Ecoul Moldovei, 1896-1897 (Anul 6, nr. 1-51)

1896-07-11 / nr. 1

sul abatorului, pentru ca prisosul de apă de la aratata necesitate să se recolteze şi să se aducă în conductele oraşului, şi cu care se va da în totul un maximum de 3.000 Pe Zlm întrebarea este: c-oi rămâne oare această însemnată către de apă? contractul nu o «pune categoric, ca c rând pi n’a resistat; dar dacă faci co combinaţie de articole, veti indată şi lă-init în mod tăcut, s’au dat grala d-lui Paeanu, căci eată ce se zir la finele art. 14, «concesionarul se va obliga prin caietul de sarcrnii de a da in folosul comunei 500 metri cubi de apă pe zi gratuit, o «sebit de apa trebuitoare la incedit, «ori câtă ar fi.—Nu se va putea împedica întrebuinţarea de cătră public a apei din fântânile (puţurile) easistente» , de unde se înţelege că concesionarul făcându-se stăpîn gratuit pe toată apa comunei, din acea îi va da şi ei de pomană 500 metri cub. pe zi, plus apa trebuitoare pentru incedit, fără a spune macar în ce periferie are o a da ; dar lucru devine şi mai revoltător decât atita din faptul că de acum înainte saracul — nu mai vorbesc de cei avuţi—fie apa cât de în faţă, pentru a-şi întimpina trebuinţele casnice, ea va trebui zilnic să’şi cumpere apă trebuitoare de la concesionar, şi chear acea pentru udat grădinele şi altele.—Se observă că această mărginire draconică nime n’a fost cerut'o pănă acum (Va urma). ECOUL MOLDOVEI O nedreptate Ori de câte ori a fost vorba despre învețemîntul public, partidele şi grupările politice s’au grăbit a se arata care de care mai interesate pentru, generalizarea lui și mai încurăjătoare pentru copiii din popor. Acest sentiment nu s’a manifestat în totd’auna ca o pornire din dorul de progres, ci mai mult din spirit de măgulire cătră popor, ca doar s’ar putea aranja interesele politice, sau cu alte cuvinte, de a’şi atrage simpatiile poporului şi a’i face se creadă că’i sunt de o prielnicie nedesminţită. De’i dreptul şcoli primare s’au făcut şi au să se mai facă incă pentru ca copiii poporului, de ambele sexe, se’şi câştige instrucţia elementară ; dar dacă băeţii cari dovedesc aptitudini pentru o instrucţie mai înaltă, găsesc şcoli mai numeroase în care se poată urma, din potrivă fetele sunt în mare majoritate silite a rămînea cu instrucţia primară, din cauză că şcoli secondare pentru dînsele sunt aşa de puţine că abea un număr foarte restrîns din totalitatea lor pot găsi acces. Acolea în Iaşi de ex. nu avem decât două şcoli: Şcoala Normală ce e destinată pentru formarea de institutoare, şi în care nu pot intra decât acele ce au deja un certificat că au trecut din cursul secondar cel puţin trei clase, şi externatul secondar, în care după regulamentul în vigoare nu pot intra decât elevele, fără deosebire de naţionalitate, eşite din şcolile primare cu media 8, cel puţin, întrebăm clar, ce devin fetele cetăţenilor noştri,care au terminat cursul primar cu o medie mai puţin de 8 şi cari nu au aptitudini pentru lucru manual, ci din potrivă pentru învăţătură, însă din nenorocire lipsite de mijloace pentru a continua în şcoli private? — Aici e după noi o nedreptate ce se face fetelor din popor, căci sunt condemnate a rămînea numai cu patru clase primare, pe când ale celor cu dare de mână pot merge înainte studiind. E ştiut apoi, că externatul secondar