Ecoul Moldovei, 1900-1901 (Anul 10, nr. 1-44)

1900-07-13 / nr. 1

ECO­­­L MOL­DO­VEI Jidanii in Rom­ânia Publicăm azi scrisoarea d-lui T. G. Djuvara, fost ministru plenipotenţiar la Constantinopol, şi pe care d-sa a adresat-o minenentului ziar parizian «La Libre Parole“ din 11 Iulie an. c. Trecând prin Paris, cetiti cu mare uimire ceea ce a scris un cetitor foarte in curent cu lucrurile „ se petrec în România, in re Temps“ cu data de 0 Iulie st. n, cu privire la simptomele de emb­grare ale evreilor din România. Nu e greu­ de a dovedi cetitorului aceluia că nu se găsește nici cum in curentul lucrurilor din Ro­­nănia, ori că le întoarce in un mod defavorabil ărei mele, in interesul unei cauze perdute de ce­le mult timp, întreaga argumentare porneşte de la o premisă alsă : Jidanii nu sunt stabiliţi de secole in Mol­­dova şi Valachia, ci de vre-o 60 de ani şi mai cu samă de pe timpul domniei lui Mihail Sturza, au­răvălit in Moldova venind din Polonia şi Galiţia ; înainte de epoca aceasta, numărul lor era cu totul neînsemnat.—Fără de invazia recentă, nimeni nu sar fi preocupat de pericolul jidovesc, căci chestia tisă jidovească în România, este o chestie socială şi economică ; însuşi broşurile publicate sub în­grijirea şi patronajul Alianţei israelite universale au recunoscut că poporul român este din cele mai­olerante in materie religioasă. Mulţumită, din nefericire, nepăsărea sale în pri­vinţa asta, populaţia jidovască, străină de rasă, i de limbă şi de religie, a izbutit să se planteze în România să crească şi să se înmulţască pănă în aşa, punct în­cât să întreacă de 300,000 pentru 6 milioane locuitori, căci, după cum a spus, vechiul, meu şef, răposatul Callimaki-Catargi, fost ministru al României la Paris, respundînd d-lui Crémieux „nu i-a atras pe evrei în ţara­ noastră pasiunea de martiri.“ In 1880, ara ţinut la societatea etnografiei din Paris, sub preşedinţia d-lui Carnot, tatul fostului preşedinte al Republicei, o conferinţă asupra evre­ilor din România, unde se poate afla toate amă­nuntele acestei nenorocite chestii. Voiu invoca aici numai câte­va autorităţi străine. Marchizul Pepoli ,a strigat in Senatul italian :­­ „Jidavii din Romania sunt năvălitori. “ Românii nu voesc să fie apasaţi de el ; jidanii sărăcesc ţara prin uzură , nu vorbesc chiar nici limba ţarei şi imensa majoritate a lor deabea o inţăleg. Voiu adăuga că In Moldova nu poartă cos­tumul populaţiei române ci pe acel al jidovilor po­­lonejî. Fi formează, spune dl. Ernest Desjardins, un popor, în contact zilnic cu alt popor, fără să se confunde cu el nici chiar să se apropie .... acaparând tot comerţul mic prin şiretlicul seu, toţi "bani! prin îndemânarea sa. In sfârşit princi­­pile Gortschacof spune: „Nu treime să se confun­de israelitul din Berlin, Paris, Londra şi Viena cu jidanii din Serbia, din România, şi din câte­va pro­vincii ruseşti, cari sunt un adevarat flagel pentru populaţia indigenă.“ Şi cetitorul ziarului „Le Temps“ vrea ca această populaţie străină şi neasimilabilă să fie considerată de noi ca românească ? Dar existenţa statului ro­mân însuşi ar fi în joc ! De­oare­ce jidanii cari nu sunt naturalizaţi în regulă, de cătră corpurile le­gislative româneşti, conform cu constituţia noas­tră, nu se bucură de drepturile politice şi e natu­ral dar ca să li se aplice legile aplicabile tuturor străinilor fără deosebire ; ast­fel ca , sunt legile pen­tru admiterea străinilor în şcoli (şi în privinţa a­­ceasta cetitorul lui „Le Temps“ nu trebue să uite că şi in Franţa să plătesc taxe şcolare), asupra admiterei străinilor în uzine şi legea asupra co­merţului ambulant. Contradictoriu­ meu merge mai departe şi face un proces de intenţie guvernului român, sub cu­­vint că ar pregăti legi