Ecoul Moldovei, 1894-1895 (Anul 4, nr. 1-52)
1894-07-14 / nr. 1
care îi prevede anual suma de 720 mii fr. Regele Alexandru îi va da tot cam atâta din caseta sa, ceia ce tot îi va servi cu ce se şi ţie rangul de ex-rege. * Călătoria ministrului Hieronymi în Transilvania, spune ziarul Le Temps, nu a avut resultatul ce-l aştepta din cauză că nu a putut realiza o apropiere cu Românii. Ei au evitat al vedea căci conducătorii lor sunt pe pragul închisorei tocmai din cauza guvernului din care el face parte De peste Munţi Veştile ce ne vin de peste munţi spun ca deja sau înmânat condamnaţilor de la Cluj, în procesul Memorandului, sentinţa Curţei de Casaţie, prin care li s’a respins recursul şi prin urmare ei se pregâtesc a’şi lua drumul spre temniţile ce li s’au destinat de câtre justiţia ungureasca. Zevoarele uşelor se vor isbi cu sgomot în urma intrărei în celule a martirilor pentru cauza naţională, iar ungurimea plină de satisfacţie va respira mai uşor şi va fi mai învioşată că a putut ajunge la acest resultat fericit, ce-i asigură liniştea şi continuarea operei de desnaţionalizare a poporului român. Puţin îi pasă de protestaţiunele platonice ce se ridic din toate unghiurile lumei civilizate în contra purtărei lor arbitrare, faţă cu naţionalităţile şi în special în contra mijloacelor barbare pe care le întrebuinţază ca se înăduşe elementul român. Ungurii nu ţin seamă de nimic, întrucât totul se reduce la vorbe în această chestiune, ba încă le procură şi ocazia de a face glume pe socoteala opiniunei publice, revoltată de asupririle şi farădelegele în care se întrec. Abia doar Conferenţa interparlamentară de la Praga, anunţata să se ţie la toamnă, le-au mai atras întru câtva luarea aminte, şi aceasta se vede din esclamările ziarului Magyarorszag asupra punctului al 7. al programului ce se va discuta şi care priveşte despre drepturile ce li se cuvin naţionalităţilor din ţările poliglote. Acest ziar îngrijit de participarea oficioasă a guvernului olandez şi a celebrităţilor europene ca Charles Dilke, Castelar, Cavalotti, Passy, Imbriani etc. şi a 46 de deputaţi români, se întreabă ce face Kalnoky şi cum poate suferi un aşa atac internaţional contra Ungariei ? E preocupat ziarul citat despre resultatul acelei conferenţe, şi desigur şi toţi Ungurii cari îşi dau samă de însemnătatea faptului de a fi tîrîţi înaintea judecăţei europene, dar aceasta nu i înpedică de a urma înainte cu tratarea rea a Românilor, dovadă declaraţiunea ministrului Hieronymi că nu va ceda pretenţiilor lor, ceia ce însamnă că guvernul e hotărît se şi îndeplinească programul de desnaţionalizare. Fraţii noştri însă in loc de a şi perde curajul în faţa acestei hotărîri şi cu toate lovirile grele ce le indură cu întemniţarea şefilor lor şi disolvarea comitetului la ECOUL MOLDOVEI ţional, ei şi string mereu rîndurile şi urmează cu bărbăţie lupta pentru cucerirea drepturilor de care sunt despoiaţi şi cu apararea naţionalitaţei, ameninţată de înverşunarea şoviniştilor. Construcţie a abatorului In o parte de loc pe care a început a se clădi abatorul s'a dat de un teren apos, cu totul impropriu de a susţinea clădirea Aceasta se datoreşte neglijenţei vinovate că nu s’a sondat mai întâiu terenul pe care s’a hotărît a se clădi, pentru a nu expune comuna la o cheltuială în plus şi care de sigur va fi îndestul de mare, faţă cu mijloacele ei, căci acum se impune, ori de a părăsi lucrările efectuate pănă acuma şi a le începe în o altă parte, unde s’ar găsi un teren resistent, ori se întreprindă lucrări de pilotaje şi cadre de stejar, care se susţie clădirea, ceia ce va necesita o cheltuială foarte costisitoare şi încă tot nu prezintă destulă siguranţă pentru viitor. Iată cum neprevederea şi lipsa de scrupulozitate face pe comună se între