Ecoul Moldovei, 1895-1896 (Anul 5, nr. 1-51)
1895-07-13 / nr. 1
localuri de şcoale rurale în judeţul nostru, trăgănânduse afacerea de vreo 13 ani, şi această prelungire ar fi continuat încă cine ştie cât timp, dacă cestiunea nu venea în desbaterea noului consiliu judeţan în sesiunea extraordinară din luna Mai, cari a rezolvat’oin câteva minunte hotărând o dată pentru totdeauna că suma de 376,673 lei 28 bani, cheltuită cu 21 localuri deja gata, e modestă şi în raport cu splendoarea acestor construcţii foarte minimă. A rămas clar ca celelalte 51 de localuri proectate a se construi, să fie făcute în limitele cifrei de 403, 326 lei 72 bani — restul împrumutului de 780,000 lei făcut la casa de depuneri,—după noui planuri ce se vor face de arhitectul judeţului. Credem de prisos orice aprecieri asupra acestui juvaer de vot eştt din crierii stâlpilor judeţului înfipţi la diriginrea acestei instituţiuni prin vroinţa marilor electori ai regimului Sava şi Dedin. Informaţii din Starea sanitară în judeţul Iaşi, după ştirile ce ni se dau, este bună, luată fiind în mod general. In comuna Copou şi la Prisacani persistă încă tusa convulsivă, iar în comuna Şipotele au fost in cursul săptămânei din urmă zece cazuri de anghină difterică, din care numai unul mortal şi aceste din cauză că copilul atins de ea, în etate de 2 ani, avusă şi crup S’au făcu următoarele schimbări în corpul sanitar din acest judeţ: dl. Iţic Avram, jidov, a trecut ca medie de la plasa Turia la plasa Copou, după a sa cerere, pentru a fi mai aproape de oraş unde’şi are clientela şi căria trebue se deie precădere; dl. Th. C. Sulferin a fost numit ca agent sanitar vaccinator la plasa Turia ; şi dl. Petru Solomon a fost permutat de la plasa Copou la plasa Turia. "V . Ni se scrie dl Peatra N. că pănă acuma foarte faulte persoane au trecut pe acolo spre Borsek, aşa că pe la jumătate de iulie se poate să se adune în acea staţiune balniară atâţa vizitatori cum de mulţi ani nu s'au văzut. Faţă cu numeroasele cereri de concediu ale militarilor, ministerul de resboi a dispus , ca în perioda dintre I Iunie la 1 Septembre, să se acoarde concediu, însă se fie aranjate astfel ca serviciul se nu sufere. ~i\jzitorului definitiv dator C. Paraschivei - de la primă J’ude ft ECOUL MOLDOVEI cesta foarte cercetat atât de vînzători cât și de cumpărători. Au intrat în iarmaroc peste 4,500 capete de vite şi s-au vândut de la 6—1 iulie inclusiv la 2,000 capete; preţurile au variat între 250—450 lei perechea. Cumpărătorii au fost cei mai mulţi din Valahia şi de peste Prut. Sâmbătă dl. perceptor Sava Caliman din Cotnar venind acasă a găsit lada de fer a percepţiei spartă şi din ea lipsă ca la 2000 lei. Cel mai vinovat e mai întăi la Primarul cari întrebuinţază străjării şi vătăjăiî la lucrările lui particulare şi nu lasă să face paza cuvenită la comună. De peste Munţi Unul dintre cei mai valoroşi fii ai neamului nostru de peste munţi, generalul Traian Doda, a încetat din viaţa la 4 a. c., în Caransebeş şi înmormântarea avu loc la 7 a. c. cu toate onorurile cuvenite rangului ce şi l’a câştigat, luptând ca militar in trei campanii mari, la 1848, 1866, şi 1870 şi urmat de regretele unanime ale tuturor Românilor, căci pentru binele lor a luptat deaseminea mult şi s’a consacrat, toată activitatea ca se îndulcească poziţiunea lor faţă cu guvernul unguresc, atit în parlament unde fusesă trimis de grănicerii ce-i comandasă, cât şi ca simplu cetăţan, mai cu seamă de la retragerea sa din armată. Traian Doda n’a putut scapa nici el de vroia ungurească care o loveşte pe ori ce Român de inimă şi talent; fiind in cameră ca reprezentant, ales dea doua oară în 1877, nu a putut se’şi stăpânească indignaţiunea ce’i produsă atitudinea acelei camere contra Românilor şi o părăsi. La invitarea de a’şi depune mandatul ori a veni la desbaterile camerei, el