Ecoul Moldovei, 1893 (Anul 2, nr. 65-86)
1893-04-22 / nr. 75
Anii II No. 75. Numerar 25 Bani Joi 22 Aprilie 1893. ABONAMENTUL X p X pe «nr..................................................Lei noi 12 V * 6 lunî.......................................... . » , 6 V Pentru străinâtate se adaogft portul. 2.1 A a SEPT AM AIT AL_____________________ Redactor-proprietar: Em. AL MANOLIU)( IN STABIUMEN A SI ADMINISTRAŢIA ;ij „MIRON COSTIN" STR. GOLIA No. 54. ANUNCIURI V Rémiül in pagina III . A • * * 1V ' lusertiuul iţi reclame 1 leu linia Bani »0 » » Asigurări Cel puţîn de când ne am luat sarcina să arătăm nevoile Moldovei şi să susţinem revendicarea drepturilor ei, în tovărăşia cu partea ţerei de peste Milcov, putem constata că s’a format un curent între Moldoveni, favorabil scopului ce urmărim. Dacă acest curent a fost exploatat în un mod nedemn şi dăunător intereselor şi prestigiului nostru ca Moldoveni, cu deosebire de politiciani partidului conservator cari au uzat de el ca mijloc de a ajunge să-şi asigure puterea, cată să mărturisim că liberalii, tovarăşii lor de luptă de acolea în alegerile din 1891, au respectat mai mult opiniunea publică, au ţinut seamă de angajamentele luate faţă cu alegătorii şi au fost întru câtva ecoul dorinţilor de care erau însufleţiţi cetăţenii cari le-au încredinţat mandatele de ai reprezenta în Parlament. Intre aceştia putem numera pe mult regretatul barbat de stat Mihail Cogălniceanu, pe d-nii M. Tzoni, A. Vizanti, aleşi ai laşului, pe d-nul N. Voinov— pe atunci liberal — ales al Putnei, iar alăturea cu ei au mai fost câţiva representant carii s’au asociat la cererea lor de îmbunătăţire a Moldovei, între cari am observat încă de pe atunci pe doitrei de peste Milcov ce se arătaseră sprijinitori ai acestor cereri din convingere, ca buni români şi încredinţaţi de dreptatea cauzei moldoveneşti. ■ Nu tot aceeaşi a fost şi atitudinea aleşilor conservatori; ei de îndată ce au pus mâna pe mandat, în Parlament nici unul nu s’au mai adus aminte de angajamentele luate, ba chiar câţiva din ei au înturnat în ridicol chestiunea moldovenească şi astfel căderea ei în amorţire se datoreşte esclusiv oamenilor acestora, având în frunte pe d-nul L. Catargiu, a căruia purtare cu Galaţul, am aratat-o deja. Dar dacă chestiune Moldovei se află acuma in privire, avem însă asigurări la ea va eşi din această stare, că va fi pusă din nou în discuri fune, că nevoile simţite de ea vor fi îndeplinite şi reclamaţi ile pentru o egală tratare intre fraţi şi fraţi, vor fi satishcite. Aceste asigurări sunt dte de liberali în întruniri, în octomvrie anul trecut, c., s-a ţinut în Iaşi, cu ocazia, ca prelamărei programului,şi a d-lui Dinu. A. Sturza, ca şef al partidului ; ele au fost repetate tot aice în întrunirea din Duminica trecută, ziua de 18Aprilie, de către fruntaşi ai acestui partid, care vorbind şi cu această ocaziune de sacrificiile mari ce le au făcut Moldova, au afirmat că soarta ei trebue îmbunătăţită, că Iaşului trebue să i se deie compensaţiuni serioase pentru a-şi putea menţinea prestigiul de a doua capitală a ţerei. Ţinem seamă de aceste asigurări şi avem tot dreptul de a spera în îndeplinirea angajamentelor ce acest partid şi le ia, cu atâta mai mult că din sinul seu, tot s’au mai găsit pănă acuma oameni care se recunoscă legitimitatea plângerilor ce se ridic de aici în contra neegalităţei ce domneşte între ţerile surori. Ţinem seamă, fiindcă conservatorii moldoveni tac ca peştii în discuţiunile din Parlament privitoare la interesele Moldovei ; fiind-că generalul Manu nu a găsit pe timpul ministerului său, nici un moldovan demn de a sta alăturea cu el banca ministerială ; fiind-că un ministru de răsboiu ca d-l J. Lahovary nu găseşte calităţi militare în Moldoveni şi prin urmare nici unul după d-sa nu merită să aibă acelaş grad ca densul, fiindcă, în sfârşit, un alt d-na ministru tot de talia d-sale constată că Moldovenii sunt buni doară numai de subprefecţi, întrunire a partidului naţionalliberal în Iaşi, şi la care a participat delegaţiuni din întreaga Moldova cu deosebire, cum şi numeroşi membri marcanţi din Capitala, în frunte