Ecoul Moldovei, 1899-1900 (Anul 9, nr. 1-60)

1899-07-08 / nr. 1

e ipocrita selecţiune de rasă, ce creasă piridoinia, mai atingind în mod ironic pa­­riotismul şi credinţa, este desaprobat şi alificat de duşman sentimentalelor creştine omâneştî, atît de scumpe poporului român. Avînd în vedere cele scrise şi publicate e numitul evreu în jurnalul Opinia No. 260 din 28 Martie a. c. unde se citeşte: «adă­­gaţi încă prejudiciul nutrit de misticismul rostesc al credinţei oficiale şi veţi vedea um trăeşte ţaranul român». Cele scrise şi publicate în acelaş jurnal np. 265 din 3 aprilie a. c. în care se gă­­scrise cuvintele : „bietul doctor care se satelor între meşteşu­­între vicleşugul popor care, fa­,esc We în întunericul , __Ur â?v'^dată •• «O paiinâ la Paris , pag 177 şi 178 unde ia­­răşî se vede poesia cu titlul: «Creştinismul» , pagina 180 unde se citeşte: «preoţiîca­­,d­icî nu maî sunt modeştii şi umiliţii noştri Dreoţî ortodox!, saraci în genere, indiferenţi, inculţi». Că din toate aceste resulta că Steuerman ,a diferite timpuri, în diferite locuri, ba încă şi prin ţări străine prin grai şi scris ridiculisat, a insultat, a atacat şi,­iliscon­­siderat neamul românesc, instituţiile româ­­neşti, datinile şi obiceiurile moştenite de la strămoşi, Biserica Creştina Ortodoxă, cu toate învăţăturile şi Sfintele Mistere şi pe representanţii ei, de­oare­ce atacând numai una din aceste instituţii se atacă şi biserica şi credinţa, ştiut fiind că ideia de naţiona­litate a fost şi este strîns legată de acea de biserică şi de credinţă ; mai resulta că numitul e lipsit cu totul de sinceritate, şi de convicţiunea princiilor creştine, care se cere de la tot acel ce caută această reli­­ciune; este lipsit şi de sentimentele mora­lei creştine, care trebue să însoţească pe ori­ce om care voeşte a intra în Creştinism. Considered că Biserica Ortodoxă Rom­â­­nă cu toată blândeţa şi toleranţa iei ce o caracterisată, admiţând botesul cerut de numitul evreu A. Steuerman, ar urma că cele zise şi scrise de un alt doctor evreu Lippe, din Iaşi: « Biserica Ortodoxă Româ­nă înghite in marele iei gâtlej (prin botez) toate lepădaturile evreeşti şi cu chipul a­­cesta, scapă pe neamul evreesc de tot ce are mai rău», să se adevereze în contra marelui principiu evangelic care zice: unu daţi cele sfinte cânilor, mei lefadaţi mârgu­­­râirele voastre îmintea porcilor.» Avînd în vedere că din faptul că A. Ste­uerman, desaprobat şi de senatul Universitar şi revocat din postul de medic de plasă ce-l ocupă în jud. Bacău, resulta până la evidenţă că el, ca strein şi cu apucăturile lui contrare caracterului românesc, neputînd ocupa vre-o funcţiune publică, a recurs la subterfugiul că, făcîndu-se creştin prin for­mă, va putea asa mai uşor macar de une­le drepturi ale Românilor ; deci nu convinc­­ţiunea şi devotamentul sau dragostea îl atrag la creştinism ci interesul material ; şi noi ştim că pe acest fel de oameni ii stigmatizată Mântuitorul Nostru cînd zice : „pomul se cunoaşte după fructe, iar omul -după fapte.