Ecoul Moldovei, 1893-1894 (Anul 3, nr. 1-51)
1893-07-22 / nr. 2
ANUI. Ill No. 2. ABONAMENTUL Pe un an.................................................Lei noi 12 ) » 6 luni.................................................* » 6 Pentru străinatat, se adaugă portal. UN NUMER 25 HANI ZIAR SAPTAMÂNAL Redactor-proprietar: Em. Al. MANOLIU)( *** V Remiul în pagina III . REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA V • • • iv . )( IN STABILIMENTUL GRAFIC MIRON COSTIN“ STR. GOLIA No. 54. y JOI 22 IULIE 1893 ANUNCIUEI Inserţiuul şi reclame 1 leii linia Bani »0 * 20 Un procedeu meschin Se ştie că la concursurile ce s’au ţinut la începutul lunei curente, pentru ocuparea locurilor vacante de la ambele şcoli de fii de militari din ţară, nu s-au prezentat un număr suficient de candidaţi, astfel că ministerul de resboiu a fost nevoit să publice un nou concurs pe ziua de 25 August, ca să se poată complecta locurile rămase. Pentru moment nu vom discută cauzele care conlucrează la înderpărtarea tinerilor de şcolile militare, îndepărtare ce o observăm acuma de doi ani, e destul însă se ne spunem părerea în treacăt că pe deo parte e greutatea condiţiunelor de admitere, iar pe de alta insuficienţa salarilor ce le capătă la eşirea din şcoala de ofiţeri, pentru întîmpinarea cheltuelelor la care sunt îndatoraţi, fie faţă cu armata, fie cu societatea şi trebuinţele traiului. Ceia ce ne preocupă însă astăzî este disposiţiunea ministrului de resboiu de a se ţinea concursul publicat pentru ziua de 25 August, la Bucureşti. Această dispoziţie ne alarmează şi cu drept cuvent pentru că, întâii se denotă prin ea vecinica urmărire a centralizărei în contra căreia ne plângem şi reclamăm razamaţî pe însăşî Constituţia Cerei, care prevede descentralizarea cea mai largă posibilă, şi al doilea, pentru că se pune în evidenţă prin ea acel spirit de esclusivism în contra căruia luptăm de atâta timp, şi sub greutatea căruia suferim noi, aceştia din Moldova. De mai multe ori am dovedit că la Bucureşti se urmăreşte, în ce priveşte armata cu deosebire, escluderea pe cât se poate a elementului moldovenesc, şi am adus exemple necontestate de modul de procedare pentru a se ajunge scopul acesta. Vorbind despre şcolile militare, am aratat cum se ţin concursurile şi cum comisiunele, foarte severe la Iaşi, devin mai blajine la Craiova şi foarte milostive cu concurenţii de la Bucureşti. Aceasta, şi greutăţile condiţiunelor de admitere au produs descurajare aşa felul, că Moldovenii mai că nu se mai prezintă la concurs—presupunând că pentru marea lor majoritate se ţine cel de la şcoala militară din Iaşi,— şi prin urmare rămân aproape toate locurile disponibile pentru candidaţii de dincolo de Milcov. Aceasta se întâmplă de câţiva ani deja şi mulţumită sistemului draconic adoptat, vedem că urmază în mod statornic, cu regularitate , impusă care fără îndoială că va duce la realizarea în totul al scopului, de a face din gradele superioare ale armatei, un apanaj esclusiv al fiilor Valahiei. Se înţelege că aceasta noi nu o putem privi cu ochii buni şi nu putem admite ca şcolile militare să devie numai pentru Valahia pepinierele viitorilor apărători ai ţarei, după cum nu putem admite că dintre Moldoveni ar fi dispărut aptitudinea pentru cariera armelor. Dispoziţia ministrului de resbel, de a se ţinea concursul de la 25 August viitor în Bucureşti, după noi este aşadar resultatul planului urmărit de atâta timp, în ce priveşte recrutarea gradelor în armată căci, nu ne putem esplica altfel cn raţiunea care l’a făcut să fie o asemenea disposiţiune şi nu a preferat să remâe în limitele legei, lăsând ca concursul să se ţie în localităţile unde se află şcoalele, adică în Iaşi şi în Craiova. Ceia ce ne întăreşte convingerea că disposiţiunea aceasta este luată cu premeditare de a avantaja elemen- tul muntenesc, în paguba celui de dincoace de Milcov şi chiar a Oltenilor întru cât-va, e şi faptul is- 1 bitor că de cistă-dată mai uşu- rează condiţiunele de admitere, ceia ce de sigur va face ca numeroasele locuri vacante să fie ocupate fără multă strădanie de candidaţii din