Ecoul Moldovei, 1897-1898 (Anul 7, nr. 1-141)
1897-07-10 / nr. 1
apropii, îl lovesc peste umăr, dar cade lungit jos, mă sparii şi str . «Ajutor!» Păzitorul vineşi... ridicăm manechinul, pe care cel vechiu îl îmbrăcase c’un surtuc şi-l pusese în locul lui Pacot. Toată noaptea n’am dormit. (Va urma). Xantof. Presa jidovească Cu ocaziunea întrunire! funcţionarilor comercial! în Iaş!, sub preşedenţia bătrlnuluî democrat (!?) A. S. Goldental—sala fiind literalminte plină cu jidan!, afară de un singur Român: fiul marelui Cogălniceanu—a fost un scandal, ne ma!pomenit, care s’a terminat prin bătae în toată regula, întocmai cum să sfîrşesc scandalurile li basna. Presa jidovească, face o palidăşi aproape neînsemnată dare de samă, asupra celor întîmplate. Aşa de exeplu « Evenimentul» scrie : «întrunirea se termină cu un regretabil incident; d. Max Vexter voind să dea cuvîntul un asistent îş! manifestă nemulţumirea sa. El eviu apostrofat şi ameninţat de alţî asistenţi , asistentul apostrofat respunde. Se naşte o discuţie cam aprinsă, care se termină cam rea (Cum ? N. E.)» « Noutatea» . «Ei! la finitul întrunire! convocate de funcţionari! comercial!, în circul Sidoli s’a produs un scandal ce a degenerat în batac. Aceasta produse un mie tumult în sală, numai graţie rugăminte d-lui deputat Kogălniceanu scandalul s’a putut linişti». « Opinia » : «Trebue să mai notăm că spre sfîrşit cîţîva membrî a! clubului «Lumea Nouă», din localitate, au creat să încingă un mic scandal ; aceasta spre a dovedi, se vede, că principiile sunt bune şi adevărate numai în gura bâîeţoilor din acest club» Ia să se fi petrecut aşa ceva la o întrunire romînescă, sau dacă bataia ar fi fost între un Român şi un jidan, vai de mine ! cîte epitete şi insulte n’ar fi găsit la adresa noastră, în jurnalele aşa zise romîneştî, înpreună cu cele pure jidoveşti, din laş! din ţară şi din streinăte ! N’ar râminea o ocaziune să nu ni se amintească această sălbâtăcie . Avem un caz recent de tot cu indignarea firească şi protestarea naţională a profesorului Cerne, la ere perciunaţi! încă răspund în mod injurios, ca şi cum e! ar fi Romînii şi noî jidani!, sau ma! bine zis parcă noi am fi o colonie romînească în o ţară jidovească vieţii tale; şi cînd te gîndeşti iarăşi că aceşti ani de armată, ca greutate, ca nevoie îs mai grei cu mult decît cei unsprezece, folosul pe care ţi 1 dă diploma de bacalaureat, din acest punct de vedere, ie nemăsurat de mare. Insă dintre acei cari să prezintă la bacalaureat au mulţi vîrsta de 21 ani împliniţi, aceştia dacă nu reuşesc să capete diploma aceasta, fac trei ani de armată. Cunoştem mulţi din aceştiea. Prin asociaţie însă ni se trezeşte în minte cu osala nedreptate ce să face absolvenţilor de liceie, din categoria aceasta şi anume: Absolvenţii şcoalei normale inferioare, absolvenţii şcoalei de belle-arte şi absolvenţii altor şcoli speciale (şcoala de arte şi meserii, conservatorul, şcoala comercială, etc. fac numai şase luni sau un an de armată, iar absolvenţii liceulor, a acelora cari cad în categoria de care am vorbit, sunt siliţi să facă trei ani ! 11 Nedreptatea e vădită! Acum să ne închipuim că bacalaureatul va fi suprimat, pe motivul că nu acest examen trecător şi uşor poate fi criteriul după care să se dea sau nu acelora dintre candidaţi această diplomă, şi că deodată cu absolvirea ultimei clase de liceu sa fie proclamaţi şi bacalaureaţi, cine-i despăgubeşte pe cei siliţi să facă trei ani, de doi ani din viaţă şi cei mai folositori şi cei mai frumoşi? Apoi să ştie iarăşi că adesea ori cei mai buni elevi din liceu nu reuşesc la bacalaureat. Cîţi din aceştiea însă nu sunt cari au împlinit 21 ani şi cu toate acestea sunt siliţi să facă trei ani de armată, iar absolvenţii şcoalelor de mai sus, în comparaţie cu liceul mult mai uşoare şi din cari elevii ies cu o cultură mult