Ecoul Moldovei, 1897-1898 (Anul 7, nr. 1-141)

1898-06-11 / nr. 131

ECOUL MOLDOVEI Insurgenţii doresc ca Filipinele să­ devie colonie americană Londra 8 Iunie Se anunţă din Hong-Kong „Agen­ţiei Reutern că Aguinaldo a infor­mat pe consulul american că insur­genţii îşi propun să stabilească un guvern provizoriu, dacă ei doresc ca Filipinele să devie colonie ameri­cană. Cubanii au ocupat Cuero de lângă Santiago New­ York 8 Iunie „Herald“ anunţă că cubanii au o­­cupat Cuero lângă Santiago. Cuero va servi de basă de comunicaţiuni între amiralul Sampson şi cubani. Americanii nu pot se debarce la Santiago de Cuba Washington 8 Iunie Tentativele făcute lângă Santiago­­de Cuba pentru a găsi un loc bun de debarcare au dovedit că coastele sunt păzite de spanioli până la o distanţă de 15 mile. situaţia la Manila Londra 8 Iunie Se anunţa din Manila „Agenţiei Reuter“ cu data de 17 Iunie, că si­tuaţia este tot aceeaşi întărirea trupelor generalului Schafter Londra, 8 Iunie. Se anunţă din Washigton lui «Daily Mail» că în consiliul de răsbel ce s’a ţinut Sâmbătă, s’a decis de a întări cu 10,000 de oameni trupele gene­ralului Schafter.—Se crede că corpul expediţionar al acestui general va de­barca la Dirguerl lângă Santiago de Cuba, cu concursul insurgenţilor, sub comanda şefului Garcia. După atacul punctelor celor mai însemnate ale părţii­­orientale a Cu­bei, va incepe debarcarea la Porto- Ricco, întoarcerea eshadreî amiralului Ca­mara intr’un port spaniol Washi­ngton, 8 iunie. Guvernul a primit o depeşă zicînd că escadra amiralului Car­ara s’a în­tors intr’un port spaniol. Expediţie la Portorico.—întăriri la Santiago. —Flota engleză gata de plecare.—Teme­re de complicităţi Paris, 8 Iunie. Telegrame sosite din Washington spun că consiliul de resbel a hotărît de a ataca Potorico, fără să aştepte luarea portului Santiago. Trupele caii vor ataca Portorico vor fi comandate de generalul Miles. S’au trimes trupe de ajutor la Santiago. — Aci a produs mare senzaţie ştirea că Englitera a ordonat să se suspende pregătirile de manevre şi ca flota să fie gata. Sunt temeri de complicaţii. Generalul american Schafter va debar­ca aproape de Santiago.—Ameri­canii la Portorico.—Mani­festul şefului­­ 11 su­rgen­ţi101* Aguinaldo Viena, 8 iunie. O depeşă din Washington anunţă ■că consiliul de răsboi al Statelor­ U­­nite a hotărât ca corpul expediţionar al generalul Schaffer să debarce la Caepiurg, opt mile departe de San­tiago de Cuba. După atacul asupra portului Santiago, se va începe de­barcarea la Portorico. Consiliul de resbel crede că această operaţiune se va putea face cu 20 mii oameni. Pre­şedintele Mac Kinley mai propune să se cheme sub drapel incă 100 000­­de vol­un­tar­i. *—O depeşă din Londa anunţă că şeful rebelilor din insulele Filipino, generalul Aguinaldo, a publicat un manifest, in care se zice intre altele : • Noi ne-am revoltat in contra Spaniei, di­n cauza conrupţiunei acestei ţări, care in loc de reforme, ne-a impus biruri grele». Guvernul provizoriu din Filipine—Po­ziţia insugenţilor—30 de dezertori­­spanioli împuşcaţi.—Generalul Schafter debarcat la San­tiago.—Cardenas În­conjurat de in­surgenţi Paris, 9 Iunie. O telegramă din Chicago spune că şeful insurgenţilor din Filipine, Agui­naldo, a constituit un guvern provi­zoriu, numindu-se preşedintele lui. Guvernatorul Manilei se află inchis inuntrul liniei de centură a fortăreţei. — Insurgenţii au ocupat Calanga, de lângă Manila, dar americanii îi vor împedica de a ocupa oraşul Manila .Spaniolii au împuşcat trei­zeci ofiţeri vamali, cari s’au încercat să dezerteze. —O depeşă din Washington spune că generalul Schaffer a debarcat cu siguranţă lângă Santiago de Cuba, dar întârziază de a ataca oraşul, aştep­tând întăriri.