile date în corpurile legiutoare, de Ioan Gh. Ghica, licenţiat in drept. Preţul I leu 50 bani doreşte a intra într’o familie ca damă de companie sau pentru lecţiuni de limba germană, franceză şi pentru piano. Doritorii a se adresa la redacţiune. CĂPITANUL G. GOSTANDACUE prepară elevi pentru şcoalele militare şi pentru Licee. A se adresa la D-sa strada Bărboi No. 8, Iaşi. G. S. CHIST OF OH AVOCAT Strada Lozonschi No. S.