este singura şcoală din localitate care dă dreptul elevelor ce au terminat cursurile în ea, se ocupe locurile de învăţătoare prin comunele rurale. De la acest drept însă fetele poporului, cari din împrejurări independente de voinţa şi dorinţa lor n’au întrunit media opt, ca se poată fi admise în externatul secondar, sunt îndepărtate multe, pe când evreicele cari au putut strebate, în şcoală, după stârnităţi şi favoruri, ocupă nişte locuri cari de altmintrelea nu le poate aduce un folos, pentru asigurarea viitorului lor, ca cele ce nu au dreptul de a fi învăţâtoare pe la comunele rurale. Aşadar locurile ocupate de fetele evreilor în această şcoală e mai mult o lovire în acele ale cetăţenilor noştri, o piedică pusă cu intenţie vădită ca ele să nu-şi poată face o mică carieră, cu trecerea prin cursul secondar. Ar fi de dorit ca dl. Ministru al Instrucţiunei Publice se dispue ca, cu începerea anului şcolar următor, să se primească ele în toate externatele secondare din ţară cu o medie limitată la minimum de şase şi în urmă, dacă vor mai fi locuri, se le umple cu fetele de altă naţionalitate. Prin aceasta s’ar înlătura nedreptatea mare ce se face fetelor cetăţenilor noştri, cari contribue în aşa măsură mare la întreţinerea instituţiilor de cultură, cum şi la toate celelaite nevoi ale statului. I. M. vizita imperiala De câtva timp se svonisă că M. S. împăratul Frantz—Josef ar avea intenţiunea să facă o vizită familiei noastre regale. Acest svon astăzi se adivereşte pe deplin, după cum anunţă atât ziarele din ţară, în frunte cu «Voinţa Naţională» cât şi cele din Austria, dintre care oficiosul Framndenblatt, face se reiasă importanţa acestui act politic prin un articol special, plin de elogiuri la adresa regatului român şi în special la acea a M. Regelui Carol. Avem credinţa că întreaga ţară va saluta această vizită cu o distinsă onare pentru ea şi în acelaş timp ca o manifestare pentru prietenia de mult legată între M. S. împăratul Frantz—Iosef şi M. S. Regele Carol. De la monastirea sîntului marelui martir loan cel nou, de la Suceava (vechea Mitropolie a Moldovei). Priorul sîntei monastiri a. s. m. m. Ioan cel Nou, din vechea Mitropolie de la Suceava, este prea cuviosul arhimandrit stavrofor Emanoil Ciuntuleac. Demnităţei şi zelului, cu care ştie acest distins barbat să promoveze interesele ortodoxismului întru aceste părţi, este a se mulţumi creşterea din an în an al numărului creştinilor, ce se decid ca se peregrineze, din cele mai mari depărtări, pentru ca se-şi afle în acest stnt loc liniştea şi mângâerea sufletului. Pentru înlesnirea peregrinatorilor, arhimandritul Ciuntuleac a plecat anume anul acesta la Liovis şi a făcut acolo pe lângă direcţia căilor ferate demersuri, ca tuturor celor ce vor voi se peregrineze pentru fuza de 24 Iunie a. c. la moaştele s. m. loan cel Nou de la Suceava, să li se reducă preţul călătoriei cu drumul de fer la jumătate. In urma acestei interveniri s’au aranjat trenuri separate pentru trei zile, şi anume 22, 23, şi 24 iunie a. c. pentru cei ce vor merge şi se vor întoarce de la Suceava, şi arhimandritul Ciuntuleac a trebuit să depună o cauţie de 1125 florini v. a. pentru caşul, că n’ar călători atiţia pasageri, ca să se poată acoperi spesele căilor ferate. In zilele menţionate, sosiau pe zi câte 4—5 trenuri în