speciale pentru organizarea corporaţiilor şi pentru exerciţiul profesiunilor li­berale, după cum asemenea legi nu există nici în stare de proecte, e de prisos să t­e mai precupăm-In sfirşit jidanii ne­naturalizaţi, nefiind în mod abuziv ci legalminte şi cu drept cuvînt conside­raţi ca străini, este evident că se poate, în cazuri speciale, prevăzute de regulamentele poliţieneşti, să li să aplice măsurile de expulzare pe cale ad­ministrativă . Ce este dlar arbitrar in ceste dis­­posiţiunî, adoptate in toate ţările pentru apara­­rea statului? Ori ce ar spune cetitorul lui „Le Temps“ şi pentru că sunt prigoniţi şi pentru că guvernul nostru „li ridică ori­ce drept “ jidanii emigrează din România,—în foarte mic număr, poate vre­o două mii pănă acum—dar pentru că trăind ca nişte parazite pe organismul naţiune! române nu mai pot trage foloase, în criza economică prin care trece acuma ţara mea.— De altmintrelea, după cum legislaţia noastră în ce-i priveşte pe dînşii nu s’a schimbat nici cum în cursul acestor ani din urmă, cum să se explice aşa dar acest exod, care c­oincide cu jena netolerabilă în care se află ţara? Iată adevărul, şi dacă naţiuni mari şi libere ca Statele-Unite a­le Am­ericei, au putut, prin măsuri de siguranţă, să pue stavilă năvâlirei lucrătorilor chineji, pentru ce s’ar blama un popor mic ce ’şi apără existenţa contra unui polip distruc­­tor ? De altmintrelea e curios că se caută de a se redeştepta această tristă chestie jidovască toc­mai in momentul cind în cele mai mari ţări din Europa, o reacţiune formidabilă tună în contra alementului jidovesc. In ori­ce caz, din punctul acesta de vedere A­­lianţa israelită universală poate fi sigură că va găsi pe toţi rominii uniţi , ori­care ar fi guvernul este speranţă că el îşi va face datoria. In momen­tul acesta, ceia ce este mai bine de făcut, nu e numai de a uşura emigrările dar încă de a pro­voca subscrieri publice de ajutoare ca insfax*şit cel mai mare număr de israeliţi să ■ywală^itră mânia în pace. \JjuL Proiecte de legi în perspen­ă legislatura ac-Dl, Maiorescu a venit la justiţie cu hotarirea de a aduce şi d-sa mo­dificări însemnate în toală. D-sa să zice ca s’ar fi propus : A reforma în mod larg codul de comerţ, fâcînd să se garanteze prin lege inviolabilitatea actelor comerci­ale, ceia ce va aduce—după credinţa sa—capitalurile străine pentru diferite întreprinderi industriale în ţară.­­Reforma proiectata de dl Maiorescu e şi acea cu privire la expulzarea străinilor, pe care d-sa ar vroi sa se execute însă în urma a unei hotărîri judecătoreşti. Reforma legei falimentelor, după vederile d-lui Marghiloman, ca falitul sâ fie pedepsit cu închisoarea. In fine, oprirea prin lege ca foştii miniştri de justiţie să nu aibă drep­tul de a pleda înaintea instanţelor ju­decătoreşti de­cât cinci ani după e­­şirea din minister. DIN LOCALITATE Trib. secţia II-a a declarat în stare de faliment pe jidanul comerciant I. Moscovici din str. Golia , acesta fugind, Trib, a dat un mandat de arestare. „ Distinsa noastră artistă, d-na Aglae Pruteanu pleacă în astă seară la Paris. „ Tâlhari patronaţi O măsură ad-tivă, cel puţin în cuprinsul judeţului Iaşi, ar fi să se cerceteze cauzele pentru cari făina de popuşoiu e aşa de scumpă, iar vînzătorii au­ în tendinţa de a o mai scumpi încă. Adiţia ar trebui să-şi dea bine samă că din cauza scumpetei făinei, populaţia saracă e ameninţată să fie lipsită şi de mămăligă şi aceasta datorită unor traficanţi cari ’şi joacă calul cum vor, ştiindu-se la adă­postul ori­cărei respunderi, îndosiţî find după vorbele­, comerţul este liber, înscrise în Consituţie. Dar libertatea mare, în dauna unei populaţii întregi fără nici o cauză bine­cuvîntată de a urca preţurile asupra arti­colelor de prima necesitate ca: făina, carnea etc. este nu numai un abus, ci şi o tălhărie şi cînd aceasta se operează cu ştirea şi nepă­sarea autorităţilor, să poate spune fără de nici un încunjur că tâlharii sunt patronaţi de adiţie. Cu ce să se mai hrănească poporul, dacă pănă şi făina de popuşoi să vinde 2 kilo 2­ de bani şi tinde să se urce încă la 11 bani kilo ?