superficială faţă cu cei cari fac această şcoală, fără să fie siliţi să depună vreun examen, fac şase luni sau un an! Ar trebui dreptatea să fie egal împărţită. Runii, Bacalaureatul şi Armata A trecut şi încercarea aceasta aşa de temută pentru acel care aspiră a pune mîna pe diploma, la care ţi dă dreptul acest examen şi care scuteşte pe bacalauriaţî, în viaţa ce o ncep de la iei înainte, de o mulţime de nevoi, cari de cari mai grele şi mai de încercat. Aşa una din marile încercări şi nevoi din cari scapă ieste şi armata Intr'adevăr, cînd te gîndeşti că o simplă fiţuică, pentru căpătarea căreia ai muncit ii ani din viaţă, te scuteşte de-un chin de trei ani de armată, care s ceî mal frumoşi al Castitatea la poeţi Intr’o critică făcută poetului Avram Steuerman, de către C. Vraja, acesta închee critica sa prin următoarele cuvinte destul de adevarate, ştiindu-se că Vraja e unul din cei mai talentaţi critici tineri: «Ceia ce rămîne din tot ce-a scris A. Steuerman e de observat numai castitatea şi iubirea de părinţi, fiind încolo lipsit cu totul de imaginaţie, etc.». Credem că e destulă dovada adusă ilustrului fiu a Iu! Israel, pe care coreligionarii se, şi ma! presus de toate el însuşi, caută i se ridica chiar şi deasupra dacă nu a lui Eminescu, dar cel puţin a Iu! Coşbuc. Cit despre un O. Carp, Stavri, Murnu şi alţ! tineri de talent, nie! nu ma! este vorbă ! Aceştia nu sunt de cît nişte «bîeţî începător! de a căror talente stă la îndoială!». E-o boală foarte, periculoasă «castitatea» lu! Avram Steuerman, şi ne mirăm mult că pănă acum nu-i vedem într’o casă de sanatate. Deja a dat probe destule. In * Opinia» de alaltă erî Iată cu ce închee celebrul dacă nu genialul, — după cum se numeşte singur pe el, — o impresie aşa zisă, sub titlul de « Nunta» şi de unde se poate observa destul de clar spiritul de castitate al autorului celebrelor poezii: «După lege* şi « Dreptatea* «A, dacă el însă s-ar apropia de tine tot atît de sfios, tot atît de nevinovat, tot atît de pur precum ar merita sfiiciunea, nevinovăţia şi puritatea ta—numaî atunci hymenul ar fi prologul eterneî voluptăţi iar nu epilogul efemerelor iubiri...» Iată dar, un nod Mesia răsărit pe orizontul literature! ! Viitorul va arata tot meritul acestui poet reclamativ, care caută toate mijloacele pentru a se impune în faţa publicului român. « Reclama e sufletul comerţului» şi Steuerman e un aprig discipol al acestui principiu negustoresc. In numărul viitor vom face o amănunţită dare de samă asupra volumului « Sărăcie », din care dare de samă se va vedea destul de clar tot talentul acestui poet comercial cu spiritul plin de venin şi ură cătră oamnî şi cătră însuşî propria-i fiinţă. Roman. Salccatiu. -------■■iiliii o gin—------------Din localitate D nul Inginer hidrolog Lyndley soseşte în Iaşi la 13 a. c , cînd şi D-nul N. Gane va fi în oraş. Consiliul comunal este convocat pe ziua de 13 a. c. Evenimentul spune că casapii, care nu sunt decît jidani sau jidoviţî, ar fi petiţionat ministerului plingîndu se contra administraţiei comunale, că le-a sfarmat cartelul, prin deschiderea căsăpiilor comunale. Credem că ministrul nu va ţinea samă de o asemenea cerere îndrăsneaţă a unor speculanţi hulpavi ai poporului şi va lasa libera continuare a căsăpiilor comunale, care au redus atît de mult preţul cărnei, încît şi-au atras binecuvîntarea tutror. Să ştie că d-nul Dr. Munteanu este numit prefect al judeţului Fălciu. D-sa, cel dintăiu lucru cel făcu, păşind în localitate, a fost îndepărtarea poliţaiului Răducănescu cunoscut prin abuzurile sale. Dar în loc ca să-şi dea ca poliţaiu o persoană din localitate, care cunoaşte oraşul, a găsit de cuviinţă să dea pe d-1 căpit. în retragere Nicu Andrem, pus în disponibilitate din postul de subprefect In judeţul Iaşi ce-1 ocupa pănă mai dăunăzî, din cauza mal multor neregularităţî, ce se