Ecoul Moldovei, 1898-1899 (Anul 8, nr. 1-102)

1899-06-10 / nr. 95

US SUMER lO RAM­ANUL VIII No. 95 ROMÂNIA A ROMÎNILOR | ABONAMENTUL Pe un an..................................Le! no! 15 »­6 Iun!..................................„ „ 8 Pentru străinătate se adaugă portul. Org­an al partidului naționalist Apare de două ori pe săptăm­ană : Joia­l Duminica Director-proprietar : EM. AL. MANOLIU. SUB CONDUCEREA UNUI COMITET REDACTIA Sl ADMINISTRAŢIA La Tipografia M. P. POPOVICI str. Alexandri No. 14 * * * $ joi io raTTE isrnr Cin# a îndrăgit strfliulT, Mînca*i*ar inima ciuli, Mînen-l-ar car« jmstiu, SI neamul nem^mnîicia. ^.■KUIITSSCV. anunciuni Ban! 50,/ Rîndul în pagina III.................../ l­a IV ..... Inserţiuni şi reclame 1 leu linia. Un număr vech­iu........................Ban! 50 Cetăţeni Alegători Buna voinţă cu care aţi prim­it a­­pelul nostru, dând un mare număr voturile Dv. candidaţilor Partidului Naţionalist Independent, la colegiul al doilea de Cameră, ne impune datoria „ de a nu sta nepăsător d­in momentele grave, când are a se hotărî soarta administraţiei interereselor oraşului nostru pe patru ani. Cetăţeni Alegători Sistemul de pănă acum­ de adminis­traţie a intereselor D-voastre la co­mună a fost greşit, şi a dat rezulta­tele cele mai triste. S’a crezut că Primăria nu are a se ocupa de cât cu lucrurile neînsufleţite, cu stradele, cu felinarele, cu clădirile, din centrul o­­raşuluî, dar că de partiCili nu trebue să se îngrijască. Ast-fel s’a făcut că stradele s’au asfaltat, că s’au cheltuit milioane pentru lumină, canaluri şi clădiri, dar in acelaş timp popolaţia română a urmat a descreşte pe fie­care an, aşa că a doua capitală a ţerei, desnaţionalizată pe trei sferturi, e pe cale de a se desnaţionaliza cu desă­vârşire. Cetăţeni Alegători A venit vremea ca sistemul acesta pierzător să fie odată părăsit. A sunat ceasul ca să ve rădicaţi cu bărbăţie in faţa primejdiei care ve ameninţă viitorul, in locurile scumpe pe cari le-aţi moştenit de la părinţi. Uitaţi-vă împrejur şi ve alegeţi oa­menii cari se va apere interesele Dv. româneşti. Daţi încredere acelora cari se pre­zintă in numele unor idei pe cari le-au aparat ori­când, fără şovăire. Indepărtaţi-ve de acei cari fac din politică numai un mijloc de căpătuială şi cari speculează "voturile Dv., jert­­findu-ve toate interesele şi făcindu-ve să pieriţi. Cetăţeni Alegători Vă cerem încrederea pe baza ală­turatului program pe care c­andidaţii noştri îşi ieau îndatorirea solemnă de a stărui ca să-l aducă întru îndepli­nire : 1) îngrijirea de aproape a biseri­cilor şi­ a cultului. 2) Oprirea vînzărei, a fabricărei şi a repărărei lucrurilor servind c­ultului creştin de cătră evrei. 3) încurajarea prin toate mijloacele legale a meseriaşilor şi a comercian­ţilor romîni. 4) Supravegherea alim­ntaţiunei pu­blice. 5) Formarea, la nevoe, de brutării şi căsării comunale. 6) Stricta aplicare a legilor şi re­gula­mentelor relative la igiena publică. 7) Combaterea alcoolismului. 8) Economisirea aver ei comunale. 9) Stabilitatea în funcţiunile comu­nei. 10) . întinderea lucrărilor de edili­tate şi prin mahalale. 11) Catagrafia populaţiei Iaşului. 12) Urmărirea vagabondagiului străin. 