Ecoul Moldovei, 1895-1896 (Anul 5, nr. 1-51)

1895-07-13 / nr. 1

Pe no an ABONAMENTUL LUI‘r'».........................................« Pentru străinătate se adaogă portul. Z­icere Redactor-proprietar : Em. Al. MANOLIU. REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA La Tipografia P. C- POPOVICI strada Veche No. 84. UN NUME­R 25 BANI JOI 13 IULIE 1895 ).( Rîndu' în pagina III )( - ■ Iv ) ANUNCIURI Inserţiuni şi reclame 1 leu linia. Bani 50 ‘-'o Chestiunea apei în Iaşi Nevoia simţită pentru alimen­tarea oraşului cu apă datează de la 1842 şi de atunci necon­tenit s’a tot desbătut această chestiune importantă, fără se fie însă resolvită până astă­zi, aşa că putem zice, că debitul de apă de care dispunem acuma, nu e cu mult mai mare de­cât cel ce ni s’a fost procurat de pe tim­pul domniei lui Moruz. Sub domnia lui Mihai Sturza se credea că această chestiune era pe punctul de a fi curmată, şi încă un mod foarte fericit pentru Iaşi, prin adoptarea pro­­ectului rusesc de a se a­duce o parte din Siret pe a­colea şi lărgirea acelui proect, în ce priveşte le­garea capitalei Moldovei cu Ga­laţii prin Prut, rectificat şi ca­nalizat. Inprejurările politice în­depărtară aducerea la îndeplini­rea al acelui proect şi de atunci oraşul a ramas se recurgă, ca şi mai înainte, tot la recoltarea is­­voarelor de prin vecinătăţi, sin­­clura soluţie ce o credeau oamenii, din fruntea lui că ar aduce o ameliorare, dacă nu o completă îmbunătăţire. Unii din ei s’au înşelat cre­zând că vor putea stoarce din dealurile de prin vecinătate apa potabilă îndestulătoare , alţii însă s’au lasat a fi înşelaţi, pentru a tragie folase din cheltuelile enor­­me făcute pe socoteala oraşului, cu căutarea isvoarelor şi capta­rea lor, cu studii îndelungate şi fără nici un resultat real altul de­cât aruncarea pe fereastră a ba­nilor comunei. Consiliul comunal actual nu a înaintat cu chestiunea apei mai mult ca precedentele : el s­ă se vadă resultatele ce le va da ga­leriile lui Beckmann, cu care e dispus, după cât se vede, se cheltuiască ori cât de mult, ma­­car că încercările costisitoare de păna acuma au dovedit că nu se poate găsi apă îndestulătoare pentru băut, necum ca se survie diferitelor trebuinţi ale oraşului. S’a prezentat zilele acestea la comună un domn Leeuw, olan­dez, reprezentatul unei case din Amsterdam, cu propunerea de a lua concesiunea alimentarei o­­raşului cu apă. Nu ştim ca ce feliu de resultat va da consiliul comunal şi acestei propuneri, sin­gura după cât ştim până astă­zi care să se fi prezentat in atare con­­diţiuni, dar prevedem că se va învârti tot în acelaş cerc vicios, adică în sistemul drenurilor de pănă acuma—perfecţionate mai mult sau mai puţin—sau în cazul cel mai bun în sistemul fierii­­lor 1 * ” 1-------- defi­nitiv ne va lasa tot fără apă în­destulătoare. Folosindu-ne de inprej­urarea că se prezintă acuma propunerea alimentarei cu apă, pe calea con­­cesiunei, revenim cu ideia, pe care am susţinut-o in atâtea rîn­­duri, că apa să se aducă numai din Siret. Această ideie prevalează chiar celei emise odinioară, de a se a­­duce apa din Prut, pentru că : apa Siretului e mai curată, ca