gara Iţcani, aducând mii de creştini, inimi evlavioase , aşa că numărul peregrinătorilor a trecut de astă dată cu mult peste 20.000 şi Sucevenii spun ca dintr o gară, că nici o dată n’a fost un număr atât de colosal de închinători la vechea Mitropolie. Duminică 23 luni după amează, a sosit cu tronul accelerat, şi înalt prea cuvioşia sa arhimandritul dieces in Vladimir Cavaleria de Repta, ca delegat arhiepiscopal, pentru de-a conduce în locul Iu. P. I. I. Mitropolitului Bucovinei această serbare, însoţit fiind de profesorul de la facultatea teologică şi protopresviterul stavrofor d-rul Emilian Voluţchi. La gara de Iţcani îşi aştepta o deputaţiune compusă din: părintele arhimandritul Cuntuleac în fruntea clerului orăşănesc şi a altor preoţi din districte; căpitanul (Prefectul) distructual, d-rul Vasile Cavaleriu de Duzinkiewicz, reprezentaţii societăţei «Şcoala Română» şi profesorii gimnaziali Cosovici şi Mirian; primarul oraşului Suceava Deo Loges; inspectorul superior al căilor ferate din Iţcani, Calmuţchi ; directorul gimnaziului din Suceava, Ştefan cavaleriu de Repta , protopresviterul armeanooriental din Suceava şi mirele proprietar Pruncul. A vorbit (felicitat) a fost înalt prea cuvioşia sa în sala de aşteptare clasa I a pe rînd de Ciuntuleac, Calmuţchi, Duzinkiewicz şi Pruncul, căror li-a respuns ca întotdeauna cu o amabilitate şi demnitate cuceritoare de inimi. De la Iţcani a plecat înalt prea cuvioşia sa la Suceava, într’o trăsură ci arhimandritul Ciuntuleac, cărora le urmau vr’o 7—8 trăsuri cu ceilalţi membri ai deputaţiunei*—La purtaiul sântei monăstiri vechea Mitropolie, arhimandritul de Repta a fost întimpinat de vreo 20 de preoţi îmbrăcaţi în ornate, dintre cari l-a vorbit şi bine-cuvîntat în 2 limbi (română şi ruteană) parohul din Văscăuţi Cupceanu, la care înalt prea cuvioşia sa a respins tot în 2 limbi. Apoi îmbrăcat în mantie şi cu cârja în mină a intrat în sînta mănăstire, unde a făcut doxologia şi apoi s’a retras în apartamentele sale din frumosul palat rădicat lingă sf. Biseră Catedrală, prin stăruinţa neobosită al arhimandritului Emanoil Ciuntuleac. Luni 24 iunie li oara 7 dimineaţa, ceremonialii principali ai serbărei, Constantin Berariu şi Atanasie Procopovici, îl însoţiră pe arhimandritul de Repta din locuinţa sa pănă la intrarea bisericei Catedrale unde î l aştepta tot clerul îmbrăcat în ornate, în frunte cu arhimandritul Ciuntuleac şi d-rul Voluţchi. După rugăciunele îndătinate de dimineaţă, s’a început sfinta leturgie la oaraio1*, celebrată de cătră arhimandritul dicesan de Repta, asistat de arhimandritul Ciuntuleac, de profesorul universitar Voluţchi, de 6 preoţi şi 2 diaconi. Respunsurile leturgice s’au cântat la sfînta leturgie exact şi spre mulţumirea cea mai deplină a tuturora de cătră corul bine instruit al gimnazialiştilor din Suceava. La oarele 1 r 1/a terminându-se sfînta leturgie s’a scos racla cu sîntele moaşte din biserică, şi s’a pus în mişcare convoiul imposant, plutind ca şi valurile line ale mărei, spre locul unde avea să se săvârşască sînţirea apei. Procesiunea a fost bine împărţită, şi ordinea s’a susţinut de ceremonialii deja amintiţi, ajutoraţi fiind de preotul Harie Badăluţă, de mai mulţi epitropi bisericeşti din Suceava şi de un minăr considerabil de pojarnici (focari) ostaşi şi geandarmi. Ajunşi