—Nu e caz de intervenţia ad-ţei în daraverile speculatorilor cu alimentaţia publică ? — Feredeul Sarata este ţinut în exploata­re de doi jidani cari nu se conformă nici cum dispoziţiilor serviciului sanitar; apa din basen stă cate o săptămînă fără să fie reinoită ; nu bae o murdărie rară și pe lin­gă acestea să imai spune că publicul e scandalizat de modul cum să percepe taxa băilor, cu alte cuvinte că ar fi o pungă­­șeală. K Jidanul Solomon sin Lupu, stoler din șoseaua Arcu No. 9 fiind surprins că lu­cra Duminica trecută după oarele 12, i s’a făcut in fine proces de contravenţie. Dar jidanul presupunind că a fost denunţat de nişte tineri de la o bărbierie de alăturea, a sărit cu un scaun asupra lor. Tinerii au parat lovitura cu bastoanele şi in urmă apucim­ unul din ei scaunul îl aruncă în capul agresorului jidan, făcindu-i o leziune ce-l va sili ca pe viitor să fie mai cuminte. Sărbătorile şi zilele în care Direcţia C. F. R. a acordat reduceri de preţuri, staţi­unea balneară Ungheni este singurul loc de«­refugiu al ieşenilor, pe care interesele, oîţi lipsa de mijloace ii ţin în oraş. De astă dată publicul găseşte un resta- EMÎNESCjirăjit mai bun şi cabinele pentru băi mai tigbile. mg? La 27 a. c. I. P. S. S. Mitropolitul Mol­dovei şi al Sucevei va serbători al 80 an de la naşterea sa. „ Căldurile caniculare ce domnesc, au cam stricat puţin popuşoaelor şi au îngâlbinit şi sucit pe cele rămasă încă neprăşite ; se crede insă că ploile ce cad acuma le vor aduce îndreptare. E Jidanul Pincu Colomon, omul de încre­dere al d-lui dr. Puşcariu­ şi tot­odată Di­rectorul Institutului de Vaccină, tot prin protecţia d-lui Puşcariu, şi despre care lu­cru ,,Apararea Naţională“ să miră cu o candoare ne mai­pomenită, a comis zilele trecute încă un soiu de pungăşie­. El a se­chestrat la dînsul autorizaţia dată altui ji­dan, Beer Benovicî, de cătră ministrul in­strucţiei pentru a deschide un azil confesi­onal. Cauza sechestrului e că doar ar scoate mai răpede jo de lei ce-i cerusă pentru a-i face trebuşoara pe lângă dl. Puşcariu ! Ardem de nerăbdare să vedem ce are să zică ,,Apararea Naţională“ despre jidan şi dl. Puşcariu ! „ Sergentul de noapte din strada Spinţi du­­cindu-se erl seara să facă obicinuita in­specţie prin ogrăzile caselor din punctul său, a intrat şi la cunoscutul evreu Ei­­chencatz, secretarul intim al d-lui Bădărău, primarul Iaşului. Atîta i-a trebuit sergentului, pentru că numitul evreu să se năpustească asupra lui cu diferite insulte, cercînd chiar să-l lo­vească şi ameniţîndu-l cu darea afară. Se ştie că Eichencatz are în ograda lo­­cuinţii sale şi o bae, care e un cuib de infecţie. Iată de ce l-a supărat atît de mult inspec­ţia sergentului.­­ Un grup de tineri, compus din elemen­tele cele mai de samă ale corului Mitro­politan din Iaşi, s’a constituit într’o aso­­ciaţiune sub denumirea de Asociaţiunea musicală Aurora. Ei vor pleca zilele aces­tea, sub conducerea eminentului profesor de musică din Galaţi dr. T. Teodorescu pentru a da o serie de concerte în pito­­reştele lunci ale mănăstirilor Aga­pia, Neamţ şi Varatic, precum şi la Băile Bălţeteşti. Vizitatorii monastirilor aşteaptă cu ne­răbdare sosirea acestei asociaţiunî. Direcţiunea Şcoalei de încălţăminte, ins­talată în strada Albă No. 23 din Iaşi, adu­ce la cunoştinţa publică că examenele a­­cestei şcoli se vor ţinea în zilele de la 14—19 a. c. de la oarele 