Ecoul Moldovei, 1897-1898 (Anul 7, nr. 1-141)
1898-06-11 / nr. 131
ECOUL MOLDOVEI Insurgenţii doresc ca Filipinele să devie colonie americană Londra 8 Iunie Se anunţă din Hong-Kong „Agenţiei Reutern că Aguinaldo a informat pe consulul american că insurgenţii îşi propun să stabilească un guvern provizoriu, dacă ei doresc ca Filipinele să devie colonie americană. Cubanii au ocupat Cuero de lângă Santiago New York 8 Iunie „Herald“ anunţă că cubanii au ocupat Cuero lângă Santiago. Cuero va servi de basă de comunicaţiuni între amiralul Sampson şi cubani. Americanii nu pot se debarce la Santiago de Cuba Washington 8 Iunie Tentativele făcute lângă Santiagode Cuba pentru a găsi un loc bun de debarcare au dovedit că coastele sunt păzite de spanioli până la o distanţă de 15 mile. situaţia la Manila Londra 8 Iunie Se anunţa din Manila „Agenţiei Reuter“ cu data de 17 Iunie, că situaţia este tot aceeaşi întărirea trupelor generalului Schafter Londra, 8 Iunie. Se anunţă din Washigton lui «Daily Mail» că în consiliul de răsbel ce s’a ţinut Sâmbătă, s’a decis de a întări cu 10,000 de oameni trupele generalului Schafter.—Se crede că corpul expediţionar al acestui general va debarca la Dirguerl lângă Santiago de Cuba, cu concursul insurgenţilor, sub comanda şefului Garcia. După atacul punctelor celor mai însemnate ale părţiiorientale a Cubei, va incepe debarcarea la Porto- Ricco, întoarcerea eshadreî amiralului Camara intr’un port spaniol Washington, 8 iunie. Guvernul a primit o depeşă zicînd că escadra amiralului Carara s’a întors intr’un port spaniol. Expediţie la Portorico.—întăriri la Santiago. —Flota engleză gata de plecare.—Temere de complicităţi Paris, 8 Iunie. Telegrame sosite din Washington spun că consiliul de resbel a hotărît de a ataca Potorico, fără să aştepte luarea portului Santiago. Trupele caii vor ataca Portorico vor fi comandate de generalul Miles. S’au trimes trupe de ajutor la Santiago. — Aci a produs mare senzaţie ştirea că Englitera a ordonat să se suspende pregătirile de manevre şi ca flota să fie gata. Sunt temeri de complicaţii. Generalul american Schafter va debarca aproape de Santiago.—Americanii la Portorico.—Manifestul şefului 11 surgenţi101* Aguinaldo Viena, 8 iunie. O depeşă din Washington anunţă ■că consiliul de răsboi al Statelor Unite a hotărât ca corpul expediţionar al generalul Schaffer să debarce la Caepiurg, opt mile departe de Santiago de Cuba. După atacul asupra portului Santiago, se va începe debarcarea la Portorico. Consiliul de resbel crede că această operaţiune se va putea face cu 20 mii oameni. Preşedintele Mac Kinley mai propune să se cheme sub drapel incă 100 000de voluntari. *—O depeşă din Londa anunţă că şeful rebelilor din insulele Filipino, generalul Aguinaldo, a publicat un manifest, in care se zice intre altele : • Noi ne-am revoltat in contra Spaniei, din cauza conrupţiunei acestei ţări, care in loc de reforme, ne-a impus biruri grele». Guvernul provizoriu din Filipine—Poziţia insugenţilor—30 de dezertorispanioli împuşcaţi.—Generalul Schafter debarcat la Santiago.—Cardenas Înconjurat de insurgenţi Paris, 9 Iunie. O telegramă din Chicago spune că şeful insurgenţilor din Filipine, Aguinaldo, a constituit un guvern provizoriu, numindu-se preşedintele lui. Guvernatorul Manilei se află inchis inuntrul liniei de centură a fortăreţei. — Insurgenţii au ocupat Calanga, de lângă Manila, dar americanii îi vor împedica de a ocupa oraşul Manila .Spaniolii au împuşcat treizeci ofiţeri vamali, cari s’au încercat să dezerteze. —O depeşă din Washington spune că generalul Schaffer a debarcat cu siguranţă lângă Santiago de Cuba, dar întârziază de a ataca oraşul, aşteptând întăriri.Aceeaşi