“ Avînd în vedere disposiţiile canonului 8 de la al VII Sinod Ecumenic care zice : să nu primim pe evreii ce cu făţarnici* se fac că cred, ci numai pe acei ce cu adevarat cred. Avînd în vedere disposiţiunele canonului 2 de la L-iul Sinod Ecumenic, combinate cu canonul 42 de la Sinodul local din Ili­­viria, cu nearana 144 a lui Justinian şi cu canonul 25 de la Sinodul din Agate, care ,toate cer 2 ani de catehizare de la evreu cei ce vin cu dragoste, cu sinceritate şi cu adîncă convingere să îmbrăţişeze religiunea Creştină Ortodoxă, cu atît mai mult trebue a se cere timp mai îndelungat de la unul, care în ajunul cereriî sale a insultat şi a­­tacat credinţa . Pentru aceste motive redactate de Eco­nomul Ioan Mitescu, Preşedinte, şi în basa canonului 2 de f-lul Sinod Ecumenic canonul 8 de la al VII Sinod Economic. Consistorial in unanimitate opinează : «A se prelungi catehizarea evreului A. Steuerman pe timp de cinci ani, de la data aceştia, şi atunci dacă atit prin fapte cit şi cu alte dovezi va proba că posedă adevă­ratul caracter creştinesc, să fie supus unei nouă catehisări de 4o zile în Biserică şi a­­poi să i se admită a fi botoşat.» Dată şi pronunţată astă­zi 5 Iunie 1899 Această opiniune conform Art. 57. din Regulamentul Consistoriilor Eparchiale, pe lângă un deosebit raport, se va supune la cunoştinţa înalt. Prea Sf. Mitropolit Moldo­vei spre definitiva aprobare. (Semnaţi): 1. .K­itescu Econom. C. Ni­­colan, Sachelar ; N. Mereanu, Econom. Iată şi rasoiluţia înalt. Prea Sfinţitului Mitropolit al Moldovei pusă pe Procesu Verbal No. 3 al Spiritualului Consistoriu al Sfintei Mitropolii Moldovei şi Sucevei : Opiniunea Spiritualului Nostru Consisto- Eu, exprimată prin presantul proces-verba, se aprobă de cătră Noi întocmai. (Semnat): Iosif, Mitropolit Moldovei, Batjocorirea bisericei noastre de către jidovitul BAdfih­iu Era evident ca omul care s a pus in ser­­viciul jidanilor să lovească in credinţa noas­tră, in biserica poporului român, atunci cînd i-a prezentat ocaziunea. Aşa zilele aceste a venit in disbaterea consiliului comunal bugetul bisericilor din Iaşi şi cu toată pledoaria magistrală a pă­rintelui consilier Vasiliu, cu toate protestă­rile credincioşilor, ateul de Bădărău a căutat să dea lovitura de graţie bisericei creştine Aşa, cînd a venit in discuţie bugetul Bise­­ricei Talpar­iri de lîngă Liceul Externat, Bădărău de­şi singur a zis că recunoaşte că aceasta ie o biserică mare, a înjumătă­ţit materialul de 1130 lei la o sumă ridi­colă, cu care va fi imposibil pentru a res­­punde cerinţelor bisericei. Apoi cu Biserica Sf­intul Gheorghe L muşchi in loc ca Bâ­­dărău să puie toată energia spre a se des­chide biserica, el a zis că ar fi bine să se suprime ba a şi smuls un vot prin care se suprimă, leafa preotului de la această bise­rică. Apoi cu Biserica Banu, biserică in strada mare şi de rangul întâi , a cerut imperios consiliului ca să suprime postul al 2-lea de preot al părintelui Iordoichescu care ie­şi licenţiat în litere şi c­a­re ie retribuit pentru aceasta cu mizerabila sumă de 1op lei lunar, chiar consiliul a fost scandalizat de aceasta şi spre onoarea lui a respins propunerea jidovitului Bădărău. Dar neruşinat cum ie din fire şi neajungându-i această lecţie a cerut suprimarea postului de diacon ocupat de Părintele Buznea, care are păcatul a fi din partidul liberal. Noi departe de a face chestii de partid politic, ţinem să arătăm indignarea noastră contra oamenilor, ca Bádárát, care slujindu-se de acest lucru loveşte in persoanele