Ecoul Moldovei, 1894-1895 (Anul 4, nr. 1-52)
1894-07-14 / nr. 1
ANUL IV No. 1. UN NUMER 15 BANI ZIAE SJL.FAT^2v£-A.31T-£w:C-1 Pe an an 6 luni ABONAMENTUL Lei noi 12 Pei din străinătate se adaugă portul. )1 « Redactor-proprietar : Em. Al. MANOLIU. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA 6 K)( La Tipografia P. C. POPOVICI strada Veche No. 84, JOI 14 IULIE 1894. X X -sANUNCIURI )t Hindut în pagina ini....................... . Bani 50 )( « » IV.............................. • 25 ^ Inserţiuni şi reclam*' 1 leu .iiia. BILANŢUL NOSTRU Cu numărul de astăzi pornim pe al 4-lea an al existenţei acestui ziar şi dupa cum vor fi observat cetitorii noştri am urmat în cursul acestui an, ca şi în cei din trecut, programul pe care ni l-am dat atât în ce privesc interesele vitale ale Moldovei, în tovărăşie cu Valahia, cât şi acele ale românismului în general. Am căutat să ne facem datoria, pe cât ne a fost prin putinţă, punând în vază neajunsurile create acestei părţi a ţarei prin tendinţa de predominare pe care, din un egoism ce nu’şi are raţiunea, o urmăresc fraţii de peste Milcov în detrimentul adevăratei şi sincerei legături făurite la 1859, încredinţaţi că servim o cauză dreaptă, am aratat deosebirea ce se face la Bucureşti între Moldoveni şi Munteni şi am dat numeroase dovezi de lovirea cu precugetare a celor dintâiu, fie în armată ca şi în celelalte ramuri ale activităţei statului, cum şi despre starea de inferioritate, pe terenul înbunâtăţirilor economice şi culturale ale acestei părţi a ţarei, faţă cu cea de peste Milcov, pentru care nu se cruţă ici un mijloc de ai aşterne o cale din cele mai înfloritoare. Am urmărit şi susţinut cu un interes deosebit chestiunea naţională de peste Munţi, pentru că viaţa fraţilor noştri din Transilvania şi celelalte provincii de sub coroana Austro-Ungariei e strînsă legată de a noastră şi orice atingere ce s’ar aduce libertăţei şi desvoltărei lor, în sens românesc, ne depărtează de idialul ce’l hrănim de a ne întruni în un singur şi puternic mănunchiu. De a aseminea ne am fâcut datoria de a arata periplul ce ne ameninţă din partea Jidovilor, denunţând opiîiunei publice, ori de câte ori ocaziunea ni s’a presentat, mijloacele perfide pe care le ntrebuinţază în exploatarea neomenoasă a populaţiunei noastre şi am cerut cu insistenţă aplicarea unor măsuri serioase în contra abuzurilor ce fac de toleranţă de care se bucură. Spăimântaţi de enormitatea cametei ce plătesc bieţii agricultori, proprietari ori posesori, cari aleargă la împrumuturi pentru a putea face faţă muncelor agricole, am fost cei dintâi care am propus şi susţinut crearea Băncii Agricole şi astăzi avem satisfacţiunea de a o vedea realizată, deşi în un mod fezic adevăratelor interese ale agriculturei. Cu toate acestea ideia e tradusă în fapt şi nu ne îndoim că alt guvern, cu vederi mai largi şi care nu va substitui totul intereselor de partid, îi va da desvoltarea posibilă ca să satisfacă interesele generale ale agricultorilor. Dacă monopolul beuturilor spirtoase, a cărui partizan devotat suntem şi pe care l- am susţinut în cursul acestui an, nu a găsit încă resunet, avem speranţă că în curînd îşi va face un loc larg în opiniunea publică, pentru că este singura soluţie prin care s’ar putea aduce o ameliorare simţitoare populaţiunei noastre, din punctul de vedere moral şi material, iar statul ar realiza beneficii din cele mai frumoase. In sfîrşit vom continua cu aceiaşi perseverenţă calea ce ne-am propus-o de la început, bazaţi pe adevăr şi dreptate, avend încrederea cetitorilor noştri că aparăm cauza sfîntâ a naţionalităţei şi interesele mari ce le are ea, ca să se poată consolida şi înălţă, aşa precum au dorit făptuitorii Unirei. DIN NEVOILE MOLDOVEI Unul din judeţele cele mai frumoase din Moldova şi în acelaş timp foarte bogat în păduri şi productiv în ceriale, este judeţul Vaslui. Din nenorocire însă guvernul din Bucureşti, după cum îi este sistemul faţă cu această parte a ţarei, nu a făcut nimic pentru înbunătăţirea lui, aşa că toate bogăţiile ce le cuprinde şi care ar da ocaziune la mii de braţe ca se lucreze la exploatarea lor, zac ca şi uitate din cauză ca nu sunt macar nici căi de comunicaţii, câtuşi de puţin posibile, lesnicioase transporturilor numeroase ale produselor ce le ar da. Şi ca dovadă despre cele ce spunem vom arata că de la 1868 încoace de abia dacă s'au făcut 40 km. de şosea, pe când în Valahia, astăzi mai nu e judeţ care se nu fie străbătut în toate direcţiunile de şosele Bune care se leagă între ele şi în acelaş timp şi cu liniile ferate, pentru avantajarea transporturilor de tot feliul ceia ce conlucrează la ridicarea stărei economice a populaţiunei de acolo. Sunt părţi foarte întinse din acest judeţ acoperite de păduri seculare, proprietatea statului sau a particularilor, cari