depeşe zice că oraşul Cardenas este înconjurat de insurgenţi şi va fi silit să capituleze in curând. Informaţii I. P. S. Mitropolitul Primat a asistat alaltăierî la examenul general ţinut la seminarul central. La sosire, înaltul prelat a fost intimpinat de corpul profesoral in frunte cu P. S. director archiereul Pimen. m . S. R. Principele Frederic de Hohenzollern, fratele M. S. Regelui a sosit Sâmbătă la băile de la Postyen din Ungaria. Peste câteva zile A. S. va sosi la Sinaia, unde va sta până la plecarea Regelui la Petersburg. # Ministerul lucrărilor publice aduce la cunoștința generală că, cu începere de la 1 Iunie 1898, până la alte disposiţiunî, d. ministru al lucrărilor publice primeşte in audiență numai Marţea, de la oarele 11 pănă la 12 a. m. # D. Ministru M. Pherekyde a adresat d-lui N. Crețulescu, Leurdeni, următoarea telegramă: «Nu pot decât a vă exprima a«dânca durere ce simţim toţi pentru «perderea lui C. Exarcu. Guvernul «se asociază din inimă la simţimintele «ce arătaţi şi vă exprimă întristatele «sale condoleanţe, d-tră, preşedintele Ateneului ». # . D. I. Brătianu, ministrul lucrărilor publice, însoţit de d-nii ,I. B. Cantacuzino directorul serviciului hidraulic şi Ilie Radu directorul serviciului de studii şi construcţiuni, a plecat Duminică seara spre a inspecta noua linie Craiova Calafat. Din acest oraş, d. Brătianu s’a îmbarcat pe ult vapor al serviciului porturilor de pe Dunăre şi s’a dus la T.Măgurele, de unde a luat trenul de noapte spre a se reîntoarce ori de dimineaţă la Bucureşti. Aflam ca compatriotul nostru, pictorul Ioan Marinescu, care se afla la München, i s’au primit la exposiţia anuală care se face la „Glas Polas“ doi copii, una după Rembrand şi alta dupâ Andrea del Sarto Transmitem pictorului felicitările noastre. Facerea pavilionului român la expoziţia de la Paris s’a dat dlui Lecomte du Nouy. & Gâzi Osmin-Paşa, viteazul comandant al armatelor turceşti de la Plevna va fuce in vara aceasta o lungă călătorie prin Europa. Osman Paşa va merge mai întâi direct la Odesa, apoi la Petersburg şi la întoarcere va trece şi prin România. Bolnavilor de piept Un profesor de medicină a aflat de curând, că uleiul de româniţă este medicament foartebun pentru bolavii de piept. Dacă la o oră după fiecare se ia 10—15 picături de ulei de româniţă, tusa se ameliorează, se simte o mare uşurare în piept şi se împedică ivirea frigurilor obicinuite. Noul minister francez Paris, 9 Iunie Este iminentă formaţiunea noului minister al conciliaţiunei republicane, sub preşedinţia d-lui Sarrien. Freycinet ar lua portofeliul afacerilor străine şi Cavaignac pe acela al războiului. -------------------- INTRE JIDANI O îndrăzneaţă escrocherie D. I. Ch. Daniel, marele bancher din Iaşi, a fost victima unei escrocherii din partea d-lui Iacobsohn, representantul firmei Polak din localitate. Escrocheria s’a operat in împrejurările următoare: Soţia lui Iacobsohn, fiica unui covrigar din Podul Roş, înainte de a se mărita cu dînsul, ar fi avut reţiuni cu bancherul Daniel, care la mariajul ei, i-ar fi dat 25.000 lei. Iacobsohn, acum 11 zile se înţelege cu soţia sa de a se duce la via bancherului şi a se plânge că e nenorocită şi câte şi mai multe. Faptul premediat sa şi pus în aplicare. Pe când bancherul şedea la vie cu soţia lui Iacobsohn, deodată apare şi soţul ei cu un revolver, ameninţând pe bancher să subscrie o poliţă de 5oooo lei,—ceea ce a şi făcut. I). Daniel reclamă parchetului, care depuse imediat pe Jacobsohn. — BIBLIOGRAFIE A apărut în Capitală un volum de versuri a d-lui Th. M. Stoinescu şi care cuprinde mai bine de 500 de pagini Sunt mai ales unele care merită o deosebită atenţiune prin claritatea şi