Ecoul Moldovei, 1897-1898 (Anul 7, nr. 1-141)

1897-07-10 / nr. 1

apropii, îl lovesc peste umăr, dar ca­de lungit jos, mă sparii şi str . «A­­jutor!» Păzitorul vine­­şi... ridicăm manechinul, pe care cel vechiu îl îm­brăcase c’un surtuc şi-l pusese în locul lui Pacot. Toată noaptea n’am dormit. (Va urma). Xantof. Presa jidovească Cu ocaziunea întrunire! func­ţionarilor comercial! în Iaş!, sub preşedenţia bătrlnuluî democrat (!?) A. S. Goldental—sala fiind lite­­ralminte plină cu jidan!, afară de un singur Român: fiul mare­lui Cogălniceanu—a fost un scan­dal, ne ma!­pomenit, care s’a ter­minat prin bătae în toată regula, întocmai cum să sfîrşesc scanda­lurile li basna. Presa jidovească, face o palidă­­şi aproape neînsemnată dare de samă, asupra celor întîmplate. Aşa de exeplu « Evenimentul» scrie : «întrunirea se termină cu un regretabil incident; d. Max Vex­ter voind să dea cuvîntul un asis­tent îş! manifestă nemulţumirea sa. El e­viu apostrofat şi ame­ninţat de alţî asistenţi , asisten­tul apostrofat respunde. Se naşte o discuţie cam aprinsă, care se termină cam rea (Cum ? N. E.)» « Noutatea» . «Ei! la finitul întrunire! con­vocate de funcţionari! comercial!, în circul Sidoli s’a produs un scandal ce a degenerat în batac. Aceasta produse un m­ie tu­mult în sală, numai graţie rugă­minte d-lui deputat Kogălniceanu scandalul s’a putut linişti». « Opinia » : «Trebue să mai notăm că spre sfîrşit cîţî­va membrî a! clubului «Lumea Nouă», din localitate, au c­reat să încingă un mic scan­dal ; aceasta spre a dovedi, se vede, că principiile sunt bune şi adevărate numai în gura bâîeţoi­­lor din acest club» Ia să se fi petrecut aşa ce­va la o întrunire romînescă, sau dacă bataia ar fi fost între un Român şi un jidan, vai de mine ! cîte epitete şi insulte n’ar fi găsit la adresa noastră, în jurnalele aşa zise romîneştî, înpreună cu cele pure jidoveşti, din laş! din ţară şi din streinăt­­e ! N’ar râminea o ocaziune să nu ni se amintească această sălbâtă­­cie . Avem un caz recent de tot cu indignarea firească şi protes­tarea naţională a profesorului Cerne, la e­re perciunaţi! încă răspund în mod injurios, ca şi cum e! ar fi Romînii şi noî ji­dani!, sau ma! bine zis parcă noi am fi o colonie romînească în o ţară jidovească vieţii tale; şi cînd te gîndeşti iarăşi că aceşti ani de armată, ca greutate, ca nevoie îs mai grei cu mult decît cei unspre­zece, folosul pe care ţi 1 dă diploma de bacalaureat, din acest punct de vedere, ie nemăsurat de mare. Insă dintre acei cari să pre­zintă la bacalaureat au mulţi vîrsta de 21 ani împliniţi, aceştia dacă nu reuşesc să capete diploma aceasta, fac trei ani de armată. Cunoştem mulţi din aceştiea. Prin asociaţie însă ni se trezeşte în minte cu osala nedrep­tate ce să face absolvenţilor de liceie, din categoria aceasta şi anume: Ab­solvenţii şcoalei normale inferioare, ab­solvenţii şcoalei de belle-arte şi absol­venţii altor şcoli speciale (şcoala de arte şi meserii, conservatorul, şcoala comer­cială, etc. fac numai şase luni sau un an de armată, iar absolvenţii liceu­lor, a acelora cari cad în categoria de care am vorbit, sunt siliţi să facă trei ani ! 11 Nedreptatea e vădită! Acum să ne închipuim că bacalaureatul va fi su­primat, pe motivul că nu acest exa­men trecător şi uşor poate fi crite­riul după care să se dea sau nu a­­celora dintre candidaţi această di­plomă, şi că de­odată cu absolvirea ultimei clase de lice­u sa fie procla­maţi şi bacalaureaţi, cine-i despă­gubeşte pe cei siliţi să facă trei ani, de doi ani din viaţă şi cei mai folo­sitori şi cei mai frumoşi? Apoi să ştie iarăşi că adesea­ ori cei mai buni elevi din liceu nu reuşesc la bacalau­reat. Cîţi din aceştiea însă nu sunt cari au împlinit 21 ani şi cu toate acestea sunt siliţi să facă trei ani de armată, iar absolvenţii şcoalelor de mai sus, în comparaţie cu liceul mult mai uşoare şi din cari elevii ies cu o cultură mult superficială