Ecoul Moldovei, 1893 (Anul 2, nr. 65-86)

1893-02-11 / nr. 65

ANUL al—II. No. 65 ABONAMENTUL X Pe un an..................................................Lei ncî 12 )( » 6 luni..................................................» » 6­­ Pentru strein&tate boc adaogă portul. y UMBRU 25 BANI 2LAA : 'ITAMAUAL Redactor-proprietar: Em. Ai. MANOLIU­­( REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA IN STABILIMENTUL GRAFIC „MIRON COSTIN" STR. GOLIA No. 54. X Joi 11 Februarie 1893 « ANUNCIUBIw )( Rendul în pa­gina III.................................Bani 25 » » » IV.................................. » 15 . Inserţiunî și reclame 1 lev ^­nia 11 Fevruar Sunt astăzi 27 de ani, de când Domnitorul Alexandru loan I-iu fu resturnat de pe Tronul Principatelelor­­ Unite de o mână de conspiratori. Nu discutăm aici motivele care i-au înpins la aşa măsură pe nemulţumiţii de domnia pă­mânteană a lui Cuza-Vodă, şi nici nu ne preocupăm de scopul politic pe care l’au invocat ei, în faţa ţerei şi a străinătăţei, ca să justifice detronarea ce au isbutit s’o săvîrşească. Is­toria, care este chemată a cer­ne faptele de domeniul ei şi a expune adeverul în toata go­­lăciunea lui, fără îndoială că mai târziu, când vor despărca­­ toţi oamenii cari au luat parte la acel complot celebru, şi prin urmare când ori­ce înrîurire va fi neputincioasă, ea î­şi va spune cuvântul fără ură şi păr­tinire în ce priveşte actul de la 11 Fevruar 1866. Tot ce ne interesează pe noi şi ne impune marea datorie de a ne aminti de 1­1 Fevruar, este că, cu abdicarea silită a moldovanului Vodă-Cuza, toc­mai atunci când evenimente mari se petreceau în Europa şi din care el spera să tragă profituri serioase pentru ţară, Moldova perdu cu dânsul pe cel mai devotat susţinător, pe acela în care se concentrase toate speranţele Moldovenilor că va face ca tovărăşia legată la 24 Ianuarie 1859 să fie sin­ceră, că binele şi reul să’l îm­partă deopotrivă, frăţeşte, du­pă cum frăţeşte s’au unit ca într’un gînd şi suflet se lu­creze pentru întărirea neamu­lui Românesc. Cu Moldova cum aţi regu­lat? —Cu întrebarea ce o adre­­sasă tovarăşilor sei de luptă pentru îndeplinirea unire!, în­trebare pornită din simţul de dragoste pentru ţara lui şi din interesul ce’l avea ca ea şi ca­pitala ei să nu se resimtă ca-­i tuşi de puţin prin sacrificiul ce şi’l impusese consimţimend la­­ aşazarea scaunului domniei am-­ belor principate în Bucuresci. Iar mai pe urmă, în 1863, când vezu că asigurările ce­ i s’au fost dat pentru regularea situ­aţiunei Moldovei, sunt departe de a deveni un fapt îndeplinit, ordona ministrului seu, Mihail Co­ga­lni­ce­an­u ca se convoace sub preşedinţia Locotenenţu­­lu­i de Metropolit, Calinic Miclescu, un număr de cetăţeni ai laşului, aleşi din toate clasele şi care îil delibereze şi sa expue sub formă de desiderat mijloacele­­ ce le vor găsi cu cale de a se aplica pentru îmbunătăţirile de adus la Moldova şi laşului, a­­ cărui cădere deja începuse a se­­ simţi. ) Dar după cum i se respunse la întrebarea ce o făcu plecând din Iaşi, că se va regula totul de la Bucuresci, aşa resultat avu şi coprinsul desideratelor­­ formulate la Metropolie în 1863 , pentru că fraţii Munteni încă­­ de pe atunci nu priveau cu o­­­­chii buni o Moldovă prospe­rând economiceşte, iar laşul capitala ei, menţinendu-se încă o stare înfloritoare, şi deci lu­crară aşa fel­iu ca se zădărni­cească dorinţa Domnitorului moldovan. Au isbutit, după cum au isbutit mai departe de a se desface de moldovanul Cuza, pentru a şterge cu tim­pul ori­ce însemnătate a Mol­dovenilor în acţiunea politică şi de acum nu e departe credem acel timp când să se împlinea- I scă şi zisele generalului Manu, I că : (­ Moldovenii nu sunt buni de­cât doar de sub-prefecţi). Au isbutit căci deja au în mâ­­nele lor