puterea poetică a talentatului autor. Recomandăm volumul în chestiune cu multa căldură publicului amator. Din localitate Domnul Haret, ministru cultelor şi instrucţiei publice, soseşte astăzi în Iaşi. Să crede că D sa va sta vreo două zile în care timp va asista la examenele generale de la mai multe şcoli. # Clădirea „Externatului secundar de fete“ e hotărâta să se rădice in curtea bisericei Golia pe locul ocupat actualminte de ospiciul de alienaţie. După noi locul e prea dosnic şi ar fi pacat ca o clădire, aşa de frumoasă să se pue in o stradă cu totul retrasă. Reparaţiunele la Biserica şi Turnul Goliţi vor începe cât de curînd deja a început a se face o schele nouă în jurul turnului. « S’a confiscat de către agenţii poliţieneşti, de la evreiul Simon, sin Smil 49 până de cîte un chilogram, avind lipsă fiecare 50 grame. In str. Hanciu au murit copii Necula in etate de un an, fiul lui V. Ionescu, și Constantin de 7 luni, bolnavi de cori. • La abator s’a adus 40 vite ale comunei pentru a fi tăete și carnea să se vîndă la căsăpia comunală. & Nusem Cleper și Idei Froim vînzători de fructe au fost daţi judecaţii, pentru că avea măsuri false pentru cîntărirea măriei. Haea Ghida, a fost prinsă făcînd comerţ ambulant cu batiste, colţuri etc. fără a avea autorizaţie, din care cauză a fost dată judecăţei. MINISTERUL CULTELOR Şi Instrucţiunei Publica PUBLICAŢIUNE No. 28113 Nepresentându-se concurenţi la licitaţia ţinută in ziua de 5 Mai a. c. la Prefectura judeţului Teleorman, pentru darea in întreprindere a aprovisionărei gimnaziului din Turnu-Măgurele şi aceluia din Alexandria cu lemnele de foc necesare in iarna 1898-99, se aduce la cunoştinţa doritorilor că se va ţine o altă licitaţie in ziua de 20 Iunie 1898 para 11 a. m. tot la acea Prefectură. Condiţiunile sunt aceleaşi din publicaţiune No. 16704 şi 1681 înseserată in Monitorul Oficial No. 288 din 31 Martie 1898 p. Ministru (ss). Siluaiul Capul Serviciului (ss) IV. Dumitresu p. confom Alex. I. Verner MINISTERUL CULTELOR ŞI Instrucţiunei Publice PUBLICAŢIUNE No. 10769 Se aduce la cunoştinţa doritorilor că, în ziua de 3 iuie 1898, oara 11 a. m se va ţine licitaţie publică la prefectura jud. Vaslui pentru vinderea materialelor ce vor resulta din dărâmarea caselor cu No. 3 şi 5 de la schitul Rafaila, din acel judeţ care sunt ruinate şi nu se mai pot repara. Dărâmarea, nivelarea şi curăţirea terenului, va privi pe concurentul asupra căruia se va adjudeca licitaţia, care va trebui să depue o garanţie de 10 °0 asupra preţului oferit cum şi jumătate din preţul oferit iar la semnarea contractului ce se va indicia între concurent şi d-l prefect, in numele Ministerului, va achita şi restul preţului oferit. Garanţia se va libera după terminarea definitivă a dărâmărei şi îndeplinirea obligaţiunii din contract. Garanţia de 10 ° 0 t va fi depusă printr’o recipisă a oricărei administraţiunî financiare, deosebit de costul materialului, pentru care de asemenea se va presenta recipisă. Dărâmarea se va efectua cu mare precauţiune, spre a nu se întâmpla vre-un accident, de care va fi răspunzător dârâmătorul. Orice pietre cu inscripţiuni, sculpturi, etc. cum şi orice obiecte vechi de valoare, vor fi scoase cu băgare de samă şi încredinţate spre păstrare, superiorului schitului, pănă vor fi vizitate şi observate dacă presintă vreo importanţă istorică sau artistică. Prin materiale resultate din dărâmare, se înţelege lemnăria, fierăria şi zidăria brută. Termenul de dărâmare, de curăţire şi nivelare a terenului, va fi de 20 de zile de la data contractului. Supra oferte se primesc, in termen de şese zile. p. Ministru (ss). Sihleail, Capul Serviciului (ss). N. Dumitrescu p. conf. Theodorescu