într’o cheltuială de prisos. Şi se cântă doar pe toate tonurile că se cruţă banul public! Jpga arendaşilor « Voinţa Naţională» spune că la Râmnicul-Sarat a apărut un apel al mai multor arendaşi, adresat colegilor lor din ţară, spre a se întruni în acea localitate, pe ziua de 17 iulie, ca să desbată şi se hotărască asupra mai multor chestiuni privitoare la interesele lor. Este vorba de a se forma o ligă permanentă a lor, alcătuită pe judeţe, având fiecare comitetul său. Toate comitetele judeţelor să se întrunească apoi în capitală şi din sinul lor să se numească o comisiune care se rediteze un memoriu spre a fi prezentat Regelui, guvernului şi corpurilor legiuitoare. Prin acest memoriu să se expue starea ameninţătoare în care se găsesc arendaşii, din cauza sporirei prea mari a arenzilor. Dacă memoriul nu va avea nici un resultat, comisiunea se convoace un mare meeting al arendaşilor din ţară, spre a aviza la mijloacele prin care să se poată evita o nenorocire sigură a acestei clase de producători ai avuţiei naţionale. Pregătiri de alegeri Deşi noua lege comunală încă nu este promulgată, totuşi campania electorală putem zice că e deschisă deja, dându-ne seamă de mişcarea nervoasă a guvernanţilor, în pipăirea terenului şi de grija mare ce o au ca se nu le scape din mâni comunele, cheia de siguranţă pentru isbînda în alegerile posterioare de Camere. Am aratat din timp cum oamenii regimului de la cârmă, în Iaşi aleargă la expediente noi, la invenţiunea cercurilor ca se cunoască înclinările alegătorilor şi se-i angajeze de a merge cu ei şi a fi pentru ei. Tot cam asemenea administraţia operează la Botoşani, şi în un mod şi mai puţin deghizat la Bârlad, Huşi, Vaslui, Roman etc., iar în alte localităţi, unde mâna ei cuprinde aproape toată suflarea, a regulat deja pe faţă şi fără nici o jenă operaţiunea electorală, distribuind tuturor funcţionarilor rolurile ce au a le îndeplini ca isbînda se fie complectă pentru guvern. Alegătorii presupuşi nefavorabili sunt chemaţi sub diferite pretexte de către prefecţi cari le dau sfaturi a ţinea samă de preceptul că «capul plecat nu tac sabia» iar acei ce mai cred încă în umbra independenţei cetăţeneşti, sunt urmăriţi pas cu pas şi ciocniţi în interesele lor, ea se înţeleagă că au de a face cu urgia administrativă, dacă cumva ar îndrăsni să se abată cu gîndul, şi ar simpatiza cu opoziţia. Dar tocmai aceste măsuri drastice, de înăduşirea libertăţei cugetului şi acţiunea în exerciţiul drepturilor cetăţeneşti a exasperat pe alegători. Dându-şi seamă de situaţia creată de acest regim comunelor şi judeţelor, prin lovirea autonomiei lor, garantată de constituţie, şi cumpănind mijloacele de presiune ce le întrebuinţază spre a se perpetua la putere, îi face ca cu ocazia alegerilor în perspectivă se fie foarte circonspecţi şi se judece cu multă meturitate asupra viitorului ce-i aşteaptă, sub oblăduirea unui aseminea guvern. Ei văd că interesele comunelor sunt sacrificate celor de cârdăşie, care a înlesnit şi îndeplinit deja centralizarea ucigătoare, spre sfiidarea literei exprese din Constituţie şi în consfătuirile lor î şi exprimă legitima îngrijire ca nu cumva continuarea acestui regim să loviască şi celelalte libertăţi ce au scăpat până acuma neatinse. Faţă cu aceste consideraţiuni puternice, execrut că lupta electorală nu va fi uşoară pentru guvernul d-lui L. Catargiu şi deci de temerea unei căderi a preferat să mai trăgăneascâ cu promulgarea legei comunale, ca astfel iii să poată câştiga timpul necesar pentru pregătire. Cum îşi face pregătirea o ştim cu toţii , întrebarea este dacă prin ea nu înăspreşte şi mai mult spiritele alegătorilor, cu toţii sătui de sistemul de guvernare a regimului său, sunt reservate excluziv claselor şi repetitorilor iar