Ecoul Moldovei, 1897-1898 (Anul 7, nr. 1-141)

1898-06-10 / nr. 130

k ft. 25 cr. ameninţat de pericolul să se vândă locul seu şi al surorei la icitaţie pentru datorirea sumei de 8 , 64 cr., cu c­are fondul este tami-­pulat. Care dreptate este aceasta ? Dacă vom ceti litera legei in petrifi­­carea sa, vom zice : dreptate s’a fă­­cut. Dacă insă ne vom întreba de scopurile unui stat modern vom afla mediat răspunsul general, că statul de lângă păstrarea siguranţei publice­­­ private are sublima misiune a res- gândi civilisaţiune, umanitate şi bu­nă stare la popoarele din teritoriile, cari le stăpâneşte. Cum poate statul mplîni aceste misiuni, dacă el păs­­trează legi aspre, inconforme cu spi­ritul modern, dacă el de la amploraţii bei nu pretinde cu rigurosit­ate urmă­rirea continuă a acestor scopuri su­blime, ci permite ca ei să fi cuţit in carnea proprie ? Prin aplicarea dură pe legi aspre, poporul nostru rural mai mult a suferit de cât de ori­ce alte obstacole. E timpul suprem, ca să fie tractat in mod european. Aşa’i averea bietului Român, de nu o papă statul, o papă veniticii şi inimi de bunăvoinţă nu sunt pe nicăiri. Luptele de'"]* Santiago New-York, 7 Iunie. Depeşi din Santiago anunşă că'o ciocnire s’a produs ori intre infanteria spaniolă și două c­anoniere americane. Corăbiile Texas şi Vixen au deschis focul lor in contra Spaniolilor, cari i’au retras. Madrid, 7 Iu­ne. O depeşă oficială din Santiago, de la 16 Iunie, zice că un cuirasat şi un yacht american au deschis focul lor asupra lui Punta Cabrera, debarcând pe coastă șalupe cu vapori (?!?). Spa­niolii au respins­­acest atac fără nici o perdere. Corăbiile americane s’au retras apoi. O altă depeşă oficială din Santiago anunţă că o încercare de debarcare a Americanilor, lângă Cabanas, a fost respinsă de focul Spaniolilor. Ame­ricanii au fugit cu perderi. Madrid, 7 Iunie. După o depeșă particulară, frigurile galbene bântuie printre Americanii cari au debarcat la Guantanamo. De asemenea s-au declarat câte­va cazuri pe bordul corăbiilor escadrei ameri­cane din fața lui Santiago de Cuba. Căldurile sunt enorme, ploile con­tinuă şi pământul noroios face grea ori­ce operaţiune militară in împre­jurimile lui Santiago, Madrid, 7 Iunie. După o depeşă particulară, la ul­timul atac in contra lui Santiago de Cuba un obuz spaniol a măturat pe toţi oamenii echipagiului care se aflau pe puntea unui cuirasat american ; un un alt obuz a intrat prin coşul unui incrucişător american şi a cauzat pa­gube mari. Madrid, 7 iunie. O depeşă particulară din New­ York pretinde că expediţia­­generalului Schaffer a debarcat pe coasta lui San­tiago de Cuba, care va fi atacat peste puţin timp. Schimbul prizonierilor Madrid, 7 Iunie Canoniera spaniolă Erizon a eşit ieri din portul Havana pentru a co­munica Americanilor refuzul genera­lului Blanco de a schimba prizonierii lui Meri­mac. Madrid, 7 Iunie Ştirea ziarului Herald in privinţa mesagiului d lui Mac­Kinley, decla­ ECOUL MOLDOVEI rând pe amiralul Cerver, personal răspunzător de viaţa locotenentului Hopson, produce o impresie supără­toare in cercurile militare. Rezultatul unor asemenea manifestaţiuni nu poa­te fi decât să depărteze schimbul pri­son­i­eri­lor ? In Filipine Madrid, 7 Iunie Ştirea care zice că Manilla a ca­pitulat este inexactă. Generalul Au­­gusti­n’a părăsit comandamentul său. Consiliul de resbel Washington, 7 Iunie Eri s’a ţinut un consiliu de resbel la care au asistat d-nii Mac-Kinley, Long, Alger,generalul Miles, amiralul Sicard şi căpitanul Mahan. Escadra lui Camara Madrid, 7 Iunie Ministrul marinei refuză de a spu­ne cel mai mic lucru asupra direcţiu­­nei escadrei comandată de amiralul Camara. Noul cuirasat© spaniole Madrid, 7 Iunie D. Am­on, ministru al marinei, a anunţat că cuirasat­e Lepante, Car­­donal Cisueros şi Princesa Asturias vor fi gata cel mult peste o lună. ------ ■-----­ Criza din Franţa Paris, 8 Iunie In întreţinerea ce a avut cu d. Felix Faure, d. Ribot a desemnat pe d. Sarrien ca omul cel mai în pozi­ţie de a realiza împăcarea fracţiuni­lor republicane. Silințele d-lui Ribot au căzut, pen­tru că radicalii cereau 6 portofolii. Paris, 8 