Ecoul Moldovei, 1897-1898 (Anul 7, nr. 1-141)
1898-06-25 / nr. 138
ANUL VII No. 138. Un millier IO bani. JOI 25 IUNIE 1898. ECOUL MOLDOV ROMINIA A ROMÂNILOR ktc sr.r Z I AEST TISE 2s. XT A . . St Apare pentru vacanție numai de două ori pe septdinănoi ,Joia și Duminica ** ABONAMENTUL Pe un an...............................................Lei noi 20 „ șase luni................................................„ „ 11 Pentru străinătate se adaugă portul. Director-proprietar: EM. AL. MAJOLIU. SUB CONDUCEREA UNUI COMITET REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA La Tipografia Naţională Strada, Alexandri No. 11. cine a Îndrăgit strâjnii, MUNCA I AR INIMA C |NII, MÍNCAI AR CASA I'l’STIA, ȘI NEAMUL NEMERNICIA. 3. Eminescu. ANUNȚURI Rândul in pagina III...............................bani 80 , IV....................................... ,25 Inserţiuni şi reclame..........................1 leu linia Un număr vechiu.....................................bani 50. Cosmopoliţii şi Origina Antisemitismului Cosmopoliţii puşi pe gîndurile trăinicia şi succesul ce capătă zilnic antisemiţii în toate ţările înde această idee a pătruns, s’au tus întro posiţiune ca acea a filosofului, care judecă lumea cu cea mai dreaptă raţiune şi cu cea mai rece nepărtinire, ca să’şi explice existenţa acestei mişcări, precum şi origina ei. Care de care dintre corifeii ,osmopoliţi să întrec a’şi explica irigina antisemitismului cu cele mai născocite teorii: aşa, unii spun că e de pe timpul feudalior, alţii pun cauza în religie, pe care o transmit apoi cu galanto- Nie în patriotism, şi în fine culţii cred că au deslegat problema, cu toate că presintă adeseori cele mai nemărginite contraziceri. Spre a dovedi aceasta n’avem decît să luăm următorul exemplu : nu de mult, marele savant şi erudit sociolog, Elise Reclus, a ţinut o conferinţă la bruxelles în contra antisemitismului, unde a susţinut că, evreii sunt un popor ca şi oricare altul, fără însuşirile cari i se atribue de cătră antisemiţi, şi că nu prezintă nici un desavantaj ţerei care i-a primit. Cu totul altfelia zice d-sa în „Noua Geografie Universală“, cine vorbeşte despre Austria, (după cum s’a văzut în unul din numerile noastre trecute) aice arată că evreii sunt neasimiaibili, cum strînşi într’un mare cerc în Polonia, măestrul păianjen îşi întinde pînzele peste întreaga Europă şi cum cei 60.000 de evrei au pus mâna pe Viena. Cei cari arată origina antisemitismului in feodalism, sunt mai curioşi. Cum se poate ca să fi existat o rivalitate între nobilii feodali şi evrei ? Cu toţii ştim că a existat o duşmănie, însă între feodali şi rege, ci între comunele susţinute de acest din urmă şi feodali. Poate ni s’ar spune că evreii locuiau în comuni, dar majoritatea locuitorilor din comuni, erau industriaşi iberi, cari numai evrei nu puteau fi. Cum de nu a continuat a trăit ură între industriaşi şi nobili? Dar 3-lor poate că vorbesc de urare exista între poporul de jos şi evrei, dacă le-ar fi vorba aşa, atunci au dreptate, căci bogătaşii hrăpăreţi întrebuinţau în trecut ca şi acum, evreul ca cel mai bun instrument pentru a exploata pe ţarani. Aceasta s’a întîmplat pretutindene şi mai ales în Rusia şi România. Dar de aice reesă armonia între nobili şi evrei şi ura între popor şi evrei, luându-se în consideraţie că antisemitismul nu e o ură ereditară şi nebazată, cum pretind mulţi a crede. Prin faptul că noi antisemiţii, totdeauna am aparat religia şi naţionalitatea, unii au crezut că în religie e origina antisemitismului. Nu. Domnilor, istoria ne arată că, mai înverşunate