faţă cu cei cari fac această şcoală, fără să fie siliţi să depună vreun examen, fac şase luni sau un an! Ar trebui drep­tatea să fie egal împărţită. Runii, Bacalaureatul şi Armata A trecut şi încercarea aceasta aşa de temută pentru acel care aspiră a pune mîna pe diploma, la care ţi dă dreptul acest examen şi care scuteşte pe bacalauriaţî, în viaţa ce o ncep de la iei înainte, de­ o mulţime de ne­voi, cari de cari mai grele şi mai de încercat. Aşa una din marile încer­cări şi nevoi din cari scapă ieste şi armata Intr'adevăr, cînd te gîndeşti că o simplă fiţuică, pentru căpătarea căreia ai muncit ii ani din viaţă, te scuteşte de-un chin de trei ani de armată, care s ceî mal frumoşi al Castitatea la poeţi Intr’o critică făcută poetului Avram Steuerman, de către C. Vraja, acesta închee critica sa prin următoarele cuvinte destul de adevarate, ştiindu-se că Vraja e unul din cei mai talentaţi cri­tici tineri: «Ceia ce rămîne din tot ce-a scris A. Steuerman e de obser­vat numai castitatea şi iubirea de părinţi, fiind încolo lipsit cu to­tul de imaginaţie, etc.». Credem că e destulă dovada adusă ilustrului fiu a Iu! Israel, pe care coreligionarii se­, şi ma! presus de toate el însuşi, caută i se ridica chiar şi de­a­supra dacă nu a lui Eminescu, dar cel puţin a Iu! Coşbuc. Cit despre un O. Carp, Stavri, Murnu şi alţ! tineri de talent, nie! nu ma! este vorbă ! Aceştia nu sunt de cît nişte «bîeţî începător! de a că­ror talente stă la îndoială!». E-o boală foarte, periculoasă «castitatea» lu! Avram Steuer­man, şi ne mirăm mult că pănă acum nu-i vedem într’o casă de sanatate. Deja a dat probe des­tule. In * Opinia» de alaltă erî Iată cu ce închee celebrul dacă nu genialul, — după cum se nu­meşte singur pe el, — o impre­sie aşa zisă, sub titlul de « Nunta» şi de unde se poate observa des­tul de clar spiritul de castitate al autorului celebrelor poezii: «După lege* şi « Dreptatea* «A, dacă el însă s-ar apropia de tine tot atît de sfios, tot atît de nevinovat, tot atît de pur pre­cum ar merita sfiiciunea, nevi­novăţia şi puritatea ta—numaî atunci hymenul ar fi prologul e­­terneî voluptăţi iar nu epilogul efemerelor iubiri...» Iată dar, un nod Mesia răsărit pe orizontul literature! ! Viitorul va arata tot meritul acestui poet reclamativ, care ca­ută toate mijloacele pentru a se impune în faţa publicului român. « Rec­lama e sufletul comerţu­lui» şi Steuerman e un aprig dis­cipol al acestui principiu negus­toresc. In numărul viitor vom face o amănunţită dare de samă asupra volumului « Sărăcie », din care da­re de samă se va vedea destul de clar tot talentul acestui poet comercial cu spiritul plin de ve­nin şi ură cătră oamnî şi cătră însu­şî propria-i fiinţă. Roman. Salccatiu. -------■■iiliii o gin—------------­Din localitate D nul Inginer hidrolog Lynd­­ley soseşte în Iaşi la 13 a. c , cînd şi D-nul N. Gane va fi în oraş. Consiliul comunal este convo­cat pe ziua de 13 a. c. Evenimentul spune că casapii, care nu sunt de­cît jidani sau jido­­viţî, ar fi petiţionat ministerului plin­­gîndu se contra administraţiei co­munale, că le-a sfarmat cartelul, prin deschiderea căsăpiilor comunale. Credem că ministrul nu va ţinea samă de o asemenea cerere îndrăs­­neaţă a unor speculanţi hulpavi ai poporului şi va lasa libera continua­re a căsăpiilor comunale, care au re­dus atît de mult preţul cărnei, în­cît şi-au­ atras bine­cuvîntarea tutror. Să ştie că d-nul Dr. Munteanu este numit prefect al judeţului Făl­­ciu. D-sa, cel dintăiu lucru cel făcu, păşind în localitate, a fost îndepăr­tarea poliţaiului Răducănescu cunos­cut prin abuzurile sale. Dar în loc ca să-şi dea ca poliţaiu o persoană din localitate, care cu­noaşte oraşul, a găsit de cuviinţă să dea pe d-1 căpit. în retragere Nicu An­drem, pus în disponibilitate din pos­tul de subprefect In judeţul Iaşi ce-1 o­­cupa pănă mai dăună­zî, din cauza mal multor neregularităţî, ce se zice, că s’ar