13) Aducerea Apei. 14) Studiarea cu îngrijirea cauzelor cam­ de ani de zile determină des­creşterea popolaţiei creştine, şi luarea de măsuri energice pentru a pune capăt desnaţionalizarea oraşului nostru. Cetăţeni Alegători Nu facem politică de partid , facem politică naţională. Nu suntem­ duşma­nii guvernului, ci voim numai să-l oprim­ în calea unei direcţiuni greşite, pe care nu trebue să se îndrumeze. Lupta noastră de astăzi are o în­semnătate neasămănat de mare. înţe­legeţi intenţiunile noastre şi daţi-ne sprijinul ca să biruim. Comit, partid. Naţionalist in­dependent Partidul Naţionalist independent Candidaţi la Colegiul unu de comand Scarlat Pustia Rotea Ioan Cuza C. Alexandru Kopalft C. Elefterie Şişcanu Scarlat Uiurea 1. Alexandru­­Hand­in Al. Emanoil Paladi Constantin Căpitan Tărăbuţă Lascar Buiucliu M. Abgar Politica noastră Noi ceştia din jurul Ecoului Mol­dovei nu am negat meritul nici unui om din partidele noastre politice, cînd l-am văzut lucrând în interesul pro­­tejărei românismului, fie peste grani­ţe, fie în interiorul ţărei. Am ţinut în­tot­deauna samă, ca drumul nostru este acela al imparţialităţei, când a fost vorba de partide şi ne am ferit necontenit de a face jocul unuia în paguba altuia. Ca ziar antisemit am căutat sâ ne ţinem apoi pe tărâmul legalităţei şi am dat un dârăt de pe acela al expan­­sivităţeî, căci ştim că e reprobat de lumea mare, care cumpăneşte cu mult raţionament această chestie atât de delicata şi atât de complexă. Călăuziţi dar de asem­enea idee, nu am abordat de­cât chestia economică-politică, pe care am tratat-o şi vom continua a o trata din toate punctele de vedere, căci este absolut tri­buitor ca popo­­­rul nostru cunoscându-le să se pă­trundă de interesele vitale ale lui şi să se pue pe lucru. In ce priveşte pe duşmanii noştri din lăuntru, adică e­­vreii, noi in special nu ne-am referit de cât: 1) la mai marii lor, la căr­turarii lor, cari nici­odată mu au pre­getat şi nici nu pregetă de a conlu­cra pe toate căile, ca pe de o parte sa ne descrediteze in ochi­ popoare­lor din lume, iar pe de alta să ne acapareze bunurile prin mijloacele cele mai infame, ca apoi să ne distrugă şi ca popor; 2) la înmulţirea spăimîntâ­­toare a acestui neam, care nu e pe calea normală a reproducţiunei, ci prin o invazie continuă in masă de peste graniţe. La început ne-am găsit singuri pe câmpul de luptă al antisemitismului şi numai după ce unii şi alţii au prins a înţelege că chestia e mare, că în adevăr pericolul ce ni l’a creat jido­­vimea trebue încunjurat, cât mai e încă timp, furăm bagaţi în samă de unele ziare, de partide, care ne se­condară pe ici pe colea, cu susţinerea unor idei şi în fine apărură acum în urmă şi câte­va ziare declarate pe faţă de antisemite, dar cu un colorit şi de partid politic. Mărturisim că fruntaşii partidelor politice nu au ră­mas nepăsători faţă de curentul ce l-am pornit, aşa că şi cei de o coloare şi cei de alta au făcut cîte­ ceva, ce să poate socoti ca un început de îngrădire a intereselor rom­înismului în potriva ji­do­vişm­ului, însă faţă cu starea în care ne găsim, măsurile a­­plicate din iniţiativa ori sub i­boldul lor, nu sunt de­cât