Ecoul Moldovei, 1893 (Anul 2, nr. 65-86)
1893-02-11 / nr. 65
ANUL al—II. No. 65 ABONAMENTUL X Pe un an..................................................Lei ncî 12 )( » 6 luni..................................................» » 6 Pentru strein&tate boc adaogă portul. y UMBRU 25 BANI 2LAA : 'ITAMAUAL Redactor-proprietar: Em. Ai. MANOLIU( REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA IN STABILIMENTUL GRAFIC „MIRON COSTIN" STR. GOLIA No. 54. X Joi 11 Februarie 1893 « ANUNCIUBIw )( Rendul în pagina III.................................Bani 25 » » » IV.................................. » 15 . Inserţiunî și reclame 1 lev ^nia 11 Fevruar Sunt astăzi 27 de ani, de când Domnitorul Alexandru loan I-iu fu resturnat de pe Tronul Principatelelor Unite de o mână de conspiratori. Nu discutăm aici motivele care i-au înpins la aşa măsură pe nemulţumiţii de domnia pământeană a lui Cuza-Vodă, şi nici nu ne preocupăm de scopul politic pe care l’au invocat ei, în faţa ţerei şi a străinătăţei, ca să justifice detronarea ce au isbutit s’o săvîrşească. Istoria, care este chemată a cerne faptele de domeniul ei şi a expune adeverul în toata golăciunea lui, fără îndoială că mai târziu, când vor despărca toţi oamenii cari au luat parte la acel complot celebru, şi prin urmare când orice înrîurire va fi neputincioasă, ea îşi va spune cuvântul fără ură şi părtinire în ce priveşte actul de la 11 Fevruar 1866. Tot ce ne interesează pe noi şi ne impune marea datorie de a ne aminti de 11 Fevruar, este că, cu abdicarea silită a moldovanului Vodă-Cuza, tocmai atunci când evenimente mari se petreceau în Europa şi din care el spera să tragă profituri serioase pentru ţară, Moldova perdu cu dânsul pe cel mai devotat susţinător, pe acela în care se concentrase toate speranţele Moldovenilor că va face ca tovărăşia legată la 24 Ianuarie 1859 să fie sinceră, că binele şi reul să’l împartă deopotrivă, frăţeşte, după cum frăţeşte s’au unit ca într’un gînd şi suflet se lucreze pentru întărirea neamului Românesc. Cu Moldova cum aţi regulat? —Cu întrebarea ce o adresasă tovarăşilor sei de luptă pentru îndeplinirea unire!, întrebare pornită din simţul de dragoste pentru ţara lui şi din interesul ce’l avea ca ea şi capitala ei să nu se resimtă ca-i tuşi de puţin prin sacrificiul ce şi’l impusese consimţimend la aşazarea scaunului domniei am- belor principate în Bucuresci. Iar mai pe urmă, în 1863, când vezu că asigurările ce i s’au fost dat pentru regularea situaţiunei Moldovei, sunt departe de a deveni un fapt îndeplinit, ordona ministrului seu, Mihail Cogalniceanu ca se convoace sub preşedinţia Locotenenţului de Metropolit, Calinic Miclescu, un număr de cetăţeni ai laşului, aleşi din toate clasele şi care îil delibereze şi sa expue sub formă de desiderat mijloacele ce le vor găsi cu cale de a se aplica pentru îmbunătăţirile de adus la Moldova şi laşului, a cărui cădere deja începuse a se simţi. ) Dar după cum i se respunse la întrebarea ce o făcu plecând din Iaşi, că se va regula totul de la Bucuresci, aşa resultat avu şi coprinsul desideratelor formulate la Metropolie în 1863 , pentru că fraţii Munteni încă de pe atunci nu priveau cu ochii buni o Moldovă prosperând economiceşte, iar laşul capitala ei, menţinendu-se încă o stare înfloritoare, şi deci lucrară aşa feliu ca se zădărnicească dorinţa Domnitorului moldovan. Au isbutit, după cum au isbutit mai departe de a se desface de moldovanul Cuza, pentru a şterge cu timpul orice însemnătate a Moldovenilor în acţiunea politică şi de acum nu e departe credem acel timp când să se împlinea- I scă şi zisele generalului Manu, I că : ( Moldovenii nu sunt buni decât doar de sub-prefecţi). Au isbutit căci deja au în mânele