guvernul şi armata, cei mai puternici factori cari îi ajută să domineze cum le va plăcea, în afară de Regele Carol, câştigat în parte-le încă de la descălecarea lui în ţară şi care le aprobă şi-i încura­­jază chiar, în toate aventurile lor către predominare. Amintindu-ne de 11 Fevru­­arie ne cuprinde întristarea că în noaptea acelei zile se în­­mormîntară speranţele Moldo­vei, odată cu căderea celui mai devotat fiu al ei, a celui mai îngrijat şi mai prevezător des­pre soarta ce­ i se pregătea; a­­mintindu-ne de isbînda cons­piraţiei, zisă a «Fevruariştilor») nu ne putem opri de a spune acelor Moldoveni încă în vi­aţă, care au servit ce coadă la toporul ce a abătut T al lui Alexandru loan I-iu: Au fost cioclit Moldovei, iată ce a-ţi făcut. titlul iir Dl. Sandu Râşcanu, înarmat de­­ acte foarte compromiţătoare pen­tru administraţia Epitropiei actu­ale, mai cu samă în ce priveşte pe imaculatul A. D. Heiban, a plecat la Bucuresci şi azi se cre­de că va descica interpelarea anunţată. 4 Principile Bulgarei s’a logodit deja la 18 a. c. st. n. în caste­lul Schwartzau; căsătoria va avea loc după cum anunţă ziarele la 10 April st. n. 4 In parlamentul englezesc se dis­cută Home rute şi deja a şi fost adoptat proectul la prima lectură. Dl. Glastone a aratat că unioniştii combat proectul sub cuvînt că con­­stiue un pericol pentru întregritatea imperului. După legea nouă, din 80 deputaţi ce va da Irlanda în parlamentul din Londra, 28 vor fi ai province! Ulster şi din 48 membri al consiliului legislativ, 15 vor fi daţi tot de această pro­vincie.­­ Cu tot punctul mare ce a căzut iarna aceasta, agricultorii se tem că topindu-se să se scurgă apa fără a intra în pămînt care e foarte îngheţat. Aceasta ar fi în adevăr o nenorocire mare fiind că după secetele de astă vară pă­­mîntul ne mai înbibendu-se nici acuma cu apă, semănăturile pot fi comprimise. ♦ Dacă dl. P. P. Carp a scapat­­ cu proectul asupra invăţămîntu-­­ lui profesional prin amenda ono­rabilă ce o făcu, însoţită de la­­crămi ferbinţi, e vorba că nu va scapa cu proectul­ creditelor agri­cole căr­a’i se întrepune un con­tra-proect al d-lui Grig. Paucescu. ‘J . Comuna T. Neamţ a cerut în­voirea de a mai contracta un îm­prumut de 100.000 lei pentru cap­tarea isvoarelor de la Oglinzi. A..1. . Se anunţă că consiliul de miniş­tri a discutat chestiunea rescum­­părărei de cătră stat a moşiilor comunei Iaşi, date ca schimb pen­tru pagubile ce le a suferit ora- I şui prin mutarea capitalei. Nu se­­ ştie care va fi în cele din urmă­­ resultatul acestei întereseri guver- I namentale pentru oraşul acesta. Gheaţa s’a spart în mai multe părţi a cursului Dunărei. Sunt temeri de mare inundaţii. Procesul milioanelor a început­­ de eri a se judeca de Curtea de Casaţie. In Rusia s’a hotărît de Depar­tamentul economic al consiliului Imperiului să se pue o taxă de o capeică la suta de ruble a­le Creditului. Această măsură e luată pentru a se costată circularea hâr­tiei monedă. Un călător intrând sau eşind din Rusia nu va putea avea asu­­pră-şi de­cât 500 ruble şi o fa­milie 1000 ruble, iar prisosul se va confisca. De Peste Munţi.­­ De abeea Ungurii se mai liniş­tiră în goana lor contra Romănilor cu al doilea proces intentat d-ru­­lui V. Lucaciu şi acum din nou îşi dau de lucru. Din nou se mişcă, duşi de şovinismul lor ne­măsurat şi se aruncă de astă-dată cu mai multă furie contra orga­nului de publicitate al Romănilor, contra »Tribunei« din Sibiu. Aveau nevoe mare ca se apese asupra acelui ziar şi au şi înjghe­bat o anchetă în scop de a-i gă­si ceva vină spre a trage pe re­­dacţiunea ei la respundere înaintea Tribunalelor. Ancheta judecăto­­reacă sosi la 6 a. c. în Sibiu şi două zile de a rîndul cercetă în­tregul personal al tipografiei şi al redacţiunei şi, negăsind nimic se

Next