­­Aceeaşi depeşe zice că oraşul Cardenas este înconjurat de insur­genţi şi va fi silit să capituleze in curând. Informaţii I. P. S. Mitropolitul Primat a asis­tat alaltăierî la examenul general ţinut la seminarul central. La sosire, înaltul prelat a fost intimpinat de corpul profesoral in frunte cu P. S. director archiereul Pimen. m . S. R. Principele Frederic de Hohenzollern, fratele M. S. Regelui a sosit Sâmbătă la băile de la Pos­tyen din Ungaria. Peste câte­va zile A. S. va sosi la Sinaia, unde va sta până la ple­carea Regelui la Petersburg. # Ministerul lucrărilor publice aduce la cunoștința generală că, cu începe­re de la 1 Iunie 1898, până la alte disposiţiunî, d. ministru al lucrărilor publice primeşte in audiență numai Marţea, de la oarele 11 pănă la 12 a. m. # D. Ministru M. Pherekyde a adre­sat d-lui N. Crețulescu, Leurdeni, ur­mătoarea telegramă: «Nu pot de­cât a vă exprima a­­«dânca durere ce simţim toţi pentru «perderea lui C. Exarcu. Guvernul «se asociază din inimă la simţimintele «ce arătaţi şi vă exprimă întristatele «sale condoleanţe, d-tră, preşedintele Ateneului ». # . D. I. Brătianu, ministrul lucrărilor publice, însoţit de d-nii ,I. B. Canta­­cuzino directorul serviciului hidraulic şi Ilie Radu directorul serviciului de studii şi construcţiuni, a­­ plecat Du­minică seara spre a inspecta noua li­nie Craiova Calafat. Din acest oraş, d. Brătianu s’a îm­barcat pe ult vapor al serviciului por­turilor de pe Dunăre şi s’a dus la T.­Măgurele, de unde a luat trenul de noapte spre a se reîntoarce ori de dimineaţă la Bucureşti.­­ Aflam ca compatriotul nos­tru, pictorul Ioan Marinescu, care se afla la München, i s’au primit la exposiţia anuală care se face la „Glas Polas“ doi co­pii, una după Rembrand şi alta dupâ Andrea del Sarto Transmitem pictorului felicită­rile noastre. Facerea pavilionului român la expoziţia de la Paris s’a dat d­­lui Lecomte du Nouy. & Gâzi Osmin-Paşa, viteazul coman­dant al armatelor turceşti de­ la Plevna va fu­ce in vara aceasta o lungă că­lătorie prin Europa. Osman Paşa va merge mai întâi direct la Odesa, apoi la Petersburg şi la întoarcere va trece şi prin Ro­mânia. Bolnavilor de piept Un profesor de medicină a aflat de curând, că uleiul de româniţă este medicament foarte­­bun pentru bol­­av­ii de piept. Dacă la o oră după fiecare se ia 10—15 picături de ulei de româniţă, tusa se ameliorează, se simte o mare uşurare în piept şi se împedică ivirea frigurilor obicinuite.­­ Noul minister francez Paris, 9 Iunie Este iminentă formaţiunea noului minister al conciliaţiunei republicane, sub preşedinţia d-lui Sarrien. Frey­cinet ar lua portofeliul afacerilor stră­ine şi Cavaignac pe acela al războ­iului. -------------------­- INTRE JIDANI O îndrăzneaţă escrocherie D. I. Ch. Daniel, marele bancher din Iaşi, a fost victima unei escro­cherii din partea d-lui Iacobsohn, representantul firmei Polak din loca­litate. Escrocheria s’a operat in împreju­rările următoare: Soţia lui Iacob­sohn, fiica unui covrigar din Podul Roş, înainte de a se mărita cu dîn­­sul, ar fi avut re­ţiuni cu banche­rul Daniel, care la mariajul ei, i-ar fi dat 25.000 lei. Iacobsohn, acum 11 zile se înţele­ge cu soţia sa de a se duce la via bancherului şi a se plânge că e ne­norocită şi câte şi m­ai multe. Faptul premediat sa şi pus în a­­plicare. Pe când bancherul şedea la vie cu soţia lui Iacobsohn, de­odată apare şi soţul ei cu un revolver, amenin­ţând pe bancher să sub­scrie o poli­ţă de 5oooo lei,—ceea­ ce a şi făcut. I). Daniel reclamă parchetului, care depuse imediat pe Jacobsohn. — BIBLIOGRAFIE A apărut în Capitală un volum de ver­suri a d-lui Th. M. Stoinescu şi care cu­prinde mai bine de 500 de pagini Sunt mai ales unele care merită o de­osebită atenţiune prin claritatea şi