lor guvernul şi armata, cei mai puternici factori cari îi ajută să domineze cum le va plăcea, în afară de Regele Carol, câştigat în parte-le încă de la descălecarea lui în ţară şi care le aprobă şi-i încurajază chiar, în toate aventurile lor către predominare. Amintindu-ne de 11 Fevruarie ne cuprinde întristarea că în noaptea acelei zile se înmormîntară speranţele Moldovei, odată cu căderea celui mai devotat fiu al ei, a celui mai îngrijat şi mai prevezător despre soarta ce i se pregătea; amintindu-ne de isbînda conspiraţiei, zisă a «Fevruariştilor») nu ne putem opri de a spune acelor Moldoveni încă în viaţă, care au servit ce coadă la toporul ce a abătut T al lui Alexandru loan I-iu: Au fost cioclit Moldovei, iată ce a-ţi făcut. titlul iir Dl. Sandu Râşcanu, înarmat de acte foarte compromiţătoare pentru administraţia Epitropiei actuale, mai cu samă în ce priveşte pe imaculatul A. D. Heiban, a plecat la Bucuresci şi azi se crede că va descica interpelarea anunţată. 4 Principile Bulgarei s’a logodit deja la 18 a. c. st. n. în castelul Schwartzau; căsătoria va avea loc după cum anunţă ziarele la 10 April st. n. 4 In parlamentul englezesc se discută Home rute şi deja a şi fost adoptat proectul la prima lectură. Dl. Glastone a aratat că unioniştii combat proectul sub cuvînt că constiue un pericol pentru întregritatea imperului. După legea nouă, din 80 deputaţi ce va da Irlanda în parlamentul din Londra, 28 vor fi ai province! Ulster şi din 48 membri al consiliului legislativ, 15 vor fi daţi tot de această provincie. Cu tot punctul mare ce a căzut iarna aceasta, agricultorii se tem că topindu-se să se scurgă apa fără a intra în pămînt care e foarte îngheţat. Aceasta ar fi în adevăr o nenorocire mare fiind că după secetele de astă vară pămîntul ne mai înbibendu-se nici acuma cu apă, semănăturile pot fi comprimise. ♦ Dacă dl. P. P. Carp a scapat cu proectul asupra invăţămîntu- lui profesional prin amenda onorabilă ce o făcu, însoţită de lacrămi ferbinţi, e vorba că nu va scapa cu proectul creditelor agricole căra’i se întrepune un contra-proect al d-lui Grig. Paucescu. ‘J . Comuna T. Neamţ a cerut învoirea de a mai contracta un împrumut de 100.000 lei pentru captarea isvoarelor de la Oglinzi. A..1. . Se anunţă că consiliul de miniştri a discutat chestiunea rescumpărărei de cătră stat a moşiilor comunei Iaşi, date ca schimb pentru pagubile ce le a suferit ora- I şui prin mutarea capitalei. Nu se ştie care va fi în cele din urmă resultatul acestei întereseri guver- I namentale pentru oraşul acesta. Gheaţa s’a spart în mai multe părţi a cursului Dunărei. Sunt temeri de mare inundaţii. Procesul milioanelor a început de eri a se judeca de Curtea de Casaţie. In Rusia s’a hotărît de Departamentul economic al consiliului Imperiului să se pue o taxă de o capeică la suta de ruble ale Creditului. Această măsură e luată pentru a se costată circularea hârtiei monedă. Un călător intrând sau eşind din Rusia nu va putea avea asupră-şi decât 500 ruble şi o familie 1000 ruble, iar prisosul se va confisca. De Peste Munţi. De abeea Ungurii se mai liniştiră în goana lor contra Romănilor cu al doilea proces intentat d-rului V. Lucaciu şi acum din nou îşi dau de lucru. Din nou se mişcă, duşi de şovinismul lor nemăsurat şi se aruncă de astă-dată cu mai multă furie contra organului de publicitate al Romănilor, contra »Tribunei« din Sibiu. Aveau nevoe mare ca se apese asupra acelui ziar şi au şi înjghebat o anchetă în scop de a-i găsi ceva vină spre a trage pe redacţiunea ei la respundere înaintea Tribunalelor. Ancheta judecătoreacă sosi la 6 a. c. în Sibiu şi două zile de a rîndul cercetă întregul personal al tipografiei şi al redacţiunei şi, negăsind nimic se