Ecoul Moldovei, 1893 (Anul 2, nr. 65-86)

1893-04-22 / nr. 75

Anii II No. 75. Numerar 25 Bani Joi 22 Aprilie 1893. ABONAMENTUL X p X pe «n­r..................................................Lei noi 12 V * 6 lunî.......................................... . » , 6 V Pentru străinâtate se adaogft portul. 2.1 A a SEPT AM AIT AL_____________________ Redactor-proprietar: Em. AL MANOLIU)( IN STABIUMEN A SI ADMINISTRAŢIA ;ij „MIRON COSTIN" STR. GOLIA No. 54. ANUNCIURI V Rémiül in pagina III . A • * * 1V ' lusertiuul iţi reclame 1 leu linia Bani »0 » » Asigurări Cel puţîn de când ne am luat sarcina să arătăm ne­voile Moldovei şi să susţinem revendicarea drepturilor ei, în tovărăşia cu partea ţerei de peste Milcov, putem constata că s’a format un curent între Moldoveni, favorabil scopului ce urmărim. Dacă acest curent a fost ex­ploatat în un mod nedemn şi dăunător intereselor şi presti­giului nostru ca Moldoveni, cu deosebire de politiciani parti­dului conservator cari au uzat de el ca mijloc de a ajunge să-şi asigure puterea, cată să mărturisim că liberalii, tova­răşii lor de luptă de acolea în alegerile din 1891, au respec­tat mai mult opiniunea publi­­că, au ţinut seamă de anga­jamentele luate faţă cu alegă­­torii şi au­ fost întru cât­va e­­coul dorinţilor de care erau în­sufleţiţi cetăţenii cari le-au în­credinţat mandatele de ai re­prezenta în Parlament. Intre aceştia putem numera pe mult regretatul barbat de stat Mihail Cogălniceanu, pe d-nii M. Tzoni, A. Vizanti, a­­leşi ai laşului, pe d-nul N. Voi­nov— pe atunci liberal — ales al Putnei, iar alăturea cu ei au mai fost câţi­va represen­tant carii s’au asociat la ce­rerea lor de îmbunătăţire a Moldovei, între cari am obser­­vat încă de pe atunci pe doi­­trei de peste Milcov ce se a­­rătaseră sprijinitori ai acestor cereri din convingere, ca buni români şi încredinţaţi de drep­tatea cauzei moldoveneşti. ■ Nu tot aceeaşi a fost şi a­­titudinea aleşilor conservatori; ei de îndată ce au pus mâna pe mandat, în Parlament nici unul nu s’au mai adus aminte de angajamentele luate, ba chiar câţi­va din ei au înturnat în ridicol chestiunea moldovenea­scă şi astfel căderea ei în a­­morţire se datoreşte esclusiv oamenilor acestora, având în frunte pe d-nul L. Catargiu, a căruia purtare cu Galaţul, am aratat-o deja. Dar dacă chestiune Moldo­vei se află acuma in privire, avem însă asigurări la ea va eşi din această stare, că va fi pusă din nou în discuri fune, că nevoile simţite de ea vor fi îndeplinite şi reclamaţi i­le pen­tru o egală tratare intre fraţi şi fraţi, vor fi satish­ci­te. A­­ceste asigurări sunt d­te de liberali în întruniri, în­ oc­­tomvrie anul trecut, c., s-a ţi­nut în Iaşi, cu ocazia, ca pre­­lamărei programului,­­şi a d-lui Dinu. A. Sturza, ca şef al partidului ; ele au fost repetate tot aice în întrunirea din Du­minica trecută, ziua de 18A­­prilie, de către fruntaşi ai a­­cestui partid, care vorbind şi cu această ocaziune de sacri­ficiile mari ce le au făcut Mol­dova, au afirmat că soarta ei trebue îmbunătăţită, că Iaşului trebue să­ i se deie compensa­­ţiuni serioase pentru a-şi pu­tea menţinea prestigiul de a doua capitală a ţerei. Ţinem seamă de aceste a­­sigurări şi avem tot dreptul de a spera în îndeplinirea an­gajamentelor ce acest partid şi le ia, cu atâta mai mult că din sinul seu, tot s’au mai gă­sit pănă acuma oameni care se recunoscă legitimitatea plân­gerilor ce se ridic de aici în contra neegalităţei ce domne­şte între ţerile surori. Ţinem seamă, fiind­că con­servatorii moldoveni tac ca peş­tii în discuţiunile din Parlament privitoare la interesele Moldo­vei ; fiind-că generalul Manu nu a găsit pe timpul ministe­rului său, nici un moldovan demn de a sta alăturea cu el banca ministerială ; fiind-că un ministru de răsboiu ca d-l J. Lahovary nu găseşte calităţi militare în Moldoveni şi prin urmare nici unul după d-sa nu merită să aibă acelaş grad ca densul, fiind­că, în sfârşit, un alt d-na ministru tot de talia d-sale constată că Moldovenii sunt buni doară numai de sub­­prefecţi, întrunire a partidului naţional­­liberal în Iaşi, şi la care a par­­ticipat delegaţiuni din întreaga­­ Moldova cu deosebire, cum şi numeroşi membri marcanţi din Capitala, în frunte cu