Ecoul Moldovei, 1898-1899 (Anul 8, nr. 1-102)
1899-06-10 / nr. 95
US SUMER lO RAMANUL VIII No. 95 ROMÂNIA A ROMÎNILOR | ABONAMENTUL Pe un an..................................Le! no! 15 »6 Iun!..................................„ „ 8 Pentru străinătate se adaugă portul. Organ al partidului naționalist Apare de două ori pe săptămană : Joial Duminica Director-proprietar : EM. AL. MANOLIU. SUB CONDUCEREA UNUI COMITET REDACTIA Sl ADMINISTRAŢIA La Tipografia M. P. POPOVICI str. Alexandri No. 14 * * * $ joi io raTTE isrnr Cin# a îndrăgit strfliulT, Mînca*i*ar inima ciuli, Mînen-l-ar car« jmstiu, SI neamul nem^mnîicia. ^.■KUIITSSCV. anunciuni Ban! 50,/ Rîndul în pagina III.................../ la IV ..... Inserţiuni şi reclame 1 leu linia. Un număr vechiu........................Ban! 50 Cetăţeni Alegători Buna voinţă cu care aţi primit apelul nostru, dând un mare număr voturile Dv. candidaţilor Partidului Naţionalist Independent, la colegiul al doilea de Cameră, ne impune datoria „ de a nu sta nepăsător din momentele grave, când are a se hotărî soarta administraţiei interereselor oraşului nostru pe patru ani. Cetăţeni Alegători Sistemul de pănă acum de administraţie a intereselor D-voastre la comună a fost greşit, şi a dat rezultatele cele mai triste. S’a crezut că Primăria nu are a se ocupa de cât cu lucrurile neînsufleţite, cu stradele, cu felinarele, cu clădirile, din centrul oraşuluî, dar că de partiCili nu trebue să se îngrijască. Ast-fel s’a făcut că stradele s’au asfaltat, că s’au cheltuit milioane pentru lumină, canaluri şi clădiri, dar in acelaş timp popolaţia română a urmat a descreşte pe fiecare an, aşa că a doua capitală a ţerei, desnaţionalizată pe trei sferturi, e pe cale de a se desnaţionaliza cu desăvârşire. Cetăţeni Alegători A venit vremea ca sistemul acesta pierzător să fie odată părăsit. A sunat ceasul ca să ve rădicaţi cu bărbăţie in faţa primejdiei care ve ameninţă viitorul, in locurile scumpe pe cari le-aţi moştenit de la părinţi. Uitaţi-vă împrejur şi ve alegeţi oamenii cari se va apere interesele Dv. româneşti. Daţi încredere acelora cari se prezintă in numele unor idei pe cari le-au aparat oricând, fără şovăire. Indepărtaţi-ve de acei cari fac din politică numai un mijloc de căpătuială şi cari speculează "voturile Dv., jertfindu-ve toate interesele şi făcindu-ve să pieriţi. Cetăţeni Alegători Vă cerem încrederea pe baza alăturatului program pe care candidaţii noştri îşi ieau îndatorirea solemnă de a stărui ca să-l aducă întru îndeplinire : 1) îngrijirea de aproape a bisericilor şi a cultului. 2) Oprirea vînzărei, a fabricărei şi a repărărei lucrurilor servind cultului creştin de cătră evrei. 3) încurajarea prin toate mijloacele legale a meseriaşilor şi a comercianţilor romîni. 4) Supravegherea alimntaţiunei publice. 5) Formarea, la nevoe, de brutării şi căsării comunale. 6) Stricta aplicare a legilor şi regulamentelor relative la igiena publică. 7) Combaterea alcoolismului. 8) Economisirea aver ei comunale. 9) Stabilitatea în funcţiunile comunei. 10) . întinderea lucrărilor de edilitate şi prin mahalale. 11) Catagrafia populaţiei Iaşului. 12) Urmărirea vagabondagiului străin. 13) Aducerea Apei. 14) Studiarea cu îngrijirea cauzelor cam de ani de zile determină descreşterea popolaţiei creştine, şi luarea de măsuri energice pentru a pune capăt desnaţionalizarea oraşului nostru. Cetăţeni Alegători Nu facem politică de partid , facem politică naţională. Nu suntem duşmanii guvernului, ci voim numai să-l oprim în calea unei direcţiuni greşite, pe care nu trebue să se îndrumeze. Lupta noastră de astăzi are o însemnătate neasămănat de mare. înţelegeţi intenţiunile noastre şi daţi-ne sprijinul ca să biruim. Comit, partid. Naţionalist independent Partidul Naţionalist independent Candidaţi la Colegiul unu de comand Scarlat Pustia Rotea Ioan Cuza C. Alexandru Kopalft C. Elefterie Şişcanu Scarlat Uiurea 1. AlexandruHandin Al. Emanoil Paladi Constantin Căpitan Tărăbuţă Lascar Buiucliu M. Abgar Politica noastră Noi ceştia din jurul Ecoului Moldovei nu am negat meritul nici unui om din partidele noastre politice, cînd l-am văzut lucrând în interesul protejărei românismului, fie peste graniţe, fie în interiorul ţărei. Am ţinut întotdeauna samă, ca drumul nostru este acela al imparţialităţei, când a fost vorba de partide şi ne am ferit necontenit de a face jocul unuia în paguba altuia. Ca ziar antisemit am căutat sâ ne ţinem apoi pe tărâmul legalităţei şi am dat un dârăt de pe acela al expansivităţeî, căci ştim că e reprobat de lumea mare, care cumpăneşte cu mult raţionament această chestie atât de delicata şi atât de complexă. Călăuziţi dar de asemenea idee, nu am abordat decât chestia economică-politică, pe care