Iunie D. Ribot a declinat misiunea de a forma cabinetul. D. Faure a oferit d-lui Sarrieu misiunea de a forma un cabinet de împăcare. Paris, 8 Iunie L­. Sarrieu a conferit cu d-nii Ri­bot, Dupuy și Poincarré, cari au exa­minat cestiunea impozitului asupra venitului. Pare că înţelegerea se va face nu­mai pe un text scris, care va împie­dica ori­ce neînţelegere. D. Sarrien va conferi in această privinţă cu d. Bourgeois. ---------------- —«HOMEsaaaiai»—­ —------------­ informaţii. Cu începere de la 1 Septembre a. c. pe lângă Azilul «Elena Domina» va începe să funcţioneze o şcoală de menagiu. Ea se va popula cu orfanele şcoa­­lei, rămase repetente două ani con­secutivi. Monitorul Oficial de azi publică deja Regulamentul pentru această şcoa­­lă de menagiu.­­ Sâmbătă a avut loc la Galaţi un duel cu pistolul intre d. Grant, func­ţionar la comisiunea europeană a Du­nărei, şi d. locotenent Grecescu. S-a schimbat câte un glonţ fără rezultat, după care martorii au de­clarat onoarea satisfăcută. • Tribuna anunţă că d. sublocote­nent Cornel Beu, din armata austri­acă, român din Făgăraş, a intrat in armata spaniolă şi s-a îmbarcat pe unul din vasele amiralului Camara.­­ Săptămâna trecută au eşit din în­chisoare din Seghedin preotul român ortodox Mihail Rubinoviciu şi învă­ţătorul Simeon Cruceanu, condam­naţi după cum se ştie, la mai multe luni de închisoare pentru «agitaţiune» politică. « Sa promulgat legea votată de Corpurile Legiuitoare prin care ju­deţul Botoşani este autorizat a con­tracta de la casa de depuneri şi con­­semnaţiuni, sau de ori unde va găsi, în condiţiunile şi pe termenul cu care împrumută obicinuit zisa casă, un împrumut pe suma de 1000000 lei, spre a servi la construirea unui palat administrativ, a localurilor de casarme pentru armata teritorială și a unui a­rest preventiv. # Consiliul de rasboiui din București a condamnat la 6 luni de zile închi­soare pe soldatul bacalaureat Libres­­cu, care după cum se știe, era acu­zat că a calomniat pe superiorii sei prin ziarul Lumea Nouă.­­ In ziua de 26 iunie se va face o procesiune la monumentul de la Res­­boeni. Pe viitor, la această dată, în fie­care an, se va organiza, câte o pro­cesiune de școlari, armată şi săteni pentru amintirea glorioasei lupte a lui Ştefan-cel-Mare cu Turcii. Rugăm cu insistenţă pe d-nii abonaţi să bine­voiască a ne tri­mite costul abonamentului. Situaţia ziarului nostru, ca an­tisemit, nu e de loc strălucită şi deci ori­ce întârziere cu pla­ta abonamentului ne crează greu­tăţi foarte mari. Facem această declaraţii!ne cu toată francheţa ce ne caracteri­­zază şi sperăm că ţinându-se sa­mă de ea, rom­ii cât mai curînd achitaţi, cel puţin pe trecut. Din localitate Puni Mai Hsai Luni 8 Iunie Şedinţa de noapte Mare afluenţă în sală, întreaga comp­a­­­nie de gendarmi pedeştri şi de gardist­ul picioare pentru menţinerea ordine!. Cu anevoi se poate străbate in sala de audienţa, palatul administrativ e inţesat de lume. La oara 8­/2 se redeschide şedinţa— avocatul apărărei Dl. Neculaide, avînd cu­­vîntul se încearcă a dovedi nevinovăţia papei, publicul însă protestează şi huidu­­eşte, preşedintele cere liniştea, ameninţând cu evacuarea să şi ; cu toate aceste pu­blicul nu încetează cu huiduelile. Se dă cuvîntul apoi fericitului întru po­menire, oratorului de altă dată N. Ceaur Aslan, care cu o neruşinare, ce-l carac­terizează, aduce insulte publicului din sală, numindul „A ţipani de prin Crişme, fiind­că de la începutul procesului şi pănă a­­tunci se aratase pentru condamnarea mon­strului de popă. Răguşitul avocat, a fost necontenit hui­duit, şi dacă nu fugea imediat după ter­minarea pledoarei, prin c­amera juraţilor ar fi primit o lecţie, bine meritată, lecţie care o va primi cînd va ma îndrăzni să cea­ră voturile alegătorilor. Preşedintele înainte de a declara des­­baterile închise, întreabă pe acusat dacă mai are ceva de adaugat ; acesta face a­­pel la mila juraţilor, cari sunt gintă la­tină ca şi dânsa şi oameni luminaţi uitase că mai daunăzi striga că : Românii sunt un popor barbar şi incult. Preşedintele face apoi rezumatul de concluziunile acusărei şi a apărări şi for­mulând chestiunile asupra cărora juraţii vor trebui să respundă, apărarea ridică un incident asupra divisiunei întrebărilor incident pe care curtea la respins în u­­manitate. Juraţii trec apoi în camera de delibe­rare. In acest interval care durează mai bine de două oare, publicul era nerăbdător, să audă verdictul juraţilor. După două oare de aşteptare la oarele I apar juraţii; o linişte mormîntală , cînd primul jurat respunzând primei întrebări, pronunţă silaba, da, un bravo înspăimântă­tor isbucneşte din pepturile a sute de asistenţi, aplausele nu se mai sfârşesc.