bisericeşti cari au altă menire de­cât a se transformi in agenţi e­­lectorali. Cu toate aceste Bădărău a reuşit in toate propunerile contra bisericei şi postul nenorocitului diacon s a suprimat rămânând pe drumuri cu soţia şi copii pentru ca apoi jidanii să pupe in bot pe Bădărău râzind de sărmanul preot. Apoi Bădărău pentru a lovi cu totul in această biserică, a cerut supri­marea corului despre care a spus jidovitul că slăbeşte credinţa. Nu mai discutăm ridicolul motiv pe care cere suprimarea corului, dar a reuşit diaconul şi toţi coriştii care sunt băeţî de creştini, de au ramas pe pavele, iar biseri­ca lipsită de una din podoabele ei. Ţinem să mărturisim că părintele consilier Vasiliu, care e preot la Bariu, a pus toată energia şi a aratat palma ce să dă bisericei creştine şi lovitura ce o dă Bădărău, care a găsit momentul favorabil pentru aşi întări Legăturile cu jidanii. Ne întrebăm acuma: cum se împacă această infamie a jidovitului cu faptul că întrunirea politică pentru alegerea consiliului comunal a fost presidată de un preot care ie pă­rintele Garofeanu ? Da! atunci jidovitul întrebuinţa toate pentru a parveni şi a intra in slujba jida­nilor, pentru ca mai tărziu să-şi bată joc de credinţa strămoşască. Dar ne putem aştepta la toate de la jido­vitul ateu care trăeşte ne­cununat bisericeşti şi care nu s’a botezat nici un copil. Iată infamul jidovit in care trebue cu toţii să lovim. Cetăţeni creştini! Dacă vroiţi ca bisericele voastre să nu fie prefăcute in sinagoge jidove­şti atunci întăi pe Bădărău sa-1 forţaţi a se retrage de la comună şi a pune un alt consilier primar, căci suntem siguri că in partidul conservator s’ar găsi oameni cre­dincioşi şi buni români care sâ ne fie primar. lin român nepolitic­ian. Din localitate D­l. capitan Mavrodin, ca prim ajutor de primar a promis şi a isbutit ca să smulgă consilului reducerea taxei de păşunat pentru vitele locuitorilor de la Şorogari pe imaşul comunei in vederea uscăciunei mari de pe câmpurile noastre. Un mare immer de lucrători români au fost intim’:-“­rtaţi de la lucrările ce se fac in regie­ne cătră comună şi înlocuiţi cu lucră­tori străini. Această nedreptate strigătoare la cer e sevârşita cu ştirea şi voia D-lui Bădărău. Iată omul din fruntea comunei care is­­beşte pe cât poate in români şi dă pâne stră­inelor şi in speciali jidanilor cărora le au jurat sprijen şi protecţiune. D-nul Em. Bardasare cu familia la băile de la Odessa­a plecat a r fr u. atirwv« l­­y­ •*»** venirea s­a a fost numirea se din curte ca sergent de oraş, aşa că a scapat de-a mai plăti servitorului, dînsul, fiind plă­tit de poliţie.­­ In strada Păcurari in faţa locuinţei rabinului jiovanilor Bădărău, gem fel de fel de chi­puri jidoveşti, cam­ înteresândune, am aflat că sunt comitari evrei cu care D-nul Bl­­dâran îşi face ghişefturile cu deosebire de când a venit primar. Iată cine ne ie guvernator şi ce ruşine i-a fost dată Iaşului să mai sufere.