2—6 sara, îna­intea unei comisiunî speciale, iar distribu­irea premiilor se va face în ziua de 20 iulie. Şcoala are 36 elevi, împărţiţi în cinci clase. Douăzeci din elevii şcoalei sunt bur­sieri ai comunei Iaşi. Cu ocaziunea solemnităţei premiilor, d. director G. Caracaş va face o dare de samă de mersul şcoalei, iar publicul va a­­vea ocaziune să viziteze expoziţiunea obiec­telor lucrate de elevi. Obiectele cari nu sunt comandate, se vor vinde cu preţul de cost. „ Noul guvern, după cât să transpiră, are absolută nevoe să facă o schimbare în lo­calitate. Această nevoe s’ar întinde asupra comunei şi aşa se e^jdi^ S* svoul răspîn­dit deja că în curînd cons.’.hhl comunal să fie disolvat.­­ Jidanii din Podul Iloael au cerut prefect tulul judeţuluî nici mai mult nici mai pu­ţin de cât disolvarea consiliului comunal din acel tîrguşor şi numirea unui alt pri­mar, căci la caz contrar sunt hotârîţi sâ emigreze în masă. Pe ce se o fi răzâmînd jidanii din Podul­ Iloaei, căutînd prin asemenea ameninţare sâ intimideze pe prefectul de judeţ, nu ştim, dar să cuvine ca rezoluţia ce o va pune să se rezume în­­ drum bun ! Au sosit medaliile comemorative ce s-au bătut cu ocazia jubileului I. P. S. Mitropo­litului. Ele vor fi distribuite tuturor invitaţilor şi clericilor din eparhia sf. Mitropolit. Ancheta provocată de evadarea lui La-C­earache, din penetenciarul central, urmează fără să fi stabilit pănă acum în mod se­rios cum a putut evada. * O încercare de sinucidere Martin Cazarovici, din mahalaua Ţicău, întorcindu-se asară acasă, turmentat de bă­utură, s’a pregătit într’o stracină cu mîn­care, o soluţiune de chibrituri cu gînd de aşi pune capăt zilelor. Surprins de cei din casă a fost înpede­­cat de a’șî pune planul in practică. O copilă a d-lui M. Zocop, în etate de 3 ani, s’a otrăvit erl mîneînd din greșala soricioasă. Transportată imediat la spitalul sf. Spiridon a fost pusă in afară de ori ce primejdie.­ ­ Au sosit aici 108 jidani din Botoşani, constituiţi într’un grup pentru a emigra la Canada. Ei au intrat în oraş şi s’au aşezat in grădina Arăşteanu de pe şoseaua Socola. Ei vor pleca spre Galaţi de unde se vo­r imbarca pentru a merge la Rotterdam. Pe teritoriul comunei Bivolari lingă ma­lul Prutului, s’a găsit in stare de putrez­i­­­ciune cadavrul unui om de 50 ani, a căr­e­i identitate nu s’a putut stabili. Se crede­a a fi unul din plutaşii a căror plute s’a sfat­­­mat cu ocazia venirei apelor mari.­ ­ In cam­era prefecturei jud. Iaşi se va ţine li­citaţie la 28 August, conform art. 6—24 şi următorii din legea înstrăinării bunurilor statului, pentru vînzarea a 80 de proprie­tăţi rurale din jud. Iaşi, aparţinînd statului. lila Săprceanu de la băile leacul Sarat Cea mai bine situată, cea mai fru­moasă, lângă băi şi cu un număr de camere pe cât de vaste pe atât şi de confortabile pentru familii , pre­ţurile modeste. Să recomandă cu insistenţă tuturor cari au nevoe de băile acestea a pre­para camere la Vila Sagarceanu. Restaurantul Tanghele de la băile Slănic, —Moldova. Să recomandă vizitatorilor acestei staţiuni balneare că a deschis un res­taurant, în care vor găsi mâncările pregătite în condiţiunile cele mai bune şi cu preţurile foarte eftine. Fabrica de bere „Zimbru “ Recomandăm berea din fabrica­ţiunea noastră ca cea mai excelenta puţind revaliza nu numai cu pro­dusele fabricelor ţării, ba chiar şi cu cele din străinătate. Administraţia ANUNCIU IPrimul atelier român de croitorie pentru barbaţi Şi fiind specializat în confecţionare­a de haine preoţeşti, caţaveici, veş­minte, camelance, mantie arhie­reşti, am onoarea a mă recomanda Onor. P. S. arhierei şi preoţilor care ar avea nevoe de asemenea lucru, cum şi civililor. Ionica Ştefania Str. Tuf­escu No. 8, Iaşi

Next