Ecoul Moldovei, 1894-1895 (Anul 4, nr. 1-52)

1894-09-15 / nr. 10

un numen cu omiii ANUL IV No. IV. u ui ECOUL MULU07 ZILE S-A..^T-A.ast-A.aiT-A.I. Pe nn mii 6 Iuni ABONAMENTUL « Lei noi•*ft Pi­ntru străinătate se adaugă portul. Redactor-proprietar : Em. Al. MANOLIU. ft )( REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA )( La Tipografia P. C. POPOVICI strada Veche No. 84. )( ANUNCIURI Ţ( Hindu1 in pagina III IV înserţiuni şi reclam-- 1 leu linia. Bani 50 „ 25 Resultatul balotajului Resultatul balotajului de Duminică, 11 Septembrie pentru colegiul I-iu comunal este • Lista liberală a întru­­nit oturi, lista conservatoare JI0 voturi ii au fost anulate 18. Biuroul aşa­dar a proclamat ca aleşi candi­daţii de pe lista liberală. Acest resultat a produs un adevă­rat entusiasm în populaţia oraşului şi dl. V. Ghiorghian mulţumind alegă­torilor pentru încrederea dată parti­dului liberal, spusă că curajul şi dem­nitatea ce ei au aratat, luptând în contra administraţiei neruşinate, do­vedeşte că Iaşul e tot la înălţimea renumelui câştigat de cetatea libera­­lismului. După aceasta plecară cu toţii cu facle şi muzica în frunte pănă la clu­bul naţional-liberal, unde dl Gh. Mâr­­zescu, în numele partidului, mulţumi alegătorilor pentru concursul preţios ce ia dat ca se răstoarme o adminis­traţie ruşinoasă şi apăsătoare. Ştirile ce primirăm în privinţa co­legiilor din ţară, rămase în balotaj, ne arată că în coleg. I­ iu de la Te­cuci au reuşit conseervatorii, aseme­­nea şi la cel de Slatina, iar liberalii au reuşit cu majoritate la coleg. I-iu de la Craiova şi colegiul II-lea de la Calarasi, cât pentru cel de la Cons­tanţa, a isbutit lista d-lui Coiciu. Prin urmare liberalii au câştigat în alegerile actuale 11 comune cern ce însemnează destul de mult faţă cu presiunele care avură loc şi, judecând după diferenţa mică de voturi cu ca­re a căzut partidul liberal, în toate, cele­l­alte comune, putem afirma că opiniunea publică e pentru liberalism. Sfîrşitul unei legende­ ­ a zis în­tot­dea­una că Ia­şului îi este dat să se bucure de o frumoasă pagină in istoria tim­purilor, şi cu toate acestea, a­­dese ori s'au găsit oameni, cari, prin purtarea lor politică să ne facă a­ierde asemenea ilusiune despre oraşul — leagăn al mari­lor idei. Din fericire pentru noi ase­menea oameni au fost repede tre­cători şi precum se zice de po­por: dă o crimă nici o dată nu rămâne acoperită, tot aşa s’a în­tâmplat şi toui acei, cari căutau să amăgească opinia publică, tre­când de opozanţi, pe când ei e­­rau părlă în dinţi guvernamen­tali !—­­Voim a vorbi de Radicali. De ani întregi, asistăm la un spectacol enigmatic. Redicalii prin organul lor Luptei fac opo­ziţie în articolele de fond, iar în cele­lalte coloane aduc laude mi­niştrilor conservatori. Şi ceea ce era mai ciudat este, că chiar membrii tineri şi inteligenţi ai poreclitului partid radical nu sim­­ţiau această făţărnicie. Astăzi, nu mai e nimărui ertat a se îndoi de adevărul acestei făţărnicii. Sin­gur d. Macry, care a avut în­­tăiaşi data ideia unui nou partid, ne afirmă aceasta şi susţinerile d-sale se dovedesc cu fapte că ele sunt drepte. D. Macry nefiind om de ac­ţiune, ci de cugetare, a aruncat acum 10 ani ideia unei grupări oneste, active, intrasigente în po­litică. D. Panu a fost cel care s’a acăţat de ea. De atunci şi pănă azi, d- Macry Îşi urmăreş­te pas cu pas, ca un al doilea Mentor, pe elevul seu ; şi în a­­cest interval de timp, nu o da­tă a fost d. Panu mustrat de cre­atorul seu politic. In zedar însă, căci avântul luat de d. Panu Pa făcut să crează că tot ce­ face e bine, că tot ce maşinează nu se va descoperi. A crezut d. Panu că mereu să abuzeze de mustră­rile confidenţiale ale d-lui Macry. S’a înşelat. D. Macry, de astă dată s’a crezut dator să mustre pe d. Panu chiar în faţa ţarei întregi. Acest curaj al d-lui Ma­cry îl absoalve de învinuirea ce i se aducea că nu e om de ac­ţiune. De astă dată d-sa a fost pe deplin activ, căci a trezit din amorţală toate spiritele seduse de d. Panu şi de adepţii sei. Şi acum ţara poate fi sigură că are tot atâtea partide câte e­­rau şi înainte de ivirea radica­lilor şi că prin urmare partidul d-lui Panu era numai pe hârtie în realitate el nu exista, ci esis­­tau pani­şti Alegerea liberalilor la colegiul I-iu de comună în Iaşi a fost o lec­ţie bună pentru conservatori, căci dânşii au fost votaţi numai de salariaţii partidului radical : s’a văzut că în loc de alianţă a ra­dicalilor cu conservatorii a fost, cum zice d. Macry, o vindere a celor dintâi trecută către cei de al doilea, cu escepţiunea aratată mai sus. Cele petrecute Duminică cre­dem în sfirşit că a pus capăt li­nei legende mult cântată, care sub numele de radicalism şi sub scu­tul unor idei de progres, se spe­cula buna-credinţă a celor dori­tori de a lua parte activă la rea­lizarea lor­ ginei cari s’au reîntors în ţară Cu deosebire M S Reginei i s’a făcut o primire din cele mai entusiaste . Din Constanţa ne scrie reprezen­tantul nostru că primirea ce o făcu populaţiunea oraşului studenţilor u­­niversitari fu foarte călduroasă , o­­raşul întreg e pavoazat şi toată lu­mea sărbătoreşte zilele cât vor ţinea congresul iar studenţii sunt obiectul celor mai vii manifestaţiuni de sim­pa­tie.