a respims: „Nu particip la „deliberaţiunelecamerei, nici la „mandatul meu nu renunţ; casa „reprezentaţilor ţerei va decide „în cauză, dar, prin această decisiune ea însuşi va face lumei «mărturia, că poporul român, pentru acum cel puţin, n’are loc „în cadrul constituţiunei Ungariei“ Esplicându-şi atitudinea aceasta apoi prin un apel câtre alegători, i se făcu proces de presă şi fu condamnat în 17 Sept. 1988 de Curtea din Arad la 2 ani de închisoare şi 1000 fiorini amendă In urma petiţiunei ce o adresă împăratului el fu gradat şi astfel nu numai Ungurii nu avură bucuria de al vedea şi pe acest brav Român aruncat în închisorile lor din centru fură întrebuinţaţi la ham şi călărie de jidov, vnchil, vătăjei şi în fine de toţi servitorii cinstitului arendaş. Negreşit că aceasta este o îndrăsneală nemaipomenită, dar ş-o promite jidovul luster fiind că se bucură de protejarea administraţie. Şi fiindcă vorbim de administraţei vom observa că pănă acolo merge cu dragostea pentru jidani că oploşeşte pe o mulţime dintre dînşii în comuna Cotnari şi care toţi fac comerţ pe sub mănă cu băuturile spirtoase. Nu mai departe decât de vreo 2**3 septămâni în urmă a venit în comună un alt jidan, Iţic Şapsal, care a deschis singur dugheană în faţa primăriei, iar primarele îl autoriză pentru cuvintul că ar avea bilet de recomandaţie de la prefectul judeţului, C Iancu Ventura. Apoi, chiar servitorii de prefrinţă se dau jidanilor, iar românii dacă perd rabdarea de a aştepta septămâni ca primarul, dl. Ghiţă Antoniu, se le deie servitori şi-şi caut ei singuri, sunt daţi în judecată ca contravenitori la legile a servitorului. Mai e de notat că la ratişul de la Cărjoaia, proprietarul dl. V. Vlădoianu a pus crîşmar pe un jidan în înţelegere după cât se afirmă cu administraţia locală. 30& Oef&suîî. Ni se comunică din Cotnari că a-i'.'v • rendaşul moşiei Cepleniţa, jidovul ! Berman luster, a primit pe suhatul seu vite de ale locuitorilor, bine în- SSfiih..i— Cu învoiala de ai se plăti atita âta pe timpul vârâtului de fie a de vită, oamenii ia plătit;, Wr-HEtt, cu care se intrebuin jj‘ păturile ce le avto fcaari, dl. C« % Institutul de alienaţi de la G( In mai multe rânduri am aratat că Epitropia Ospit. Sft. Spiridon în înaltele sale combinaţiuni, a găsit cu cale de a regula ca se strămute din Iaşi la T. Ocnei ospiciul de alienaţi din Iaşi ca şi când nime altul n’ar mai avea vre-un drept asupra acelui institut, putând face ea tot cea ce va plăcea. Alarma dată de noi în privirea aceasta, în interesul ştiinţei au pus în mişcare pe corpul medical de a protesta in contra unei asemenea urmări, şi acum se aşteaptă resultatul. Dar după noi nu este de ajuns numai atâta, trebue ca şi Primăria de Iaşi se protesteze energic întru aceasta, şi chiar se intenteze proces, de va fi de nevoe, pentru nestrămutare: 1) pentru că acest institut este înfiinţat de timp imemorabil pentru Iaşi, astfel că Iaşii au un drept câştigat asupra lui, şi acest drept nime nu-l poate rupi, 2) că suma cu care contribue guvernul pentru ţinerea Institut, din venitul averilor foaste a monast, închinate, nefiind suficientă, la ţinerea lui l a Institut..) contribue şi Epitropia cu o bună sumă din veniturile donaţiunilor ce au fost făcute de Iaşani înadins pentru suferinzii din Iaşi, şi mutânduse institut, de aicea, s’ar viola voinţa donatorilor. In fine dacă unul din Epitropi, contrar chiar angajamentului luat prin espunerea bud. seu pe 1891 92 din cauză de răsbunare pentru că nici odată Iaşii, din motivele cunoscute, nu l’a avut în bunele sale graţii, în loc de a înfiinţa în Iaşi noul institut de alienaţi cu sumă afectată de guvern pentru aceasta, voeşte al înfiinţa la T. Ocnei, se’i fie de bine ! nu are de cât se o facă, înse se ştie bine, că institutul ce deja există la Iaşi de timp imemoriali nu’l va putea muta de