­­ Jidovitul Bădărău s’a dus la Directoru­l general al C. F. R. Silişmu şi i-a prezentat o listă foarte lungă de toţi funcţionarii de la gara Iaşi, bănuiţi de antisemitism pentru a fi permutaţi şi distituiţi. Iată şi respunsul D-lui Director general. D­le Bădărău, eu am printre acei funcţi­onari numiţi oamenii de valoare care cunosc foarte bine serviciul lor şi cari sunt price­puţi aşa că nu pot nici macar să-i permit. Şi apoi dacă D-ta vei fi în tren şi se vor lovi trenurile, ai să-mi ceri un milion diurne, şi de unde am să-ţi plătesc, apoi cine îmi va plăti suma necesară cu strămutarea func­ţionarilor. Bădârău, primind acest respuns, a pus botul pe labe şi a eşit ploat din camera dire­ctorului. Silele primăriei gem de pistulanţî veniţi pentru a cere jidovitului Bădărau resplata bunei credinţi ce au avut o de a’L vota la comună şi mulţi fere de indignire că au fost traşi pe sfară până acum de Bădărău. D-nul D­r. Teo­osie Filipescu a plecat la Slănic pentru a se convinge în perso­nă da­că jidanii trimeşi pe socoteala Entropi­ei Spitalului Sff. Spir­on sunt bine îngrijiţi şi destul de m­ulţumiţi. In şedinţa de Sâmbătă 3 Iulie a C c­­titetul National studenţesc din lisi­a :_______­___ Co­mitetul Naţional studenţesc din lişi a proc­lamat ca membrii onorifici pe D-nul D-r V. Raţiu. D nul D-r V. Lucaci. D-nul Gh. Pop­ovici Deputat şi membru în Dieta Bucovinei. Aceasta li s’a făcut cunoscut de către Pre­şedintele Comitetului Naţional printr’o a­­dre­să a cărui cuprins îl publicăm în numă­rul de astă­zi. Până acuim Comitetul n’are ca membri onorifici de cât pe aceşti trei luptători cât şi pe profesorul I. Paul din Iaşi. Iată cuprinsul adreselor trimise lupă­­torilor naţionalişti Riţiu şi Lucaci prin ca­re li se face cunoscut pronumirea D-lor ca membrii onorifici ai Comitetului Naţio­nal studenţesc din Iaşi: Iaşi 1899 Iulie în 3 zile Venerate Domn Avem onoarea de a vă aduce la cunoştin­ţă că comitetul Naţional studenţesc din Iaşi, in şedinţa sa de astăzi 3 iulie 1899 va proc­lamat membrii onorifici arătându-vă cu a­­ceastă ocazie speranţa neclintită ce o avem că veţi pune toată energia şi tot tactul D-voastre, pentru a reînvia vechia unire frăţească in lupta grea pentru naţiune a fraţilor noştri Transilvăneni şi arătîndu-vă tot­o­dată credinţa noastră fermă în isbin­da sfintei cauze a cărei apostol credincios sunteţi D-voliste. O dată cu călduroasele noastre urări de bine, vă rugăm să primiţi stima şi respectul int­regei studenţimî naţionaliste din Iaşi. Preşedinte (ss) Vasile Erdesen Secretar (ss)­­. T. Oiţă. O adresă identică a fost trimeasa Depu­tatului Bucovinean Gh. Popovici în­locuin­­du-se din cea mai de sus pasajul prin care se face apel la unire prin călduroase felici­tări pentru energia ce o pune In lupta grea pentru drepturile fraţilor noştri Bucovineni Valorosul luptător naţionalist Barbu Si Delavrancea a fost a ales Primar al Capi­talei. Pe noi ne bucură deosebita cinste ce­ i se face unul valoros şi distins luptător na­ţionalist bun ca Delavrancea, iar la Iaşi Badar au. Cată diferenţă ! Iată in ordine alfabetică numele elevelor absolvente al Liceului Warlam cărora ia puterea art. 109 din legea învățământului secundar din 23 Martie 1899, li s-a eliberat certificate echivalente cu diploma de baca­laureat: Andrievici Elena, Costachi Aneta Gherghel Corina, Grigoriu Natalia, Onciu Maria, Pascu Elena, Pantap Maria, Viliara Valeria, Bauling Eu­, Moscovici Bassia şi Vaisman Paulina. Aducem la cunoştinţă că valoroasa operă agic poporal al Ţăranului Român şi un­gur din Ardeal se află de vinzare la lib­ra­’­ia. D-lui Maxilaovici şi a