la locul destinaţiunei a ţinut primul discurs în limba română parohul din Mihoveni, Simeon Cobilanschi, iar în limba ruteană parohul din Văcăreşti Cupceanu. Ambele discursuri au fost micuşoare, bine direse şi conrespunzătoare ocaziei şi referinţelor în care ne aflăm. Terminându-se discursurile s’a început cu sînţirea apei, după care convoiul s'a pus în aceiaşi ordine în mişcare, numai pe alte strade anume, pe lângă imposantul edificiu gimnazial, biserica arneano-orientală şi apoi iarăşi pe strada principală. La biserica armeană, aştepta comuna acesteia cu procesiunea, având pe preotul în frunte, îmbrăcat în ornate şi cu evangelia în mână. Mişcătoare şi înălţătore de inimi a fost momentul când cele 2 procesiuni de rituri diferite, aflându-se faţă în faţă, se plecau de se închin iu lin una alteia. Preotul armean dete arhimandritului de Repta evangelia de o sirută, iar acesta i’i întinse sf. cruce ce o avea în dreapta spre scrutare. Preotul armean saruta arhimandritului nostru mâna, iar acesta’l scută pe faţă şi apoi se despărţiră. La întoarcere prin strada capitală s’a observat cu deplină satisfacţie, că multe dughene erau închise, iar proprietarii lor ticsiţi prin fereşti şi pe balcoane privind cu admiraţiune frumosul, imposantul şi nesfîrşîtul convoi După întoarcerea în sf. mănăstire a Mitropoliei şi terminarea ritualnica a acestei rare serbări, s a dat o masă oficială, începând la 2*/*• în sala cea mare din palatul de alăturea, la cara a fost reprezentate toate stările Bucovinei.—Tuastul prim l’a ridicat arhimandritul de Repta, în sănitatea M. Sale Imperatorului Francisc Iosaf I, li care a respins căpitanul districtual Duzinkiewicz, toastând pentru mitropolitul Arcadie Ciupercovici ; apoi vorbi Păr. Ciuntuleac pentru arhimandritul de Repta, iar acesta la rindul seu pentru Ciuntuleac, etc. Cu regret s’a putut observa cum că din Romănia a fost şi de astă dată,prea puţini oaspeţi. La misă am observat numai pe preotul Dimitrie Stamati din Răuceşti, jud. Neamţu, diaconul Constantin Zăhărescu din Fălticeni şi Neculai Savi sub-locotenent în miliţia din Târgul Neamţ. Iată cum a fost şi anul acesta serbarea de la «Ierusalimul Romănesc» precum a zis acum un an, reposatul Mitropolit Silvestru Morariul. Un participator!!. Jidanii în Moravia Partidul liberal (Junii Tceki) întrunindu-se la Brünn pentru a lua mai multe dispoziţiuni, au luat una contra jidovismul care apasă populaţiunea Tcekă, atât din punctul de vedere naţional cât şi din punctul de vedere economic; şi cea ce -i de însemnat este că leaderul (şeful) acestui partid, doctorul Strausky, este şi el însuşi jidan. Se vede că nu este ţară pe lume în care oamenii se nu ţipe de râul jidanilor ca broasca în gura şerpelui. Cumplită bataie a lui Dumnezeu. Inserţii şi reclame ) Domnule Director! Ziarul din localitate Evenimentul, găsind cu cale de a se ocupa de persoana mea in mod bresant şi necuviincios, am fost silit a’i adresa alăturatul respins, destul de moderat, pentru rectificarea celor zise despre mine , dar se vede ca el deprins a nu da satisfacțiune celor pe care ’i loveste pentru interes de răsbunări personale, a lasat nepublicat acel respuns ; de aceia ve rog a da loc în stimabilul dvoastră ziar, și ve voia rămânea prea îndatorit. *). Articolul de sub rubrica aceasta privește pe autor.