cel ce nu scaldă nici un oraş ; că adusă din dreptul Paşcanilor de ex. are o pantă de scurgere pănă deasupra platoului de la Copou, de cel puţin 100 de me­tri, şi nu e prin urmare nevoe de instalaţiuni de pompe spre a râdica apa în oraş, cum ar ne­cesita pentru cea din Prut; că Siretul fiind un rîu ce curge în interiorul ţerei, nu poate fi ex­pus oraşul la cine ştie ce ne­ajun­­suri, cum s’ar putea întîmpla cu apa de la Prut, în caz de ostili­tate cu vecinii de peste el. Negreşit că lucrările de a se lua apa de sub albia Siretului, instalaţiunile de filtre şi tuburi pentru o aşa distanţă, credem că reclamă cheltueli mari , dar toa­te acestea, o dată făcute, rămân pentru foarte multă vreme şi o­­raşul câştigă cantitatea de apă pentru întimpinarea tuturor ne­voilor ce le are. Apoi de aducerea apei din Siret suntem siguri că ar profita Tît Frumos şi Podul­ Iloaei, care de asemenea sunt în mare suferinţă de apă potabilă şi populaţiunea acestor orăşele ar bine­cuvânta realizarea unui aseminea proect In sfîrşit ne mângâem cel pu­ţin cu speranţa că propunerea prezentată acuma va fi utilizată de consiliu, în interesul Iaşului, şi că lăsând la o parte ori­ce i­­deie de temporizare, va intra in­­trători pentru Siret, cea mai si­gură şi mai practică cale de a putea scapa acest oraş din mi­zeria ce o duce de mai bine de jumătate de secol, din cauza lip­sei de apă, dispreţul şi ura contra manifes­taţiilor de simpatii pentru ilus­trul defunct şi in timpul mer­ger­ei cor­teiului sau dedat la mai multe acte de­ a sălbătăcit rara. Au atacat cor­telul, au flucrat, au tras focuri asupra cununei trimisă de Impar­atu' Franț­­o­sef" , au calcat în piff­an cunu­­n­­iele trimise de către Regele no­stru și Regele S­t'biei. — Ba mai "iult încă, a­ hibrindit la pâmant pe reprezentatul nostru și al Serbiei, au zdrobit corte­­lele femeilor reprezentanţilor ce mergeau dup­a cor­tej şi fu un moment când panica cuprin­se­să marea mulţime ce urma carul funebru. Reprezentanţii Aus­triei României şi al Seri­ei e­rau expuşi se fie chiar loviţi, da­ca ovvaşii lor nu scoteau armele spre ai apara. La cimitir Sta­ne­le­le violenţei se repetară, iar cânii corpul lui Stambuloff fu coborât in groapă, de la spetele jandarmilor sbucniră chiote şi câr­ări de bucurie. mp­r­es­ia ce făcu acest scandal ne mai­pomenit fu din cele mai triste ; reprezentanţii ţerelor au cerut guvernului din Sofia in mod colectiv reparaţie pentru in­sulta adusă corpului diplomatic. După cât vedem lucrurile au luat în Bulgaria o faţă foarte provocatoare şi c­e poate se de­le loc la grave implicaţiuni, ca­re se pune în mişcare puterile europene. Mirările la Sofia Cu ocazia înmormintărei lui Ştefan Stambuloff cea mai mare parte din suveranii Europei au ţinut se fie representaţi în semn de stima înaltă ce au avut-o pentru marele bar­bat de stat r­i patriot, căzut victima unui guvern laş, care­ ş'a m­njit manele în sîngele aceluia ce a creat şi înalţait statul bulgar. In Rusofilii cu autorizarea gi­ver­ţiului au ţinut însă se­ şi ară­te­­ Situaţia în Balcani Evenimentele ce se desfăşură de c­ât­va timp in Bulgaria şi tulburările produse acum în ur­mă, după