Ecoul Moldovei, 1894-1895 (Anul 4, nr. 1-52)
1894-09-15 / nr. 10
un numen cu omiii ANUL IV No. IV. u ui ECOUL MULU07 ZILE S-A..^T-A.ast-A.aiT-A.I. Pe nn mii 6 Iuni ABONAMENTUL « Lei noi•*ft Pintru străinătate se adaugă portul. Redactor-proprietar : Em. Al. MANOLIU. ft )( REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA )( La Tipografia P. C. POPOVICI strada Veche No. 84. )( ANUNCIURI Ţ( Hindu1 in pagina III IV înserţiuni şi reclam-- 1 leu linia. Bani 50 „ 25 Resultatul balotajului Resultatul balotajului de Duminică, 11 Septembrie pentru colegiul I-iu comunal este • Lista liberală a întrunit oturi, lista conservatoare JI0 voturi ii au fost anulate 18. Biuroul aşadar a proclamat ca aleşi candidaţii de pe lista liberală. Acest resultat a produs un adevărat entusiasm în populaţia oraşului şi dl. V. Ghiorghian mulţumind alegătorilor pentru încrederea dată partidului liberal, spusă că curajul şi demnitatea ce ei au aratat, luptând în contra administraţiei neruşinate, dovedeşte că Iaşul e tot la înălţimea renumelui câştigat de cetatea liberalismului. După aceasta plecară cu toţii cu facle şi muzica în frunte pănă la clubul naţional-liberal, unde dl Gh. Mârzescu, în numele partidului, mulţumi alegătorilor pentru concursul preţios ce ia dat ca se răstoarme o administraţie ruşinoasă şi apăsătoare. Ştirile ce primirăm în privinţa colegiilor din ţară, rămase în balotaj, ne arată că în coleg. I iu de la Tecuci au reuşit conseervatorii, asemenea şi la cel de Slatina, iar liberalii au reuşit cu majoritate la coleg. I-iu de la Craiova şi colegiul II-lea de la Calarasi, cât pentru cel de la Constanţa, a isbutit lista d-lui Coiciu. Prin urmare liberalii au câştigat în alegerile actuale 11 comune cern ce însemnează destul de mult faţă cu presiunele care avură loc şi, judecând după diferenţa mică de voturi cu care a căzut partidul liberal, în toate, celelalte comune, putem afirma că opiniunea publică e pentru liberalism. Sfîrşitul unei legende a zis întotdeauna că Iaşului îi este dat să se bucure de o frumoasă pagină in istoria timpurilor, şi cu toate acestea, adese ori s'au găsit oameni, cari, prin purtarea lor politică să ne facă aierde asemenea ilusiune despre oraşul — leagăn al marilor idei. Din fericire pentru noi asemenea oameni au fost repede trecători şi precum se zice de popor: dă o crimă nici o dată nu rămâne acoperită, tot aşa s’a întâmplat şi toui acei, cari căutau să amăgească opinia publică, trecând de opozanţi, pe când ei erau părlă în dinţi guvernamentali !—Voim a vorbi de Radicali. De ani întregi, asistăm la un spectacol enigmatic. Redicalii prin organul lor Luptei fac opoziţie în articolele de fond, iar în celelalte coloane aduc laude miniştrilor conservatori. Şi ceea ce era mai ciudat este, că chiar membrii tineri şi inteligenţi ai poreclitului partid radical nu simţiau această făţărnicie. Astăzi, nu mai e nimărui ertat a se îndoi de adevărul acestei făţărnicii. Singur d. Macry, care a avut întăiaşi data ideia unui nou partid, ne afirmă aceasta şi susţinerile d-sale se dovedesc cu fapte că ele sunt drepte. D. Macry nefiind om de acţiune, ci de cugetare, a aruncat acum 10 ani ideia unei grupări oneste, active, intrasigente în politică. D. Panu a fost cel care s’a acăţat de ea. De atunci şi pănă azi, d- Macry Îşi urmăreşte pas cu pas, ca un al doilea Mentor, pe elevul seu ; şi în acest interval de timp, nu o dată a fost d. Panu mustrat de creatorul seu politic. In zedar însă, căci avântul luat de d. Panu Pa făcut să crează că tot ce face e bine, că tot ce maşinează nu se va descoperi. A crezut d. Panu că mereu să abuzeze de mustrările confidenţiale ale d-lui Macry. S’a înşelat. D. Macry, de astă dată s’a crezut dator să mustre pe d. Panu chiar în faţa ţarei întregi. Acest curaj al d-lui Macry îl absoalve de învinuirea ce i se aducea că nu e om de acţiune. De astă dată d-sa a fost pe deplin activ, căci a trezit din amorţală toate spiritele seduse de d. Panu şi de adepţii sei. Şi acum ţara poate fi sigură că are tot atâtea partide câte erau şi înainte de ivirea radicalilor şi că prin urmare partidul d-lui Panu era numai pe hârtie în realitate el nu exista, ci esistau panişti Alegerea liberalilor la colegiul I-iu de comună în Iaşi a fost o lecţie bună pentru conservatori, căci dânşii au fost votaţi numai de salariaţii partidului radical : s’a văzut că în loc de alianţă a radicalilor cu conservatorii a fost, cum zice d. Macry, o vindere a celor dintâi trecută către cei de al doilea, cu escepţiunea aratată mai sus. Cele petrecute Duminică credem în sfirşit că a pus capăt linei legende mult cântată, care