am tratat-o şi vom continua a o trata din toate punctele de vedere, căci este absolut tribuitor ca poporul nostru cunoscându-le să se pătrundă de interesele vitale ale lui şi să se pue pe lucru. In ce priveşte pe duşmanii noştri din lăuntru, adică evreii, noi in special nu ne-am referit de cât: 1) la mai marii lor, la cărturarii lor, cari niciodată mu au pregetat şi nici nu pregetă de a conlucra pe toate căile, ca pe de o parte sa ne descrediteze in ochi popoarelor din lume, iar pe de alta să ne acapareze bunurile prin mijloacele cele mai infame, ca apoi să ne distrugă şi ca popor; 2) la înmulţirea spăimîntâtoare a acestui neam, care nu e pe calea normală a reproducţiunei, ci prin o invazie continuă in masă de peste graniţe. La început ne-am găsit singuri pe câmpul de luptă al antisemitismului şi numai după ce unii şi alţii au prins a înţelege că chestia e mare, că în adevăr pericolul ce ni l’a creat jidovimea trebue încunjurat, cât mai e încă timp, furăm bagaţi în samă de unele ziare, de partide, care ne secondară pe ici pe colea, cu susţinerea unor idei şi în fine apărură acum în urmă şi câteva ziare declarate pe faţă de antisemite, dar cu un colorit şi de partid politic. Mărturisim că fruntaşii partidelor politice nu au rămas nepăsători faţă de curentul ce l-am pornit, aşa că şi cei de o coloare şi cei de alta au făcut cîte ceva, ce să poate socoti ca un început de îngrădire a intereselor romînismului în potriva jidovişmului, însă faţă cu starea în care ne găsim, măsurile aplicate din iniţiativa ori sub iboldul lor, nu sunt decât iluzorii, căci vedem deja că cuţitul a ajuns la os Apoi, atitudinea presei jidoveşti, ce îndeamnă fără nici un încunjur şi cu o îndrăzneală ne maipomenită pe jidani, nu numai la resistenţă contra românilor, dar chiar la oacţiune ofensivă, denotă că au ajuns după socotinţa lor destul de tari ca să mai ţie serios samă de guverne şi de legile ţarei. Act asta se datoreşte indolenţei in care fruntaşii partidelor noastre au stat confundaţi pană acuma, faţa cu chestia jidovască, şi care a creat un adevăr pentru poporul român o situaţie din cele mai triste. Datoria noastră e de a atrage necontenit atenţiunea celor ce deţin frînele guvernului asupra acestei situaţii, a le arata rînd pe rînd faptele ce le sevirşesc jidanii în paguba romînilor, năzuinţile lor de acaparare, nesocotinţa cu care se avîntă din ce in ce mai mult ca sâ facă din poporul român floţii lor, cu un cuvînt de a deştepta romănimea asupra faptului, că in statul românesc există statul jidovesc, cu o organizaţiune puternică şi condus aşa fel iu, că de nu se vor lua măsuri urgente, România va deveni peste cîtva timp o Palestină. Ideile de care suntem călăuziţi prin urmare nu au nimic de comun cu politica militantă ; ea poate se’şi urmeze cursul ei şi oamenii cari îi sunt inteodaţi nu ne preocupă. Totul pentru noi e lupta in contra jidanilor cari, distrugându-ne economiceşte, năzuesc a ne nimici şi ca popor chiar cei ce prevăd aceasta şi nu pun umărul ca să scape românimea de o aşa de mare primejdie, după noi sunt vinovaţi, iar cei ce ajută pe jidani in opera lor distructoare, sunt criminali. Deci, politica ce o facem noi, dacă să poate numi politică, este apararea naţiunei noastre, a bunurilor ce le mai avem, a existenţei noastre proprie; şi nu este indiferent de mişcările partidelor, ori de luptele lor de a pune mâna pe frînele guvernului ; totul e pentru noi ca oamenii din fruntea lor să ţie samă de glasul nostru şi să lucreze pentru salvarea stărei economice a ţerei din mânele jidanilor şi a zădărnicirei năzuinţilor lor de a ne acapara şi politiceşte. Acei ce vor lucra in acest sens vor fi prietinii noştri şi le vom da tot sprijinul, acei cari vor sta din potrivă, îi vom considera ca duşmani şi prin urmare îl vom trata duşmăneşte. Aceasta e politica noastră. E. M. Iarăşi lai provocatori Duminică seara patrula de jandarmi întâlnind in strada Cucii, centrul jidovimei din Iaşi, pe un soldat evreu din Calarasi fără bilet de voe, a încercat să-l ducă la comenduire ; atâta a trebuit, într''o clipă ?nai bine de joc de jidani, barbaţi, femei şi copii au năvălit asupra patrulei, smulgând pe soldatul evreu şi ascunzîndu-l în casele lui Moise Khiper şi atăcând în acelaş timp cu petre şi ciomege pe soldaţii din patrulă precum şi pe gardistul din acel punct. S' a arestat pe Herşcu din lanca şi pe Leizer David. lată cum suntdanii solidari între ei şi de ce îndrăzneală sunt cuprinşi ca să atace armata atunci cînd ea e în exerciţiul seu. lată unde ajungem cu laşul dat pe mâna jidoviţilor. La ce ne mai putem, aştepta, când semi-jidanii loveşte cu o furie nebună, in dreapta şi in stănga pe toţi acei cari îndrăznesc să nutrească idei antisemite.