Ecoul Moldovei, 1897-1898 (Anul 7, nr. 1-141)
1898-06-10 / nr. 130
k ft. 25 cr. ameninţat de pericolul să se vândă locul seu şi al surorei la icitaţie pentru datorirea sumei de 8 , 64 cr., cu care fondul este tami-pulat. Care dreptate este aceasta ? Dacă vom ceti litera legei in petrificarea sa, vom zice : dreptate s’a făcut. Dacă insă ne vom întreba de scopurile unui stat modern vom afla mediat răspunsul general, că statul de lângă păstrarea siguranţei publice private are sublima misiune a res- gândi civilisaţiune, umanitate şi bună stare la popoarele din teritoriile, cari le stăpâneşte. Cum poate statul mplîni aceste misiuni, dacă el păstrează legi aspre, inconforme cu spiritul modern, dacă el de la amploraţii bei nu pretinde cu rigurositate urmărirea continuă a acestor scopuri sublime, ci permite ca ei să fi cuţit in carnea proprie ? Prin aplicarea dură pe legi aspre, poporul nostru rural mai mult a suferit de cât de orice alte obstacole. E timpul suprem, ca să fie tractat in mod european. Aşa’i averea bietului Român, de nu o papă statul, o papă veniticii şi inimi de bunăvoinţă nu sunt pe nicăiri. Luptele de'"]* Santiago New-York, 7 Iunie. Depeşi din Santiago anunşă că'o ciocnire s’a produs ori intre infanteria spaniolă și două canoniere americane. Corăbiile Texas şi Vixen au deschis focul lor in contra Spaniolilor, cari i’au retras. Madrid, 7 Iune. O depeşă oficială din Santiago, de la 16 Iunie, zice că un cuirasat şi un yacht american au deschis focul lor asupra lui Punta Cabrera, debarcând pe coastă șalupe cu vapori (?!?). Spaniolii au respinsacest atac fără nici o perdere. Corăbiile americane s’au retras apoi. O altă depeşă oficială din Santiago anunţă că o încercare de debarcare a Americanilor, lângă Cabanas, a fost respinsă de focul Spaniolilor. Americanii au fugit cu perderi. Madrid, 7 Iunie. După o depeșă particulară, frigurile galbene bântuie printre Americanii cari au debarcat la Guantanamo. De asemenea s-au declarat câteva cazuri pe bordul corăbiilor escadrei americane din fața lui Santiago de Cuba. Căldurile sunt enorme, ploile continuă şi pământul noroios face grea orice operaţiune militară in împrejurimile lui Santiago, Madrid, 7 Iunie. După o depeşă particulară, la ultimul atac in contra lui Santiago de Cuba un obuz spaniol a măturat pe toţi oamenii echipagiului care se aflau pe puntea unui cuirasat american ; un un alt obuz a intrat prin coşul unui incrucişător american şi a cauzat pagube mari. Madrid, 7 iunie. O depeşă particulară din New York pretinde că expediţiageneralului Schaffer a debarcat pe coasta lui Santiago de Cuba, care va fi atacat peste puţin timp. Schimbul prizonierilor Madrid, 7 Iunie Canoniera spaniolă Erizon a eşit ieri din portul Havana pentru a comunica Americanilor refuzul generalului Blanco de a schimba prizonierii lui Merimac. Madrid, 7 Iunie Ştirea ziarului Herald in privinţa mesagiului d lui MacKinley, decla ECOUL MOLDOVEI rând pe amiralul Cerver, personal răspunzător de viaţa locotenentului Hopson, produce o impresie supărătoare in cercurile militare. Rezultatul unor asemenea manifestaţiuni nu poate fi decât să depărteze schimbul prisonierilor ? In Filipine Madrid, 7 Iunie Ştirea care zice că Manilla a capitulat este inexactă. Generalul Augustin’a părăsit comandamentul său. Consiliul de resbel Washington, 7 Iunie Eri s’a ţinut un consiliu de resbel la care au asistat d-nii Mac-Kinley, Long, Alger,generalul Miles, amiralul Sicard şi căpitanul Mahan. Escadra lui Camara Madrid, 7 Iunie Ministrul marinei refuză de a spune cel mai mic lucru asupra direcţiunei escadrei comandată de amiralul Camara. Noul cuirasat© spaniole Madrid, 7 Iunie D. Amon, ministru al marinei, a anunţat că cuirasate Lepante, Cardonal Cisueros şi Princesa Asturias vor fi gata cel mult peste o lună. ------ ■----- Criza din Franţa Paris, 8 Iunie In întreţinerea ce a avut cu d. Felix Faure, d. Ribot a desemnat pe d. Sarrien ca omul cel mai în poziţie de a realiza împăcarea fracţiunilor republicane. Silințele d-lui Ribot au căzut, pentru că radicalii cereau 6 portofolii. Paris, 8 