D-lor Iliescu- Grosu precum şi la D-l Vasile Brăescu pre­şedintele Comitetului naţional. Opera constă numai 1 leu, exemplarul şi se vinde in folosul Comitetului Naţional stu­denţesc din Iaşi. Aducem la cunoştinţa celor In drept că studenţii jidani ce contrar legei ocup pos­turi de intern la spital fac un comerţ întins cu medicamentele şi cu instrumenele spitalului Până când oare se vor mai tolera jidani şi funcţiuni publice. Contrar neadevărurilor debitate de ziarele jidovite In frunte cu faimosul «Adevărul», nu a avut loc absolut nici o neregulă pro­vocată de naţionalişti la Bărlad. D-l Carp anunţase conferinţa „Răul de care suferim“ şi i se acordase pentru aceasta de D-l Si­­raionov sală liceului Laurian; în ajunul con­ferinţei jidanii au ameninţat pe D-l Simio­­nov cu protestarea unor poliţe şi D-sa a a­­nunţat pe D-l Dr. Carp că ie in imposibili­tate spre al da sala. D-l Carp care ţinea această conferinţă cu intrare în folosul so­­cietatei „Fraterna Română“ din Bârlad a închiriat atunci sala Iasculovsky pentru a­­ceasta, aşa că conferinţa a avut loc şi la care a luat parte un mare număr de per­soane distinse ale Bârladului care la fine sau dus liniştite pe la domiciliu fără a pro­voca pretinsele neregule ale jidovilor de la «Adevărul». . D-l H. Kras,­eram­entul artist, fost destituit din postul de Capet al muzicei regim­ din Peatra N. a un marş intitulat «Marş antisemit» ştirile D-lui V. Arieni; acest marş e foarte frumos şi foarte caracteristic, el va fi în cu­­rîtid imprimat, care a Maistru compus pe ver- EPITROPIA GENERALĂ a Casei Spitalelor şi ospiciilor Sf. Spiridon Iaşi din Se face cunoscut, că în urma disposi­­ţiunilor luate de Epitropia gală prin în­­chierea No. 9578 din a. c serviciile acestei cancelarii se vor face cu începere de la 1 Iulie a. c. de la oara 8—12 a. m. aceasta vise numai pe timpul pănă la 1 August a. c. No 4458 30 Iunie 1899 MINISTERUL CULTELOR Instrucţiunei Publice PUBLICAŢIUNE Se aduce la cunoscinţa doritorilor ca in ziua de 12 Iulie a. c. ora II a. m. se va ţine licitaţie în localul şcoalei Normală de Institutoare din Bucureşti, strada Icoanei pentru vînda­­re următoarele obiecte scoase din us. 24 Vase smălţuite pentru filtre, 3 reservoare tuciu, 1 tub de mine pen­tru ventilaţie, 2 laba­bouri de tueiu, 2 maşine de gătit, 22 paturi de fer, 6 paravane de tablă, 3 filtre de pia­tră cu scaunele lor,­­1 sobe de lucid, 7 metri grilaj de fer, pentru scări,­ 1 rochie de pânză călugărească, 1 cuvertură de gh­i­pură, 7 şaluri brodate 2 taburete brodate, 3 platei brodate, 1 brasieri, 3 batiste brodate şi o că­maşă ţărănească Licitaţiunea se va ţine oral inainte unei comisiune, compusă din D-na Directoară a acelei şcoale, delegatul D-luî Ministru de Finance, şi delega­tul acestui Minister. Concurentul va depune o garanţie de 10 la sută din preţul oferit până la probarea licitaţiuneî. Obiectele se pot vedea în toete tipa­­lele la localul ş­­alei Normale de Institutoare din strada Icoanei. Supra oferte nu se primesc. De înc­riet De la 26 Octombrie 1899 crîşma cu casa din strada Română , un apartament in strada Stefan cel Mare, etajul de sus , două apartamente in strada Primărie, toate acestea aparţinând succesiunea Gh. Cozadini. A se adresa la girante At. At. Ghe­rv­­* nrV* 1 vi

Next