sub numele de radicalism şi sub scutul unor idei de progres, se specula buna-credinţă a celor doritori de a lua parte activă la realizarea lor ginei cari s’au reîntors în ţară Cu deosebire M S Reginei i s’a făcut o primire din cele mai entusiaste . Din Constanţa ne scrie reprezentantul nostru că primirea ce o făcu populaţiunea oraşului studenţilor universitari fu foarte călduroasă , oraşul întreg e pavoazat şi toată lumea sărbătoreşte zilele cât vor ţinea congresul iar studenţii sunt obiectul celor mai vii manifestaţiuni de simpatie. Ni se comunică din Vaslui cum că după informaţiunele noastre, date într’unul din numerile trecute al ziarului nostru privitor la dormitorul personalului de tren, s’au pus nişte mobile pline de gângănii pe care nu ar putea dormi nici porcii da încă oamenii, şi aceste toate devin din neglijenţa şefului de gară de acolo, şi noi prin aceasta ne facem datoria de a trage atenţiunea d-lui director general rugându-l pentru a lua măsuri cât se poate mai curînd. # Comisiunea pentru aprobarea cărţilor didactice de curs primar nu s’a dat nici pănă astăzi avizul, din care cauză şcolile sufer fiindcă profesorii nu ştiu ce cărţi se recomande elevilor lor. Ni se comunică că un mare număr din notabilii ţărei a eşit la Predeal întru întimpinarea Regelui şi a Re----—. De peste Munţi Am spus în Nou trecut că deşi Românii de peste munţi caut au şi mai stăpâni pornirea în contra asupririlor ce le îndură, totuşi Ungurii nu încetează de a le face mizerii şi a născoci invenuiri noue asupra conducătorilor mişcărei mai cu deosebire, ca să-i poată ţinea pe unii în închisorile unde deja sunt aruncaţi, iar pe alţii de ai face se aibe aceiaşi soartă tristă. Administraţia ungurească observă cu cea mai mare străşnicie apropierea termenelor de expirare a pedepsilor şi pregătesc, pentru cei de care se tem ai laşa liberi, nouă procese ca prin modul acesta se nu mai poată ei scapa de sub zăvoarele închisorilor. Aşa de ex. dl. Ardeleanu, redactorul «Vulturului», de abia a păşit liber de pe pragul temniţei şi la 16 Octombrie st. n. val fi judecat din nou de juraţii Jidano- Unguri din Oradia-Mare ca acuzat de agitator şi antesemit ! Toată atenţiunea politicianilor Unguri însă e îndreptată asupra d-rului V. Lucaci : el este spaima ungurimei şi ea se găseşte într’o continuă agitaţie în căutarea mijloacelor prin care se’şi poată legitima dorinţa mare de al perde. Deşi întrat venerabilul preot în temniţa de la Sighedin, pentru a’şi face osînda de 5 ani ce i s a pronunţat de juraţii din Cluj, el tot urmează de a fi obiectul neliniştei în sufletul şoviniştilor şi nu e ocazie de care aceştia se nu se folosască ca se-l lovească cu nouă procese, a căror resultat e fără îndoială sporirea pedepsei. Aşa foaia «Tribuna» spune că martirul cauzei naţionale a fost dus sub escorta de la Sighidin, la Satmare spre a fi judecat pentru ofensă la adresa autorităţilor, judecată ce se amânasă de la 21 August din cauză că nu găsisă destule argumente care se justifice, în aparenţă măcar, condamnarea hotărită în inima lor. Acest proces nou negreşit că nu putusă lasa indiferenţei pe fraţii noştri şi că pe cât mişelia ungurească este mare pe atât protestaţiunea lor este energică, nu numai prin organele de care mai dispun, dar şi prin prezenţa unui mare număr dintre ei la Satmare şi manifestarea în larg a simpatiilor ce au pentru marele luptător. Românii însă nu au fost primiţi în sala de audienţă iar în timpul procesului se iscă un incident din cauză că trib. opri pe doctorul Lucaci se vorbească româneşte, cu toată sirguinţa avocatului său, Brediceanu de a face se i se respecte libertatea de a se apara în limba lui. In sfîrşit d-rul V. Lucaciu fu condamnat la 6 luni închisoare, lucru ce încântă toată asistenţa ungurească iar Românii care staţionau în curte făcură ovaţiuni martirului cauzei lor şi avocatului Brediceanu Cutia milelor Una din măsurile cele mai umanitare este fără îndoială existenţa cutiei mililor, pentru ajutorarea văduvilor şi a bătrînilor lipsiţi cu totul de mijloace. Ea are menirea caritabilă că, acolo unde e sărăcia mare, unde nu-i sprijinul şi putinţa agonisirei celor trebuitoare pentru traiu, fie prin scapararea familiilor ori dispariţiunea membrilor susţiitori şi unde jena de a întinde mâna e atât de mare că ar prefera mai bine moartea, cutia milelor alină întru câtva lipsa şi şterge lacrimilor celor suferinzi. Cutiamilelor in Moldova era o binefacere din care se împărtăşeau nevoeşti de orice treaptă socială, fără ca în acelaş timp să se facă abuzuri cu ea. Astăzi din această dispoziție caritabilă a statului se folo-