iluzorii, căci ve­dem deja că cuţitul a ajuns la os Apoi, atitudinea presei jidoveşti, ce îndeamnă fără nici un încunjur şi cu o îndrăzneală ne mai­pomenită pe jidani, nu numai la resistenţă contra românilor, dar chiar la o­­acţiune o­­fensivă, denotă că au ajuns după so­cotinţa lor destul de tari ca să mai ţie serios samă de guverne şi de le­gile ţarei. Act asta se datoreşte indolenţei in care fruntaşii partidelor noastre au stat confundaţi pană acuma, faţa cu chestia jidovască, şi care a creat un adevăr pentru poporul român o situaţie din cele mai triste. Datoria noastră e de a atrage necon­tenit atenţiunea celor ce deţin frînele guvernului asupra acestei situaţii, a le arata rînd pe rînd faptele ce le sevirşesc jidanii în paguba romînilor, năzuinţile lor de acaparare, nesoco­tinţa cu care se avîntă din ce in ce mai mult ca sâ facă din poporul ro­mân floţii lor, cu un cuvînt de a deş­tepta romănimea asupra faptului, că in statul românesc există statul jido­vesc, cu o organizaţiune puternică şi condus aşa fel iu, că de nu se vor lua măsuri urgente, România va deveni peste cît­va timp o Palestină. Ideile de care suntem călăuziţi prin urmare nu au nimic de comun cu politica militantă ; ea poate se’­şi ur­meze cursul ei şi oamenii cari îi sunt inteodaţi nu ne preocupă. Totul pentru noi e lupta in contra jidanilor cari, distrugându-ne econo­­miceşte, năzuesc a ne nimici şi ca popor chiar­­ cei ce prevăd aceasta şi nu pun umărul ca să scape români­­mea de o aşa de mare primejdie, după noi sunt vinovaţi, iar cei ce ajută pe jidani in opera lor distructoare, sunt criminali. Deci, politica ce o facem noi, dacă să poate numi politică, este apararea naţiunei noastre, a bunurilor ce le mai avem, a existenţei noastre proprie; şi nu este indiferent de mişcările par­tidelor, ori de luptele lor de a pune mâna pe frînele guvernului ; totul e pentru noi ca oamenii din fruntea lor să ţie samă de glasul nostru şi să lucreze pentru salvarea stărei econo­mice a ţerei din mânele jidanilor şi a zădărnicirei năzuinţilor lor de a ne acapara şi politiceşte. Acei ce vor lucra in acest sens vor fi prietinii noştri şi le vom da tot sprijinul, acei cari vor sta din potrivă, îi vom considera ca duşmani şi prin urmare îl vom trata duşmăneşte. Aceasta e politica noastră. E. M. Iarăşi lai provocatori Duminică seara patrula de jandarmi întâlnind in strada Cucii, centrul jidovimei din Iaşi, pe un soldat evreu din Calarasi fără bilet de voe, a încercat să-l ducă la comenduire ; atâta a tre­buit, într''o clipă ?nai bine de joc de jidani, barbaţi, femei şi co­pii au năvălit asupra patrulei, smulgând pe soldatul evreu şi ascunzîndu-l în casele lui Moise Khiper şi atăcând în acelaş timp cu petre şi ciomege pe soldaţii din patrulă precum şi pe gar­distul din acel punct. S' a arestat pe Herşcu din lan­ca şi pe Leizer David. lată cum sunt­­­danii solidari între ei şi de ce îndrăzneală sunt cuprinşi ca să atace armata a­­tunci cînd ea e în exerciţiul seu. lată unde ajungem cu laşul dat pe mâna jidoviţilor. La ce ne mai putem, aştepta, când sem­i-jidanii loveşte cu o furie nebună, in dreapta şi in stănga pe toţi acei cari îndrăz­nesc să nutrească idei antisemite.

Next