interiorul curţei este înpărţit în două prin o vastă aulă, cabinetul de fisică, chimie, menaralogie şi zoologie care toate sunt în aceiași linie cu parterul și care se leagă de la intrarea principală prin coridorul înconjurător, cu vasta sală de mâncare. Rîndul al doilea este reservat escluziv dormitoarelor care sunt preve^ute fie-(Ere din ele câte cu o cameră lăturaUieâ destinată pentru lavator. îndărătul corpului clădirei acestea sunt altele, isolate între ele şi anume: 1) pentru directorul internatului; 2) infirmeria 3) sala de gimnastică şi 4) spălătoria. Lucrările sunt efectuate de dl. arhitect-constructor Vălescu, care cu toate greutăţile întimpinate a făcut un punct de onoare mai mult prin modul cum s’a achitat de sarcina ce s’a luat cu această clădire, am putea zice monumentală: d-sa nu a cruţat nici un sacrificiu, pentru ca materialul întrebuinţat ca şi execuţiunea se fie în cele mai bune condiţiuni, atât în ce priveşte zidăria, unde am admirat sistemul solid al bolţelor necesitate, cât şi a închierei acoperimîntului, care fiind expus vânturilor din cauza înălţimei mari , a pus toată atenţiunea ca se fie lucrat în aşa mod incât se resiste impetuozităţei lor. Dl. Vălescu cu această lucrare s’a câştigat cu drept cuvânt stima şi simpatia ieşenilor Clădirea liceului internat Una din clădirile publice, care înzestrează Iaşul şi- l înpodobeşte, este fără îndoială şi acea a liceului internat, care se înalţă în strada Toma-Cozma în 3 etaje şi un subsol, ocupând cea mai frumoasă şi mai dominată poziţiune a văei Păcurarilor şi a şesului Bahluiului. Construcţiunea din punctul de vedere arhitectonic e de din cele mai splendide, ocupând un mare patrat a cărui unghiuri sunt terminate la acoperiş în cupole iar partea centrală, cu o cupolă şi mai ridicată formează faţada, cu o privire foarte impozantă spre vale, care permite ochiului să străbată imensul peisaj ce-l desfăşură, deoparte dealurile Gălăţei şi şesul, iar de alta lanţul de dealuri de la Bordea şi până spre resorit de Repedea. Salele din parter şi rîndul l-iu Cronica artistică Pictură In vitrina magazinului de papilărie a d-lui Maugsch, este expus portretul d-lui Th. Burada, lucrat în negru de dl. Livescu. 11 Burada s’a fost fotografiat pe timpul când făcea escursiunele sale în Asia Mică, în interesul cercetărei cântecilor neamului nostru, și este copiat de pe acea fotografie, cu fesul pe cap şi cu iartaganul şi revolverul la brîu. Asamanarea este exactă. * In cele din urmă zile ale săptămânei trecute a fost expus in vitrina librăriei Maximovici portretul regretatei d-nei C. Stahi lucrat de însuşi soţul. Bustul ei stă întors de la stingă spre spre dreapta şi capul în 3/4 are o poziţie din cele mai avantajoase, care pune în vedere formele şi dă expresia caracteristică a figurei. Cap rotund şi mai mult brun, cu o peptănătură mică şi bine aranjată ; sinul proporţionat, cuprins în un corsaj deschis în unghiu, iar braţul acoperit de o dantelă ce trădează ici colea coloritul lui moale şi diafan. Se poate se fie puţin idealizat prin transiţiunele culoarelor ce armonizază perfect de bine, datorit luminei avantajoase ce o are, dar nu se poate tăgădui că şi mâna maistră a executorului a urmărit asamanarea şi caracterizarea cu scrupulozitatea sa cunoscută. Dl C. Stahi a mai expus zilele acestea şi portretul neuitatului mare filosof, şi juriconsult Vasile Conta, ce e o adevarată capodoperă ca asamanare şi execuţiune. Eminentul portretist a dat cele mai Inperceptibile nuanţe a căror totalitate caracteriza pe învăţatul Conta. II felicităm. * Tot în vitrina Maximovici de câteva zile stă expus un mic tablou, datorit acesta penelului d-lui Em. Bardazar şi care atrage aşa de multă lume că înpedică chiar circulaţiunea pe trotuar şi dă mult de vorbă cu-