d-nii Dinu. Sturza şeful partidului, A. Stolo­­jan, N. Fleva, Dinu. Moruzi, Eu­gen Carada, N. Xenopol, T. Pro- I­­opopescu, C. C. Dobrescu-Pra­hova, Em. Cologiu, etc. etc. Parte din delegaţiuni sosiră în Iaşi, Sâmbăta seară, iar parte cu tre­nurile de Duminică dimineaţă. De­şi administraţia luase toate măsurile ca să împedice publi­cul să vie la întrunire , de­şi a­­­­genţii se siliră a convinge pe cetăţeni prin întruniri parţiale ţinute din bună vreme, că legea maximului e o fericire pe ţară,­­ şi că prin urmare nu mai are ce căuta la întrunirea oposiţiei , de­şi chiar Directoul şcollei Nor­male superioare, pentru a com­plicea ministerului seu, dădu or­din de cji, prin un afipt studen­ţilor ca se nu participe la întru­­­­nire, totuşi se găsiră atâtea su­­­flete independente ca se umple sala Pastia, curtea şi stradele în­­megieşite, şi să vadă cel puţin­­ pe oratori dacă nu­-i pot auzi din cauza imposibilităţei de a mai răs­­f­oi în sala ce era texită de lume. întrunirea avu loc la 2 p. m., deschisă fiind de dl. St. C. Şen­­drea, prin o mică alocuţiune şi vorbiră dl. V. Gheorghiu, care ac­centua viu asupra modului de guvernări a ţărei, de cătră par­tidul de la putere şi en­u­mer­a tote neajunsurile ce se fac ţărei de el, lovitele ce se dau libertă­ţilor publice, dovedind ca nimic nu a scapat ne­pîngărit, că religia ţării e atacată şi pănă şi armată e desonorată de cinicul ministru de la resboiu, cere şi plăteşte orgiile prin ranguri militare, dis­­tribuindu-le de sub alcovurile mînjite de adulteriu. D-nul Dinu. Sturza, critică as­pru sistemul actual de guverna­­mînt şi impostiile nedrepte ce se impun ţerei, şi îndeamnă pe naţiune se vegheze şi să protes­teze ca nu cum­va să se vadă învăduvită le tot ce a căştigat pănă acum prin o luptă de o jumătate de secol. Dl. N. Fleva, vorbi pentru prima oară Iasăni­­lor şi vorbirea sa fu atât de cal­dă, atât de entusiastă în­cât fer­meca sala, ca şi dl. C. C. Do- I­brescu-Prahova, care aminti la­ I­suiul, şi Moldovenilor tenacitatea­­ în lupte pentru susţinerea drep­­­­turilor şi integrităţei ţerei. D-lu Gh. Mârzescu, care deciră că în faţa pericolului în care să gă­seşte liberalismul, va lupta fără preget ca simplu soldat în rîn­durile liberalilor; dl. Anast. Sto­­lojan, fermecă auditorul prin ver­va cu cari verbi, acuzând gu­vernul de distructor a tot ce s’a fă­cut în ţară pentru sprijinirea in­dustriei şi comerciului naţional ; dl. Vrăbiescu, în numele Craive­­nilor, şi dl. Thoma Stelian, care prin elocienţa sa, şi fondul ce­ disfăcută tratând legea maximu­lui de oneroasă dovedi, nedrep­tatea mare ce se face populaţiu­­nei prin sporirea de taxe asupra obiectelor de prima necesitate, cum şi distrugerea începutului de industrie. Toţi oratorii fură de nenumărate ori întrerupţi prin aplaudele ferentice, şi după aceia dl. St. Şendrea, preşedintele, ceti următoarea resoluţiune : Cetăţenii Iaşului, întruniţi a­stă­zi, 18 Aprilie în întrunire publică. Protestă atăt contra legilor centralizătoare presentate de gu­vern şi care suprimă autono­mia şi independenţa comunală şi judeţeană, şi toate dreptu­rile şi libertăţile cetăţeneşti, cât şi contra legei maximului fac­­selor comunale, care ameninţă pe contr­ibuabilii cu imp­o­zite nedrepte şi apăsătoare, şi mi­nează comercial şi industria­­erei. Felicită pe cetăţenii Capita­lei pentru curagiul şi bărbăţia ce au aratat faţă cu forţa bru­tală a guvernului. Blamează şi vestejeşte pur­tarea acestui guvern care, pen­tru a impune legi nefaste, în­trebuinţează forţa, vărsând sin­­gele cetăţenilor, şi calomniază naţiunea, insultând prin gura miniştrilor populaţiunea Ca­pitalei, care sa ridicat în con­tra legei, usând de drepturile ce­­ sunt acordate de Consti­­tuţiune. Se declară solidari cu cetă­ţenii Capitalei şi cu toţi cetă­ţenii din Ţară în această lup­tă supremă şi delegă pe d-nii V. Gheorghian şi V. Exarcu pentru a presenta M. S. Re­gelui acest protest in contra guvernului , care nesocotesce con­stitue­unea şi distruge regimul representativ, care este baza tuturor instituţiunilor noastre publice. D-nul Dim. Sturza, ceti mai multe telegrame de aderări de prin judeţe, întrunirea Liberalilor Precum am anunţat Duminică 18 a. c., Luni a avut loc o mare

Next