lupte şi mai amare rivalităţi au fost între sectarii religiunei creştine, decît între creştini şi evrei. Şi dacă au fost cîteva persecuţii, acestea au fost din causa religiunei ebraice sălbatecă şi a bigoţilor cari se conformau perfect cu prescripţiile Ghemarei. Am aparat şi vom apara totdeauna religiunea şi naţionalitatea pentru că acestea formează puterea unui stat, întoarceţi puţin privirile cătră trecut şi veţi vedea oricare conformarea propunerei noastre. Ce a făcut pe Italia puternică, cum e astăzi, dacă nu patriotismul ? Ce a făcut pe Franţa să fie în decursul atîtor veacuri în fruntea Eropei dacă nu unitatea de religie şi naţiune?Ce a făcut pe Germania să stea sfâşiată de puteri atîta vreme, dacă nu consecinţele neînţelegerilor şi răsboaelor religioase ? Austria, oare nu-şi menţine foarte mult echilibrul centralismului prin religiunea catolică? Diferitele tendinţi ale diferitelor provincii, precum şi lupta dintre protestantism şi catolicism nu fac pe Germania mai slabă decît Franţa? Menţinerea religiei şi a naţiunei însamnă menţinerea statului şi a independenţei de activitate a indivizilor ce îl compun. Cînd cineva vine să ne distrugă religia, caută să ne distrugă şi naţionalitatea; în şcoalele catolice viitoarele mame de cetăţeni romîni, nu invaţă numai că Papa e infailibil, ci şi că Ştefan şi Mihai au fost nişte şefi de bandiţi, şi fraţii noştri din Ardeal sînt nişte bestii. Nu ne priveşte pe noi dacă s’ar inchina evreii şi la stele, dar un lucru trebue să ştie cosmopoliţii: cît timp vor cota origina antisemitismului în isvoare seci şi închipuite totdeauna vor greşi şi se vor contrazice. Căutaţi, Domnilor cosmopoliţi, origina antisemitismului în caracterul evreului şi veţi găsi adevărul. Gh. A. Constantinescu: Cum se conduc jidanii Cu ocazia aniversării pentru împlinirea a 50 de ani de domnie a împeratului Frantz-Iosef, scrisese „Tribuna“ şi ne încunoştiinţează acum în urmă şi un prieten al nostru din Transilvania, că jidanii din comuna Verek, s’au strîns în numer mare la biserică, şi pe cînd se oficia serviciul divin, au început a huidui şi fluera pe preot şi pe creştinii adunaţi ca să sărbătorească acea zi. Fără îndoială că această manifestaţie hostiliî, ce ţintea de fapt pe împăratul Franţ-Iosif, o făceau ca să complacă ungurilor, a căror sentimente jidovimea din Ungaria le măguleşte în interesul de a-i acapara tot mai mult economiceşte şi politiceşte. Jocul ce-l fac jidanii e din cele mai infame. In Austria se dau de buni austriaci şi nu găsesc calificative mai puternice în contra Ungurilor, cei din Ungaria se manifestă prin presă şi gravi contra Austriacilor , cei de la noi se dau de patrioţi romîni şi cu toate acestea nu scapă ocazia de a ne batjocori nepedepsiţi, nu numai în străinătate dar chiar şi în ţară, prin presă şi întruniri ; celor din Franţa li se încreţeşte pielea cînd li se spune curat că s trădători de ţară, fără a înceta însă de a o compromite aproape zilnic şi a o fura în mod neruşinat. Cît despre Germania să ştie că sunt în cîteva state mai cu samă ca şi stăpîni, şi că în Rusia se încumetează a ridica capul, după cum s’a descoperit acum în urmă, prin formarea unei secţiuni a nihiliştilor compusă din lucrători exclusiv jidani, după cum dovedeşte Libre Parole după o informaţie pozitivă, ce o căpătă în privinţa reorganizări comitetelor socialiste din Germania şi Rusia. Iată dar cine sunt jidanii şi felul lor de a se conduce faţă cu popoarele în mijlocul cărora trăesc; ei nu întrebuinţează decît mijloacele de distrugere a tot ce le stă în cale pentru a’şi