Valahia, fiindcă ai putinţa de a se prezenta ca unii ce sunt în apropiere de Bucureşti. Ei bine, aceasta este numai o parte străvezie a adevăratului mum- tenisul, şi relevând-o nu găsim destule cuvinte pentru a înfura procedeul meschin întrebuinţat de ministru de resboiu, ca să închidă uşile şcoalelor militare pentru fiii , Moldovenilor. Fapta aceasta luată în mod isolat, cum ni se prezintă, este de ajuns ca se dovedească egoismul fraţilor care tind pe de-o parte a concentra totul în Valahia, iar pe de alta a se folosi el de toate avantajele ce le dă statul. Ne facem datoria de a pune şi acest caz în evidenţă, cu toate că ştim pozitiv că batem toba la urechea surdului, căci indolenţa moldovenească e mare, iar fraţii munteni sunt prea absorbiţi ca se mai ţie socoteală de dreptatea ce o avem, spunendu-le că merg din încălcare în încălcarea tovărăşiei legate. Uiforma dinn Ziarul «Tribuna» din Sibiu, ne aduce ştirea ca consistorul metropolitan din Blaj, a achitat pe dl. dr. Lucaciu, de învinovăţirile pe baza cărora Episcopul seu îl destituisa din preoţie, ast-fel că dupa terminarea osindei va putea sa’sî ocupe parohia din ŞişeştL ★ ★ -¥■ Serbarea pe care Siovaciî o e- II unase sa se ţie la Mosovţ, in ziua de 1 August st. n. in amintirea poetului lor Kollar, a fost oprita de guvernul unguresc sub cuvînt ca organizatorii au vrut se-i deie un «caracter internaţional slavic» trădând prin unele expresiunî intenţia agitare a naţionalităţilor la ura contra statului. * ★ ¥• Alegerile din Bulgaria era cu totul în favoarea guvernului. Miniştrii au eşit din urne cu un număr foarte mare de voturi. Serbarea Steagurilor Se ştie ca la Conferinţa Românilor de la Sibiu, autorităţile ungare nu au vroit se permită aflarea în sală a trei steaguri, care împreună reprezentau coloarele naţionale şi cel albastru, flamura tinerime! transilvănene, fu scos afară. Acest steag a fost dăruit apoi studenţilor universitari din Bucureşti. Fetele române din Sibiu dăruiră steagul roş brodat de dânsele cu cuvintele totul pentru naţiune studenţilor universitari din Iaşi. Delegaţiunea Transilvană, în frunte cu d-nii Mangra şi Ruşii Şirianul veniră la Predeal unde aşteptau deja delegaţiunile studenţilor ambelor universităţi, un numeros public din capitală, Ploeşti şi Sinaia şi înaintând pe peron desfăşurară steagurile pe care le predară tinerime universitară după următoarea cuvântare rostită cu emoţiune de dl. Lazăr Popovici student la Viena. I o dăm steagul albastru şi pe cel roş, avend ferma convincţie că în curând ve veţi întoarce cu ele la noi, spre a pune şi culoarea ce ’l lipseşte, a face să fâl- I fâe şi în ţările subjugate drape- I Iul naţional ! Vorbiră preşedintele Ligei cul- I turale dl. V. A. Urechea, dl. I. C. Grădişteanu, dl. Băianu din partea studenţilor bucureşteni şi d-l Rîşcanu din partea studenţilor ieşeni. După această serbare care mişi că adânc sentimentele tuturor celor cari asistau, urmă un banchet dat în gara Predeal, şi în urmă ple- I carea delegaţiunilor. De peste munţi ! Ungurii ţin cu orîce preţ a se arata aceea ce sunt, apăsători salibatica neamurilor de sub coronă I Sf. Ştefan, cu toate desaprobările , ce le întîmpinară de pretutindeni pentru actele şi fără de legile ce le săvîrşiră la Şimlăi, la Turda, Arard etc. cu toate protestările unanime ale subjugaţilor în contra barbariei cu care sunt trataţi în stat; ei nu vor se’şîîmple moderaţiune ci merg înainte pe calea apucată, conduşi de şovinismul de care sunt stăpîniţî. Pe cînd la Sibiu se ţinea marea şi demna conferenţă a fraţilor noştri el spumegau de ură şi nerăbdare ca se provoace noue scandaluri şi în sfîrşit nu se mai putură reţinea şi dedură curs paternei prin noue scene de vandalism la Turda. Românii fruntaşî din acel oraş, care ai! luat parte la conferinţa de la Sibiu, ai! fost expuşi se’şî pear- 1 dă chiar viaţa, căci bandele marghiare înarmate cu topoare şi pietre le atacară casele, sfărămîndu-le tot ce aveau. Dl. Gheorghe Vlăduţ a fost pîndit la gară de nemernicii bandiţi cu scop case’l , sfîşie, dar din fericire fu vestit la timp şi oprindu-se la o staţie scă