stau în neexploatare din cauza lipsei căilor de comunicaţii şi sunt altele de o producţiune minunată nu ale cerialelor dar a căror valoare e redusă foarte mult, tot din aceiaşi cauză, pentru că exploatatorii nu vor şi nici nu pot risca capitalurile lor ca se întreprindă o exploatare întinsă, când nu au mijloacele necesare pentru transporturi. Se simte o absolută nevoe de o linie de drum de fer care, plecând de la Buhăeşti prin Negreşti-Băceşti pănă la Roman, ar servi întreaga regiune numită valea Bârladului şi ar aduce un profit considerabil nu numai prin ridicarea la îndoit şi întreit a valoarei producţiunei agricole de pe acea vale, dar încă şi prin exploatarea imenselor păduri, cum de ex de la Dealul Mărului, Gîdinţi, Dumeşd etc. Dar cine de la Bucureşti mai ia în samă asemenea nevoe, de care în definitiv ar profita şi statul? Pentru ei tot ce se propune ori se cere a se face, în interesul desvoltărei economice a Moldovei, sunt bani cheltuiţi în vent, o risipă din cele mai condamnabile şi dacă se insistă mult, atunci răspunsul li este : «că sunt alte înbunătăţiri de făcut mai urgente şi mai profitabile, iar acele «tf/A?» nu se realizază decât pentru Valahia, căci numai de înbunătăţirea ei sunt preocupate toate spiritele de acolo. Dar o linie de drum de fel ca aceasta ar servi nu numai intereselor economice ci şi celor strategice, fiindcă cine’şi dă samă de situaţiunea topografică a întregei regiuni, zisă valea Bârladului cu învecinările ei, trebuie se fie prea nătîng ori prea îngust la munte ca se nu înţeleagă însemnătatea ce o are în cazul unei invaziuni fie despre Prut ori munţi, în ce priveşte şansa sigură a unei apărări pe toată linia, începând de la Voineşti chiar şi mergând pănă la Mărăşeşti. Planurile fortificaţiilor fiind însă concepute şi executate deja numai în vederea apărărei Valahiei,se înţelege că o întindere a lor în Moldova ar zădărnici ideia apărărei inimii românismului, care după tovarăşii noştri bate numai la ei, şi’şi fac datoria dar, dictată de simţul conservări, de a profita de preponderenţa mare ce ş’au luat-o in tovărăşie, ca să se îngrădească cât de bine posibil, fără se le pese dacă această parte a ţărei rămâne expusă urgiei năvălitorilor. Interesele concentrărei tuturor forţelor militare, în gîtul cuprins dintre Dunărea şi munţi pe de o parte, iar pe de alta acelea de a da o desvoltare, cât mai largă şi mai frumoasa părţei ţărei de la Milcov încolo, fac pe fraţii noştri nu numai de a fi greoi, dar chiar să se arăte foarte rău dispuşi la nevoile strigătoare ale Moldovei. Informaţiaiin Secerişul griului urmează cu o activitate febrilă, în tote părţile, datorit timpului foarte prielnic şi grijei ce domneşte, că din cauza căldurilor prea mari se nu apuce a se scutura Peste Milcov, după arătările ziarelor, deja trierul a început in cea mai mare parte din judeţe. Lipsa de ploae însă inspiră temeri serioase pentru soarta recoltei popuşoilor.• Băile din această parte a ţărei sunt vizitate de multă lume. Corespondentul nostru din Slănic ne arată că deja acolo e o adevărată invazie ; de la Oglindi aseminea ni se anunţă că e multă lume şi că se mai aşteaptă se sosească încă. Casele de la Mănăstirea Neamţu şi Varatic sunt aproape toate ocupate de vizitatori, cari organizază escursiuni zilnice prin munţi ; animaţia este foarte mare. Strunga, prin reorganizarea şi înbunătăţirile ce i s'a adus de proprietar, a atras suferinzi din toate părţile ţerei şi mulţi din Iaşi şi Roman îşi dau întâlnire în această localitate, cu un climat atât de dulce, şi organizază Duminicile şi alte serbâtori, baluri şi escursiuni. La Ungheni lumea abundă sărbătorile. A apărut decretul regal prin care se aprobă funcţionarea Băncei Agricole pe baza statutelor alcătuite. Se ştie că consiliul de adminitraţie al acestei Bănci e sub preşedinţiea d-lui general Manu, iar ca director a fost numit dl. Dimu. Sturza-Scheea. După cât suntem informaţi d-sa nu va demisiona însă din postul de director al Creditului Lrban din localitate decât cătră începutul lunei lui Septembrie. De la 17 a. c. venerarea petroleului în ţară nu va fi tolerată decât în conformitate cu regulamentul stabilit anume. # Se crede în general că deşi înțelegerea lipseşte dintre asociaţii de la guvern, relativ la data promulgărei legei comunale, totuşi dl. Lascar Catargiu ar fi hotărît că ea se aibe loc între 15—20 a. c Nu o fi și aceasta un motiv mai mult din partea de a produce desplăceri d-lui Carp cu ai serv it * Vtința Naţională*, arată că legea geandarmăriei nu se va aplica nici de la 15 a. c luni. Ziarele franceze semnalează ştirea că în sfîrşit regele Milan a isbutit se facă pe guvernul Serbesc se înţeleagă că tot interesul ce’l are de a se amestica în afacerile Statului e de a i se face o rentă anuală Guvernul a pregătit proectul prin