Iunie D. Ribot a declinat misiunea de a forma cabinetul. D. Faure a oferit d-lui Sarrieu misiunea de a forma un cabinet de împăcare. Paris, 8 Iunie L. Sarrieu a conferit cu d-nii Ribot, Dupuy și Poincarré, cari au examinat cestiunea impozitului asupra venitului. Pare că înţelegerea se va face numai pe un text scris, care va împiedica orice neînţelegere. D. Sarrien va conferi in această privinţă cu d. Bourgeois. ---------------- —«HOMEsaaaiai»— —------------ informaţii. Cu începere de la 1 Septembre a. c. pe lângă Azilul «Elena Domina» va începe să funcţioneze o şcoală de menagiu. Ea se va popula cu orfanele şcoalei, rămase repetente două ani consecutivi. Monitorul Oficial de azi publică deja Regulamentul pentru această şcoală de menagiu. Sâmbătă a avut loc la Galaţi un duel cu pistolul intre d. Grant, funcţionar la comisiunea europeană a Dunărei, şi d. locotenent Grecescu. S-a schimbat câte un glonţ fără rezultat, după care martorii au declarat onoarea satisfăcută. • Tribuna anunţă că d. sublocotenent Cornel Beu, din armata austriacă, român din Făgăraş, a intrat in armata spaniolă şi s-a îmbarcat pe unul din vasele amiralului Camara. Săptămâna trecută au eşit din închisoare din Seghedin preotul român ortodox Mihail Rubinoviciu şi învăţătorul Simeon Cruceanu, condamnaţi după cum se ştie, la mai multe luni de închisoare pentru «agitaţiune» politică. « Sa promulgat legea votată de Corpurile Legiuitoare prin care judeţul Botoşani este autorizat a contracta de la casa de depuneri şi consemnaţiuni, sau de ori unde va găsi, în condiţiunile şi pe termenul cu care împrumută obicinuit zisa casă, un împrumut pe suma de 1000000 lei, spre a servi la construirea unui palat administrativ, a localurilor de casarme pentru armata teritorială și a unui arest preventiv. # Consiliul de rasboiui din București a condamnat la 6 luni de zile închisoare pe soldatul bacalaureat Librescu, care după cum se știe, era acuzat că a calomniat pe superiorii sei prin ziarul Lumea Nouă. In ziua de 26 iunie se va face o procesiune la monumentul de la Resboeni. Pe viitor, la această dată, în fiecare an, se va organiza, câte o procesiune de școlari, armată şi săteni pentru amintirea glorioasei lupte a lui Ştefan-cel-Mare cu Turcii. Rugăm cu insistenţă pe d-nii abonaţi să binevoiască a ne trimite costul abonamentului. Situaţia ziarului nostru, ca antisemit, nu e de loc strălucită şi deci orice întârziere cu plata abonamentului ne crează greutăţi foarte mari. Facem această declaraţii!ne cu toată francheţa ce ne caracterizază şi sperăm că ţinându-se samă de ea, romii cât mai curînd achitaţi, cel puţin pe trecut. Din localitate Puni Mai Hsai Luni 8 Iunie Şedinţa de noapte Mare afluenţă în sală, întreaga companie de gendarmi pedeştri şi de gardistul picioare pentru menţinerea ordine!. Cu anevoi se poate străbate in sala de audienţa, palatul administrativ e inţesat de lume. La oara 8/2 se redeschide şedinţa— avocatul apărărei Dl. Neculaide, avînd cuvîntul se încearcă a dovedi nevinovăţia papei, publicul însă protestează şi huidueşte, preşedintele cere liniştea, ameninţând cu evacuarea să şi ; cu toate aceste publicul nu încetează cu huiduelile. Se dă cuvîntul apoi fericitului întru pomenire, oratorului de altă dată N. Ceaur Aslan, care cu o neruşinare, ce-l caracterizează, aduce insulte publicului din sală, numindul „A ţipani de prin Crişme, fiindcă de la începutul procesului şi pănă atunci se aratase pentru condamnarea monstrului de popă. Răguşitul avocat, a fost necontenit huiduit, şi dacă nu fugea imediat după terminarea pledoarei, prin camera juraţilor ar fi primit o lecţie, bine meritată, lecţie care o va primi cînd va ma îndrăzni să ceară voturile alegătorilor. Preşedintele înainte de a declara desbaterile închise, întreabă pe acusat dacă mai are ceva de adaugat ; acesta face apel la mila juraţilor, cari sunt gintă latină ca şi dânsa şi oameni luminaţi uitase că mai daunăzi striga că : Românii sunt un popor barbar şi incult. Preşedintele face apoi rezumatul de concluziunile acusărei şi a apărări şi formulând chestiunile asupra cărora juraţii vor trebui să respundă, apărarea ridică un incident asupra divisiunei întrebărilor incident pe care curtea la respins în umanitate. Juraţii trec apoi în camera de deliberare. In acest interval care durează mai bine de două oare, publicul era nerăbdător, să audă verdictul juraţilor. După două oare de aşteptare la oarele I apar juraţii; o linişte mormîntală , cînd primul jurat respunzând primei întrebări, pronunţă silaba, da, un bravo înspăimântător isbucneşte din pepturile a sute de asistenţi, aplausele nu se mai sfârşesc.