­­ Ni se comunică din Vaslui cum că după informaţiunele noastre, date în­­tr’unul din numerile trecute al ziaru­lui nostru privitor la dormitorul per­sonalului de tren, s’au pus nişte mo­bile pline de gângănii pe care nu ar putea dorm­i nici porcii da încă oa­menii, şi aceste toate devin din ne­glijenţa şefului de gară de acolo, şi noi prin aceasta ne facem datoria de a trage atenţiunea d-lui director ge­neral rugându-l pentru a lua măsuri cât se poate mai curînd. # Comisiunea pentru aprobarea căr­ţilor didactice de curs primar nu s’a dat nici pănă astă­zi avizul, din care cauză şcolile sufer fiind­că profesorii nu ştiu ce cărţi se recomande elevi­lor lor. Ni se comunică că un mare număr din notabilii ţărei a eşit la Predeal întru întimpinarea Regelui şi a Re­----—.­­ De peste Munţi Am spus în Nou trecut că de­şi Românii de peste munţi caut au şi mai stăpâni pornirea în con­tra asupririlor ce le îndură, to­tuşi Ungurii nu încetează de a le face mizerii şi a născoci in­­venuiri noue asupra conducăto­rilor mişcărei mai cu deosebire, ca să-i poată ţinea pe unii în închisorile unde deja sunt arun­caţi, iar pe alţii de ai face se ai­­be aceiaşi soartă tristă. Administraţia ungurească ob­servă cu cea mai mare străşnicie apropierea termenelor de expi­rare a pedepsilor şi pregătesc, pentru cei de care se tem ai la­şa liberi, nouă procese ca prin modul acesta se nu mai poată ei scapa de sub zăvoarele închiso­rilor. Aşa de ex. dl. Ardeleanu, redactorul «Vulturului», de abia a păşit liber de pe pragul temniţei şi la 16 Octombrie st. n. val fi ju­decat din nou de juraţii Jidano- Unguri din Oradia-Mare ca acu­zat de agitator şi antesemit ! Toată atenţiunea politicianilor Unguri însă e îndreptată asu­pra d-rului V. Lucaci : el este­ spaima ungurimei şi ea se găseşte în­­tr’o continuă agitaţie în căutarea mijloacelor prin care se’şi poată legitima dorinţa mare de al per­de. De­şi întrat venerabilul preot în temniţa de la Sighedin, pen­tru a’şi face osînda de 5 ani ce­ i s a pronunţat de juraţii din Cluj, el tot urmează de a fi obiectul neliniştei în sufletul şoviniştilor şi nu e ocazie de care aceştia se nu se folosască ca se-l loveas­că cu nouă procese, a căror re­sultat e fără îndoială sporirea pedepsei. Aşa foaia «Tribuna» spune că martirul cauzei naţiona­le a fost dus sub escorta de la Sighidin, la Satmare spre a fi judecat pentru ofensă la adresa autorităţilor, judecată ce se amâ­­nasă de la 21 August din cauză că nu găsisă destule argumente care se justifice, în aparenţă mă­car, condamnarea hotărită în ini­ma lor. Acest proces nou negreşit că nu putusă lasa indiferenţei pe fra­ţii noştri şi că pe cât mişelia un­gurească este mare pe atât pro­­testaţiunea lor este energică, nu numai prin organele de care mai dispun, dar şi prin prezenţa u­­nui mare număr dintre ei la Sat­mare şi manifestarea în larg a simpatiilor ce au pentru marele luptător. Românii însă nu au fost primiţi în sala de audienţă iar în timpul procesului se iscă un in­cident din cauză că trib. opri pe doctorul Lucaci se vorbească ro­mâneşte, cu toată sirguinţa a­­vocatului său, Brediceanu de a face se­ i se respecte libertatea de a se apara în limba lui. In sfîrşit d-rul V. Lucaciu fu condamnat la 6 luni închisoare, lucru ce încântă toată asistenţa un­gurească iar Românii care staţio­nau în curte făcură ovaţiuni mar­tirului cauzei lor şi avocatului Brediceanu Cutia milelor Una din măsurile cele mai umani­tare este fără îndoială existenţa cu­tiei mililor, pentru ajutorarea văduvi­lor şi a bătrînilor lipsiţi cu totul de mijloace. Ea are menirea caritabilă că, acolo unde e sărăcia mare, unde nu-i spri­jinul şi putinţa agonisirei celor tre­buitoare pentru traiu, fie prin sca­­pararea familiilor ori dispariţiunea membrilor susţiitori şi unde jena de a întinde mâna e atât de mare că ar prefera mai bine moartea, cutia milelor alină întru cât­va lipsa şi şter­ge lacrimilor celor suferinzi. Cutia­­milelor in Moldova era o bine­facere din care se împărtăşeau nevoeşti de ori­ce treaptă socială, fără ca în acelaş timp să se facă­ a­­buzuri cu­ ea. Astă­zi din această dis­poziție caritabilă a statului se folo-

Next