— In zadar preşedintele sună clopotul ; in zadar ameninţă cu evacuarea sălii. De­oare­ce juraţii au recunoscut cir­cumstanţe atenuante in favoarea inculpa­tului, Curtea condamnă pe Morisseau la 5 aţii recluziune şi 2500 lei despăgubiri lui Chiţan. Publicul striga asurzitor, trăiască jura­ţii, afară iezuiţii. Morisseau este turnat in dubă, care e incunjurată de întregul escadron de jan­darmi calări şi de întreaga companie de jandarmi pedeşti, până la penetenciar, duba este urmată de sute cetăţeni cari şueră şi huiduesc pe ucigaşul iezuit. * * * Noi convinşi pe deplin de culpabili­tatea monstrului Morisseau—şi dorind să se înfrâneze odată, prin o stigmati­zare cuvenită, năzuinţele iezuitismului, cari ameninţă biserica strămoşască, cel mai puternic stîlp al naţionalităţii noas­tre, trimitem cele mai călduroase urări, celor 12 juraţi ieşeni, cari punând preţ pe opinia publică atât de alarmată, au dat un verdict care le face o onoare, de invidiat. * * * Poliţia şi armata a fost prevenită, căci dacă se întâmpla ca jur­iţii să achită pe criminalul Morisseau, cetăţenii iar fi lovit cu petre. Se pregătise chiar devastarea locuinţei episcopului catolic Dominic Jaquet şi a institului sacre coeur. # D­. N. Ceaur-Aslan sa permis astă noap­­te, pe când pleda pentru apararea asasi­nului Morisseau, să insulte imensul pu­blic, ce umplu sala curteî cu juraţi, cu cuvintele de­ acestă adunătură venită acelea de­­prin toate unghiurile crîş­­melor. Dl. avocat Aslan trebue să ştie că de la acea adunătură a cerşitorit sufragiile pentru a fi ales la cameră. D-sa trebuia să ştie că publicul din sală era compus din cetăţenii laşului din care mulţi cu greutate mare şi cu insultele ce le-a adre­sat a riscat de aşi atrage o mare res­­pundere şi o corecţiune, chiar la eşirea din sală. Norocul­­ sale că a scapat cu o simplă huiduială, a fost pronunţarea verdictului juraţilor pentru condamnare la auzul căreia publicul vitreg a isbucnit în aplause prelungite şi strigăte de tră­iască juraţii, satisfacerea fu aşa de mare că a uitat pentru moment pe insultătorul Aslan, care a profitat fără îndoială de a­­cea mişcare pentru a se strecura şi în fi­ne a se face nevăzut din sală. # De astă­zî au început examenele generale la Instituţile­ Unite de sub direcţiunea d-lui P. Novileanu. Astă­zi 9 Iunie are loc examene din Is­toria la clasa III, germana cl. V şi mate­matici cl. VI. La 10 mercuri : geografia cl. I-la II-a II-a şi IV. Matematici cl. V şi ştiinţele Nat. clasa VI. Vineri 12 Iunie : Matern, şi Ist. la cl. I-a II a 111-a şi IV-a ; Chimia şi Elena la clasa V-a, Chimia şi Filosofia la cl. Vl-a. Duminică 14 Iunie: Latina şi sc. Nat. la cl. la Latina cl. Il-a şi 111-a ; Fisica şi Elina la cl. IV ; 1st. cl. V-a şi Germana clasa Vl-a. EPITROPIA GENERALĂ a Casei spitalelor şi ospiciilor Sf. Spiridon Face cunoscut că [in ziua de 20 Iunie a. c para 2 p. m. se va ţine in camera acestei epitropie licitaţie prin oferte sigilate pentru darea in întreprindere a îmbunătăţirilor şi transformărilor necesare de făcut la spitalul din Galaţi. Ofertele se vor depune in ziua in­dicată între para 2-4 p. m. însoţite de garanţia provisora in sumă de 650 lei adică 5 la sută din valoarea devisului de 13000 lei şi se vor des­chide fies in acea zi la ora 4 p. m. Condiţiunile speciale, caetul de sarcini şi devisul se pot vede in toate zilele de lucru in cancelaria epitro­­piei serviciul architecturei. Condiţiunile generale de lucrări publice şi­­disposiţiunile art. 67 84 din legea contabilităţei publice sunt aplicabile acestei întreprinderi. No. 4658 6 Iunie 1898

Next