fi descoperit în comptul său *** Intre mediciniştii interni al Spitalului Sf. Spiridon, s’a produs o mare nem­uţumire contra d-lui Dr. Sculy, din cauză că acesta a cerut demisia a doi interni, fără nici un motiv, ci bazat pe nişte simple ca­lomnii. Studenţii sunt hotărîţî să dea şi nume şi fapte precise. *** Mulţumim tuturor colaborat­ori­lor noştri de concursul ce ni l-au dat pănă în prezent şi ni-l vor mai da. Tot­o­dată facem cunoscut celor ano­nimi, că nu putem publica de­cît arti­­colele care combat sau susţin idei, căci nu putem lua răspunderea acuzărilor,— cînd e vorba de persoane—de cari acuzăm­ noi înşi­ne nu suntem convinşi. D­nul Ed. Fabini, farmacist şef al casei Sf. Spiridon a susţinut teza de doctorat în medicină la 27 iunie cu deosebit succes. Subiectul a fost: Consideraţiuni asupra myocarditelor cro­nice. Felicităm pe d­nul Fabini şi-l u­­răm isbîndă în cariera de medic. *** fierăria Unirea. In fie­care sară orchestra d lor Borteanu şi Barbu cîntă în grădină. Bere Luter şi Bra­­gadir. Berăria Zimbru. In fiecare sară muzica militară sub conducerea d-lui Capet maistru Lehr. Bere ex­celentă. *** Sfătuim pe cetitorii noştri, cari să duc la Ungheni să nu uite să vi­ziteze Pavilionul d-lor Antóniade şi C­nia. Preţurile eftin** şi serviciul admirabil ne îndeamnă să-l sfătuim cu insistenţă. ** Recomandăm publicului cu tot dinaninsul apa minerală purgativă nA­ircea'1 care în urma noelor cap­tări făcute a devenit aşa de con­centrată că o găsim mai superioară chiar apelor similare străine. Rugăm cu stăruinţă pe d-uii a­­bonaţi din judeţe şi din localitate, ramaşi în urma cu plata abona­mentului, să bine­voiască a ni-l a­­chita cât mai curînd. Primăria Comunei Iaşi PUBLICAŢIE De­oare­ce în ziua de 28 Iu­nie a. c. din cauza lipsei de con­curenţi, licitaţiunea relativa la darea în antrepriză a aprovizio­nare! serviciilor Comunale cu 200 (două sute) de casiere lemne de foc aproximativ, nu a putut a­­vea loc. Se aduce la cunoştinţa gene­rala, ca în ziua de 10 Iulie a. c. para 2 p. m., va avea loc acea licitaţiune în localul Primăriei. Garanţia provizorie este de 1.000 lei. Condiţiunile de antrepriză se pot vedea în fie­care zi de lucru la serviciul Administrativ Co­munal. Dispoziţiunile art. 68—79 din legea asupra comptabilitaţe! pu­blice sunt aplicabile acestei lici­ta­ţiuni. p. Primar, c. Leppadatu Secretar Cons. N. A. Bogdan Şef serviciului G. G. Scorţescu Biur. A­iiv Nr. 16656 1897 Iulie 1 Primăria Comunei Iaşi PUBLICAŢIE In ziua de 12 Iulie a. c. para 3 p. m., se va ţinea licitaţie prin oferte sigilate, în camera acestei Primari!, pentru darea în antre­priză a fur­ni­tur­ui instrumente­lor şi materialelor necesare pen­tru noul Abator. Garanţia provizorie este de 500 leî. Valoarea lucrărilor după deviz este de 8.470 leî. Cadtul de sarcini, condiţiunile de licitaţie, devizul şi planurile se pot vedea în fie­care zi de lucru la serviciul Administrativ Comunal. Dispoziţiunile art. 68—70 din legea comptabilitate! publice şi condiţiunile generale de întreprin­deri ale Ministerului lucrări­or publice sunt aplicabile acestei li­­citaţiunî. p. Primar, Gh. Tatu Secretar Cons. N. A. Bogdan Şef serviciului, G. G. Scorţescu Biur. Ad-tiv No. 16,968 1897 Iulie 5 La Un­gheni! Subsemnaţii aducem la cunoştinţa onor. p. r. pu­blică că de Dumincă 29 Iunie, am deschis la Ungheni, un Pavilion spaţios, elegant şi din nou a­­ranjat, unde se vor găsi .Hî licăr! ad­mirabile ş­i băuturi excelente. Viu de Socola, Vişan, Nicoreşti, Drăgăşani, precum şi o mulţime altele de pro­venienţă străină la şefuri foarte mici. Subsemnaţii întoduc şi aşa numitul provision a­­supra notelor de la 10 Iei în sus. Pr­ovi­zio­nul va fi de la"/0 , şi se va acorda şi pentru familii şi funcţio­narii din Ungheni! Ruşi şi Români. Bucătărie nemţească şi rusască. Muzică. Se vor distribui bilete de bae gratis pentru clienţii noştri. Cu stimă, C. Antóniade et Comp.

Next