zice, că s’ar fi descoperit în comptul său *** Intre mediciniştii interni al Spitalului Sf. Spiridon, s’a produs o mare nemuţumire contra d-lui Dr. Sculy, din cauză că acesta a cerut demisia a doi interni, fără nici un motiv, ci bazat pe nişte simple calomnii. Studenţii sunt hotărîţî să dea şi nume şi fapte precise. *** Mulţumim tuturor colaboratorilor noştri de concursul ce ni l-au dat pănă în prezent şi ni-l vor mai da. Totodată facem cunoscut celor anonimi, că nu putem publica decît articolele care combat sau susţin idei, căci nu putem lua răspunderea acuzărilor,— cînd e vorba de persoane—de cari acuzăm noi înşine nu suntem convinşi. Dnul Ed. Fabini, farmacist şef al casei Sf. Spiridon a susţinut teza de doctorat în medicină la 27 iunie cu deosebit succes. Subiectul a fost: Consideraţiuni asupra myocarditelor cronice. Felicităm pe dnul Fabini şi-l urăm isbîndă în cariera de medic. *** fierăria Unirea. In fiecare sară orchestra d lor Borteanu şi Barbu cîntă în grădină. Bere Luter şi Bragadir. Berăria Zimbru. In fiecare sară muzica militară sub conducerea d-lui Capet maistru Lehr. Bere excelentă. *** Sfătuim pe cetitorii noştri, cari să duc la Ungheni să nu uite să viziteze Pavilionul d-lor Antóniade şi Cnia. Preţurile eftin** şi serviciul admirabil ne îndeamnă să-l sfătuim cu insistenţă. ** Recomandăm publicului cu tot dinaninsul apa minerală purgativă nAircea'1 care în urma noelor captări făcute a devenit aşa de concentrată că o găsim mai superioară chiar apelor similare străine. Rugăm cu stăruinţă pe d-uii abonaţi din judeţe şi din localitate, ramaşi în urma cu plata abonamentului, să binevoiască a ni-l achita cât mai curînd. Primăria Comunei Iaşi PUBLICAŢIE Deoarece în ziua de 28 Iunie a. c. din cauza lipsei de concurenţi, licitaţiunea relativa la darea în antrepriză a aprovizionare! serviciilor Comunale cu 200 (două sute) de casiere lemne de foc aproximativ, nu a putut avea loc. Se aduce la cunoştinţa generala, ca în ziua de 10 Iulie a. c. para 2 p. m., va avea loc acea licitaţiune în localul Primăriei. Garanţia provizorie este de 1.000 lei. Condiţiunile de antrepriză se pot vedea în fiecare zi de lucru la serviciul Administrativ Comunal. Dispoziţiunile art. 68—79 din legea asupra comptabilitaţe! publice sunt aplicabile acestei licitaţiuni. p. Primar, c. Leppadatu Secretar Cons. N. A. Bogdan Şef serviciului G. G. Scorţescu Biur. Aiiv Nr. 16656 1897 Iulie 1 Primăria Comunei Iaşi PUBLICAŢIE In ziua de 12 Iulie a. c. para 3 p. m., se va ţinea licitaţie prin oferte sigilate, în camera acestei Primari!, pentru darea în antrepriză a furniturui instrumentelor şi materialelor necesare pentru noul Abator. Garanţia provizorie este de 500 leî. Valoarea lucrărilor după deviz este de 8.470 leî. Cadtul de sarcini, condiţiunile de licitaţie, devizul şi planurile se pot vedea în fiecare zi de lucru la serviciul Administrativ Comunal. Dispoziţiunile art. 68—70 din legea comptabilitate! publice şi condiţiunile generale de întreprinderi ale Ministerului lucrărior publice sunt aplicabile acestei licitaţiunî. p. Primar, Gh. Tatu Secretar Cons. N. A. Bogdan Şef serviciului, G. G. Scorţescu Biur. Ad-tiv No. 16,968 1897 Iulie 5 La Ungheni! Subsemnaţii aducem la cunoştinţa onor. p. r. publică că de Dumincă 29 Iunie, am deschis la Ungheni, un Pavilion spaţios, elegant şi din nou aranjat, unde se vor găsi .Hî licăr! admirabile şi băuturi excelente. Viu de Socola, Vişan, Nicoreşti, Drăgăşani, precum şi o mulţime altele de provenienţă străină la şefuri foarte mici. Subsemnaţii întoduc şi aşa numitul provision asupra notelor de la 10 Iei în sus. Provizionul va fi de la"/0 , şi se va acorda şi pentru familii şi funcţionarii din Ungheni! Ruşi şi Români. Bucătărie nemţească şi rusască. Muzică. Se vor distribui bilete de bae gratis pentru clienţii noştri. Cu stimă, C. Antóniade et Comp.