cu d-nii Dinu. Sturza şeful partidului, A. Stolojan, N. Fleva, Dinu. Moruzi, Eugen Carada, N. Xenopol, T. Pro- Iopopescu, C. C. Dobrescu-Prahova, Em. Cologiu, etc. etc. Parte din delegaţiuni sosiră în Iaşi, Sâmbăta seară, iar parte cu trenurile de Duminică dimineaţă. Deşi administraţia luase toate măsurile ca să împedice publicul să vie la întrunire , deşi agenţii se siliră a convinge pe cetăţeni prin întruniri parţiale ţinute din bună vreme, că legea maximului e o fericire pe ţară, şi că prin urmare nu mai are ce căuta la întrunirea oposiţiei , deşi chiar Directoul şcollei Normale superioare, pentru a complicea ministerului seu, dădu ordin de cji, prin un afipt studenţilor ca se nu participe la întrunire, totuşi se găsiră atâtea suflete independente ca se umple sala Pastia, curtea şi stradele înmegieşite, şi să vadă cel puţin pe oratori dacă nu-i pot auzi din cauza imposibilităţei de a mai răsfoi în sala ce era texită de lume. întrunirea avu loc la 2 p. m., deschisă fiind de dl. St. C. Şendrea, prin o mică alocuţiune şi vorbiră dl. V. Gheorghiu, care accentua viu asupra modului de guvernări a ţărei, de cătră partidul de la putere şi enumera tote neajunsurile ce se fac ţărei de el, lovitele ce se dau libertăţilor publice, dovedind ca nimic nu a scapat nepîngărit, că religia ţării e atacată şi pănă şi armată e desonorată de cinicul ministru de la resboiu, cere şi plăteşte orgiile prin ranguri militare, distribuindu-le de sub alcovurile mînjite de adulteriu. D-nul Dinu. Sturza, critică aspru sistemul actual de guvernamînt şi impostiile nedrepte ce se impun ţerei, şi îndeamnă pe naţiune se vegheze şi să protesteze ca nu cumva să se vadă învăduvită le tot ce a căştigat pănă acum prin o luptă de o jumătate de secol. Dl. N. Fleva, vorbi pentru prima oară Iasănilor şi vorbirea sa fu atât de caldă, atât de entusiastă încât fermeca sala, ca şi dl. C. C. Do- Ibrescu-Prahova, care aminti la Isuiul, şi Moldovenilor tenacitatea în lupte pentru susţinerea drepturilor şi integrităţei ţerei. D-lu Gh. Mârzescu, care deciră că în faţa pericolului în care să găseşte liberalismul, va lupta fără preget ca simplu soldat în rîndurile liberalilor; dl. Anast. Stolojan, fermecă auditorul prin verva cu cari verbi, acuzând guvernul de distructor a tot ce s’a făcut în ţară pentru sprijinirea industriei şi comerciului naţional ; dl. Vrăbiescu, în numele Craivenilor, şi dl. Thoma Stelian, care prin elocienţa sa, şi fondul ce disfăcută tratând legea maximului de oneroasă dovedi, nedreptatea mare ce se face populaţiunei prin sporirea de taxe asupra obiectelor de prima necesitate, cum şi distrugerea începutului de industrie. Toţi oratorii fură de nenumărate ori întrerupţi prin aplaudele ferentice, şi după aceia dl. St. Şendrea, preşedintele, ceti următoarea resoluţiune : Cetăţenii Iaşului, întruniţi astăzi, 18 Aprilie în întrunire publică. Protestă atăt contra legilor centralizătoare presentate de guvern şi care suprimă autonomia şi independenţa comunală şi judeţeană, şi toate drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, cât şi contra legei maximului facselor comunale, care ameninţă pe contribuabilii cu impozite nedrepte şi apăsătoare, şi minează comercial şi industriaerei. Felicită pe cetăţenii Capitalei pentru curagiul şi bărbăţia ce au aratat faţă cu forţa brutală a guvernului. Blamează şi vestejeşte purtarea acestui guvern care, pentru a impune legi nefaste, întrebuinţează forţa, vărsând singele cetăţenilor, şi calomniază naţiunea, insultând prin gura miniştrilor populaţiunea Capitalei, care sa ridicat în contra legei, usând de drepturile ce sunt acordate de Constituţiune. Se declară solidari cu cetăţenii Capitalei şi cu toţi cetăţenii din Ţară în această luptă supremă şi delegă pe d-nii V. Gheorghian şi V. Exarcu pentru a presenta M. S. Regelui acest protest in contra guvernului , care nesocotesce constitueunea şi distruge regimul representativ, care este baza tuturor instituţiunilor noastre publice. D-nul Dim. Sturza, ceti mai multe telegrame de aderări de prin judeţe, întrunirea Liberalilor Precum am anunţat Duminică 18 a. c., Luni a avut loc o mare