pute­rea poetică a talentatului autor. Recomandăm volumul în chestiune cu multa căldură publicului amator. Din localitate Domnul Haret, ministru cultelor şi in­strucţiei publice, soseşte astă­zi în Iaşi. Să crede că D sa va sta vre­o două zile în care timp va asista la examenele generale de la mai multe şcoli. # Clădirea „Externatului secundar de fete“ e hotărâta să se rădice in curtea bisericei Golia pe locul ocupat actualminte de ospi­ciul de alienaţie. După noi locul e prea dosnic şi ar fi pa­cat ca o clădire, aşa de frumoasă să se pue in o stradă cu totul retrasă. Reparaţiunele la Biserica şi Turnul Go­liţi vor începe cât de curînd­­ deja a în­ceput a se face o schele nouă în jurul turnului. « S’a confiscat de către agenţii poliţie­neşti, de la evreiul Simon, sin Smil 49 până de cîte un chilogram, avind lipsă fie­care 50 grame. In str. Hanciu au murit copii Necula­ in etate de un an, fiul lui V. Ionescu, și Cons­tantin de 7 luni, bolnavi de cori. • La abator s’a adus 40 vite ale comu­nei pentru a fi tăete și carnea să se vîn­­dă la căsăpia comunală. & Nusem Cleper și Idei Froim vînzători de fructe au fost daţi judecaţii, pentru că avea măsuri false pentru cîntărirea măriei. Haea Ghid­a, a fost prinsă făcînd co­merţ ambulant cu batiste, colţuri etc. fără a avea autorizaţie, din care cauză a fost dată judecăţei. MINISTERUL CULTELOR Şi Instrucţiunei Publica PUBLICAŢIUNE No. 28113 Ne­presentându-se concurenţi la licitaţia ţinută in ziua de 5 Mai a. c. la Prefectura judeţului Teleorman, pentru darea in întreprindere a apro­­visionărei gimnaziului din Turnu-Mă­­gurele şi aceluia din Alexandria cu lemnele de foc necesare in iarna 1898-99, se aduce la cunoştinţa do­ritorilor că se va ţine o altă licitaţie in ziua de 20 Iunie 1898 para 1­1 a. m. tot la acea Prefectură. Condiţiunile sunt aceleaşi din pu­­blicaţiune No. 16704 şi 1681 înse­­serată in Monitorul Oficial No. 288 din 31 Martie 1898 p. Ministru (ss). Silu­­aiu­l Capul Serviciului (ss) IV. Dumitr­esu p. confom Alex. I. Verner MINISTERUL CULTELOR ŞI Instrucţiunei Publice PUBLICAŢIUNE No. 10769 Se aduce la cunoştinţa doritorilor că, în ziua de 3 iuie 1898, oara 11 a. m se va ţine licitaţie publică la prefectura jud. Vaslui pentru vinde­rea materialelor ce vor resulta din dărâmarea caselor cu No. 3 şi 5 de la schitul Rafaila, din acel judeţ care sunt ruinate şi nu se mai pot repara. Dărâmarea, nivelarea şi curăţirea terenului, va privi pe concurentul asupra căruia se va adjudeca licita­ţia, care va trebui să de­pue o ga­ranţie de 10 °­0 asupra preţului oferit cum şi jumătate din preţul oferit iar la semnarea contractului ce se va in­dicia între concurent şi d-l prefect, in numele Ministerului, va achita şi restul preţului oferit. Garanţia se va libera după terminarea definitivă a dărâmărei şi îndeplinirea obligaţiunii din contract. Garanţia de 10 °­ 0 t va fi depusă printr’o recipisă a ori­cărei adminis­­traţiunî financiare, deosebit de costul materialului, pentru care de asemenea se va presenta recipisă. Dărâmarea se va efectua cu mare precauţiune, spre a nu se întâmpla vre-un accident, de care va fi răs­punzător dârâmătorul. Ori­ce pietre cu inscripţiuni, sculp­turi, etc. cum şi ori­ce obiecte vechi de valoare, vor fi scoase cu băgare de samă şi încredinţate spre păstrare, superiorului schitului, pănă vor fi vi­zitate şi observate dacă presintă vre­o importanţă istorică sau artistică. Prin materiale resultate din dărâ­mare, se înţelege lemnăria, fierăria şi zidăria brută. T­ermenul de dărâmare, de curăţire şi nivelare a terenului, va fi de 20 de zile de la data contractului. Supra oferte se primesc, in termen de şese zile. p. Ministru (ss). Sihleail, Capul Serviciului (ss). N. Dumitr­escu p. conf. Theodorescu

Next