ajunge scopul pe care îl urmăresc, de cînd umblu rătăcind prin lume, adecă acapararea economică şi apoi cea politică spre a domni asupra popoarelor, ca astfel să poată zice că: patria lor e lumea întreagă, iar popoarele ei iloţii cari să lucreze pentrulinşi! şi prin aceasta să se împlinească zisele bibliei că : poporul evreu este poporul ales, căruia toate celel’alte îi vor fi supuse. întrebarea e dacă acele popoare cărora jidovismul le pregăteşte jugul, se vor lasa de bună voe să cadă sub o aşa ruşinoasă cotropire, şi dacă nu vor lua măsuri mai din vreme pentru dejucarea speranţelor jidanilor insuflate de strămoşii lor prin biblie. 3) Legătură de interese In articolele noastre precedente am aratat că, partidul social-democrat român e un partid filosemit,sub a cărui umbră se îndesesc evreii spre a-şi continua planurile lor de exploatare asupra neamului romînesc şi pe calea politică. Li-am văzut numărul mare de muncitori, pe care îl pretind fără ruşine în faţa lumei şi am văzut iarăşi la ce concluzii ajung şi cum îi cred pe evrei, aceşti porecliţi socialişti. Acum vom vedea pănă la ce hal ajung ei, cînd pe temeiul legăturei de interes între muncitori susţin darea drepturilor politice la evrei. Mai dăunăzi (s’ar putea scrie aşa : dăunăzi , dar s’a schimbat înţelesul) citeam în ziarul „Lumea Nouă“: a venit timpul să lăsăm sgomotul oraşului, şi să mergem pe la ţară unde munca noastră va aduce roade mai........ Frumos lucru : ţărănimea e setoasă de a se instrui, şi e lipsită de o organizaţie care i-ar folosi atît de mult; dar un lucru am vrea să ştim pe cine vei trimite pe la ţară. Domnule Nădejde ? Pe evreii de cari ţi-e plin clubul ? Căci romîni şi mai ales propagandişti, mi se pare că se găsesc prea puţini. La ţară ar trebui tineri romîni, crescuţi în mijlocul poporului care îi cunoaşte nevoile, traiul şi mai ales moravurile de care ţăranul nostru e nedeslipit , nu băeţi de prin prăvălii, evrei, streini de tot ce-i romănesc, cari n’ar fi decît obiectul de curiozitate al celor mai mari, şi de distracţie al celor mai inteligenţi. Dar cea ce ne pare şi mai curios e faptul : cum cred filosemiţi, că interesele muncitorilor romîni sunt şi pot fi legate cu interesele evreilor. Nu-i credem atît de puţin pricepuţi pe cît se fac, căci parcă D-lor vin cu teoriile lungi şi late ale societăţei burgheze pe care se pretind totdeauna că o înţeleg perfect ; şi cum se poate că pe cînd într’un loc vin şi ne arată că proprietatea mare lipseşte la noi, deci Romînia din acest punct de vedere, prezintă cu totul altă faţă de cît ţările occidentale; acum ne întoxichează mereu cu doza de internaţionalism, atît pe noi cît şi pe ţărani. Industria mare într o ţară va aduce şi proprietatea mare, şi odată cu aceasta şi burghezia în sensul cel mai modern. Răspîndirea producţiei pe pieţele cele mai îndepărtate, concentrarea capitalurilor, producţiei şi mijloacele productive , iată demersul marei burghezii. In ţările cu industria şi proprietatea mare, masele de muncitori, lipsiţi de orice avere, afară decît braţele, fără altă temelie de existenţă, de cit salarul pe zi, expuşi a rămînea pe drumuri la ori ce schimbare în concurenţă ; acolo interesele muncitorilor de ori ce naţiune sunt aproape aceleaşi, şi deci internaţionalismul socialist ar avea loc, după cum vedem că a şi prins rădăcini. In ţara noastră după cum s’a mai spus şi se ştie de toată lumea, există mica proprietate şi aceasta pe o scară destul de intinsă, aşa că mai nu avem reprezentanţi ai marei burghezii, deci nu ne mai revine de cît burghezia mijlocie şi