— In zadar preşedintele sună clopotul ; in zadar ameninţă cu evacuarea sălii. Deoarece juraţii au recunoscut circumstanţe atenuante in favoarea inculpatului, Curtea condamnă pe Morisseau la 5 aţii recluziune şi 2500 lei despăgubiri lui Chiţan. Publicul striga asurzitor, trăiască juraţii, afară iezuiţii. Morisseau este turnat in dubă, care e incunjurată de întregul escadron de jandarmi calări şi de întreaga companie de jandarmi pedeşti, până la penetenciar, duba este urmată de sute cetăţeni cari şueră şi huiduesc pe ucigaşul iezuit. * * * Noi convinşi pe deplin de culpabilitatea monstrului Morisseau—şi dorind să se înfrâneze odată, prin o stigmatizare cuvenită, năzuinţele iezuitismului, cari ameninţă biserica strămoşască, cel mai puternic stîlp al naţionalităţii noastre, trimitem cele mai călduroase urări, celor 12 juraţi ieşeni, cari punând preţ pe opinia publică atât de alarmată, au dat un verdict care le face o onoare, de invidiat. * * * Poliţia şi armata a fost prevenită, căci dacă se întâmpla ca juriţii să achită pe criminalul Morisseau, cetăţenii iar fi lovit cu petre. Se pregătise chiar devastarea locuinţei episcopului catolic Dominic Jaquet şi a institului sacre coeur. # D. N. Ceaur-Aslan sa permis astă noapte, pe când pleda pentru apararea asasinului Morisseau, să insulte imensul public, ce umplu sala curteî cu juraţi, cu cuvintele de acestă adunătură venită acelea deprin toate unghiurile crîşmelor. Dl. avocat Aslan trebue să ştie că de la acea adunătură a cerşitorit sufragiile pentru a fi ales la cameră. D-sa trebuia să ştie că publicul din sală era compus din cetăţenii laşului din care mulţi cu greutate mare şi cu insultele ce le-a adresat a riscat de aşi atrage o mare respundere şi o corecţiune, chiar la eşirea din sală. Norocul sale că a scapat cu o simplă huiduială, a fost pronunţarea verdictului juraţilor pentru condamnare la auzul căreia publicul vitreg a isbucnit în aplause prelungite şi strigăte de trăiască juraţii, satisfacerea fu aşa de mare că a uitat pentru moment pe insultătorul Aslan, care a profitat fără îndoială de acea mişcare pentru a se strecura şi în fine a se face nevăzut din sală. # De astăzî au început examenele generale la Instituţile Unite de sub direcţiunea d-lui P. Novileanu. Astăzi 9 Iunie are loc examene din Istoria la clasa III, germana cl. V şi matematici cl. VI. La 10 mercuri : geografia cl. I-la II-a II-a şi IV. Matematici cl. V şi ştiinţele Nat. clasa VI. Vineri 12 Iunie : Matern, şi Ist. la cl. I-a II a 111-a şi IV-a ; Chimia şi Elena la clasa V-a, Chimia şi Filosofia la cl. Vl-a. Duminică 14 Iunie: Latina şi sc. Nat. la cl. la Latina cl. Il-a şi 111-a ; Fisica şi Elina la cl. IV ; 1st. cl. V-a şi Germana clasa Vl-a. EPITROPIA GENERALĂ a Casei spitalelor şi ospiciilor Sf. Spiridon Face cunoscut că [in ziua de 20 Iunie a. c para 2 p. m. se va ţine in camera acestei epitropie licitaţie prin oferte sigilate pentru darea in întreprindere a îmbunătăţirilor şi transformărilor necesare de făcut la spitalul din Galaţi. Ofertele se vor depune in ziua indicată între para 2-4 p. m. însoţite de garanţia provisora in sumă de 650 lei adică 5 la sută din valoarea devisului de 13000 lei şi se vor deschide fies in acea zi la ora 4 p. m. Condiţiunile speciale, caetul de sarcini şi devisul se pot vede in toate zilele de lucru in cancelaria epitropiei serviciul architecturei. Condiţiunile generale de lucrări publice şidisposiţiunile art. 67 84 din legea contabilităţei publice sunt aplicabile acestei întreprinderi. No. 4658 6 Iunie 1898