aicea, pentru al contopi cu cel de la T. Ocnei, în care d-lui voeşte a’şi muta reşedinţa. Schiţă istorică despre biseicista Mare din Roma 11, bi® la Rodeşti, cea de la R mnaica Proorocului SanUil Alrişani, dimpreună cu ospita, Roman şi dindiocşalov. , Jurnalul Epitr. Casei Sft. Spiridi din Iaşi pentru închiderea provisoi, a unora din ospitalele dependinţe ; ea, şi pentru reducerea unui num de paturi de la altele. Anul 1858 luna Aprilie 22 subisciţii Epitropi ai Casei ospitale din Monastirea Sft. Spiridon luat în privire că amelnicile venituri acestei case au ajuns a nu fi înderulătoare spre acoperirea cheltuelei sale din două împrejurări, şi anuoa cea I că obiectele de îndestulare s’ scumpit din ani în an şi cea al 2-h că pe anii trecuţi pe lângă sigurile venituri s’au fost destinat pri budgetele acelor ani atât condeii rămăşiţilor ce figurează prin sătw cât şi dobînzile capitalurilor case ce sunt dace în împrumut, care sar după toate stăruinţele neputândusji împlini, au adus pe casă la treroe de a se împrumuta cu acelea sunt spre continuarea cheltuelilor întinse căci şi de s’ar împlini condeiul răămăşiţilor, totuşi acelea cheltuindm într’un an, la al doilea an nu ma poate esista între venituri ; aseminea și dobînzile luându-se odată cu capetele, trebui capetele a se da în plata datoriilor casei, iar dobînzile continesc de a mai figura la venituri și prin urmare întru acoperirea cheltuelilor Casa tot ar veni la măsura de a se împrumuta ; aşadar iscăliţii spre curmarea unui aseminea neajuns şi spre a putea aduce venitul Casei în echilibru cu cheltuelele, găsesc de neapărată trebuinţă ca pe viitor budg. să se alcătuească numai în mărginirea sigurilor venituri şi pănă la osebite închipuiri să se facă următoarele reducţiuni în cheltuele : Fiind că ospitalul din Herţa s’a supus administraţiei acestei Case de cătră repausata Logofeteasa Catinca* Ghica cu condiţiune de a se ţinea cu cât va erta venitul anual de 300ţţ dobânda capitol, de 3000 ţţ, hărăzit de repausata iar Epitropia pe nădejde că după testamentul repausatei Cucoane Casandra Ghica, fiica repaus. Logofitese ar rămânea în aşa proprietate două părţi din moşia Herţa, au cheltuit la peste îndoit decât venitul lui, şi propusa nădejde după hotărîrea instanţiilor judecătoreşti a procesului purtat cu clironomii repausatei cucoane Casandra s'au nimicit, încât numai cu suma de 300 ţt, astăzi nu se mai poate ţinea zisul ospital, pentru că după ce nu are aşa încăpere şi se găseşte într’o proastă casă, ţinută cu chirie, apoi a ratata sumă, abia ajunge în plata lefei doctorului şi a medicamentelor ; de aceia pomenitul ospital se regulează să se desfiinţeze de la Ilerţa ţînindu-se lucrător numai pănă la sfîrşitul lui iunie viitor; şi spre a nu conteni pomenirea repausatei Cucoane Cat. Ghica şi a neamurilor sale să se adaogă la ospit. din Botoşani atîtea paturi câte se vor putea ţinea cu suma de 300 ţt, cu înscripţiunea numelui reposatei Cucoane. In privirea bisericei proorocului Samuil din Focşani ce se găseşte era- j pată şi hrentuită încât şi este oprită ,şi săvîrşirea dumnezeeştilor servicii, de aseminea şi bineaua ospital, din cuprinsul ogrăzii acei biserici se află într’o desevârşită proastă stare, precum şi retirăzile picate, încât în loc de vindecare pot se aducă bolnavilor mai multă nesănătate ; iar după planurile şi devisele trimisă de locala epitropie se cere o colosală cheltuială pentru aducerea în bunăstare a tuturor acestora, după în jgustele mijloace nu se pot ţinea şi ospitalul în lucrare, şi a se face şi , propusele îmbunătăţiri, se încuviinţază ca de la sfîrşitul lui iunie şi se închidă vremelnic zisul ospital cu totul, lăsindu-se cu leafă numai secretarul în privirea administrarerei și a păstrărei înzăstrărei ospit., precum și a materialelor ce se vor adunA și apoi cu suma menită spre m 1 (UrmarjtU * 1