uciderea lui Stambuloff, sunt de natură de a inspira cele mai mari îngrijiri pentru pacea din peninsula Balcanică. De mult se semnalasă în Bul­garia agitaţia rusofililor, prin a­­giţările numeroşilor agenţi mos­coviţi ce cutrieră oraşe şi sate, propagând mărirea Bulgaria cu Macedonia şi Dobrogea sub pro­­tecţiunea Rusiei şi sprijinul a­­cestui imperiu, ca la un moment dat să se poată realiza această mărire. Propagarea avu de efect mai întâi pregătirea spiritelor din Ma­cedonia, unde ideia pentru mtfectul po­­rea cu Bulgaria a devenit as'concediu de înrădăcinată în o parte /eclea de sana­. . . ..v.ca imediat la băi pulaţiune şi care Sf .Iri­­n ,ucrS. deja de a se ,i gerate de dl. Zdrobici di­­în favoarea A poliţiei. negreşit g*^ A sosit noile planuri a­le re­­gur c• clădirei llei turceşti, comandate de tratatul de alianţă între Franţa şi Rusia este un fapt împlinit şi prin urmare îl dă mâna ac^ * fi din urmă stat de a’şi spune cu­­vîntul în chestiunea bulgară. Că ferberea înăduşită ce domnea pes­te Dunărea a isbucnit după în­­chierea tratatului franco-rus, nu­mai încape nici o îndoială, fiind­că imediat după respîndirea a­­cestei ştiri au şi pornit incidente la graniţa despre Macedonia şi formarea de bande macedonene şi bulgare care dau de lucru tru­pelor turceşti. Odiosul asasinat a lui Stam­­buloff, adevăratul creator al Bul­gariei şi duşmanul declarat al mestecului Rusiei în trebele lă­­utrice ale principatului bulgar, aşe­zat săvârşit după cât se ve­de lămurit cu concursul guver­­nului din Sofia şi aprobarea Prin­cipelui Ferdinand, — ahtiat de a canata recunoaşterea Rusiei,--mă­re­ţe şi mai mult temerea pentru producerea unei mişcări, care se pretexteze intervenţia directă a Ţarului pentru a-şi întinde pro­tectoratul seu formal asupra Bul­gariei şi poate şi asupra altor provincii din Balcani. Mâna mos­covită nu este străină de asasi­natul sevîrşit la Sofia ; aceasta se afirmă de însuşi coincidenţa co­mitere!- omorul d c-- urm firea în audier.r jjg l... o iei P a$e, cu metre omătul v.­lement in păp, pe la diferitele personalităţi po­litice a­le Rusiei’ şi în urmă la suveran, cum fi din­­ hagiu ţi­nut de metroiziţp and spusă, relativ la asa ,sup. k. Stambu­­loff, că .7 lui D zeul Situa­ţi­uni" ,e peste Du­narea pentru noi e reescepţionalâ. Do­­brogia ce ni s a dat ca compen­saţie pentru rîpirea Basarabiei este obiectul revandicărei ce se agită între Bulgari, cari spun fă­ră încunjur că teritorul ei le a­­parţine şi fac în acelaş timp prin agenţii secreţi toate instigaţiunile», printre Dobrogeni de a le căşti­ga simpatiile şi a ne urî pe noi Românii. Guvernului rusesc seîn­­ţ£lege că’i convine această pro­pagandă anti-romănească, de oa­re­ce vede că prin ea poate se’șî ajungă scopul de a cG p ^naC J* .. ~~*.e de la cele mai ce stavi D d.ntrdin străinatatea curii| Noilly^ lia. I ericoli’c^ Com., Moet or (Jhandon, Po­­nințătoUrry, /. F. Marteli, etc. Untdelemn «P. Robertet etc. Com Jambone, mezeluri, brânzeturi, con­serve de pește și de legume. Vinuri albe şi raşe din ţară. Deposit de hărtie de Cigarete JOB etc. etc. dăi* r • 1 rr* cu stimă Rhum renu­ August Hartenstein.

Next