Ecoul Moldovei, 1901-1902 (Anul 11, nr. 1-49)
1901-07-12 / nr. 1
edinţa in spirite. Această opiniune este, inse , pe deplin contrazisă de faptul că. Kant şi-a ţinut cu 22 de ani mai tîrziu prelegerile sale, in cari el şi-a esprimat exact aceleaşi vederi şi tot in legătură cu Swedenborg ale cărui prelegeri el le numeşte „sublime* Pe lingă aceasta fie zis in treacăt şi de susţinerea fără temeiu cum că Kant numai in perioada dinnainte de publicarea Criticei Raţiunei Pure, ar fi coquetat cu lumea spiritelor. Cea mai importantă parte a acelor prelegeri, in cari Kant se arată ca mystic innainte de perioda Criticei Rafiunei, le am publicat eu din nou fiind că ele nu se găsesc complecte in nici o ediţiune, şi voiu să aduc aici vre-o două maxime din ele. »Viaţa constă in legătura sufletului cu corpul; începutul vieţeî este începutul acestei legături (commercium), sfîrşitul vieţeî este sfîrşitul legăturei. Începutul legâtureî este naşterea, sfîrşitul legăturei este moartea. Durata legăturei este viaţa. Începutul vieţeî este naşterea; inse aceasta nu este începutul vieţeî sufletului, ci al omului, sfîrşitul vieţeî este moartea; inse aceasta nu esta sfîrşitul vieţei sufletului, ci al omului. (Va urma) I IDNAT T-A-ÎSA. Ministrul Instrucţiei publice dl. S. Haret, n’a luat iacă nici o hotărîre in privinţa soartei seminarului din Hoinan. Se speră insă că d-sa va găsi modul prin care să fie mănţinut pe loc fără al mai strămuta pe lîngă cel central din Iaşi; aceasta ar fi pentru romaşcani e bucurie căci ei ţin la această instituţie înfiinţată de la 1858 pentru clădirea localului căria s’a cheltuit de stat mulţi bani. T Timpul inbunătăţind-se, secerişul in Nordul Moldovei continuă cu mare activitate precum şi cositul întârziat şi acesta in multe părţi din cauza ploilor. ( I). Ministru Haret a hotărît ca anul acesta cursurile de repetiţie ale instititorilor şi învăţătorilor, cari şi-au por dut in parte cunoştinţile trebuitoare carierei lor, să se facă la Iaşi la şcoala normală „Vasile Lupu“. Aceste cursuri vor incepe la 20 Iulie şi se vor termina la 20 August Cursurile vor fi făcute de d-nii profesori V. Teodoreanu şi N. Ibrăileanu.ai să scrie din Slănicul M. că numărul vizitatorilor acestei minunate staţiuni balneare sporeşte pe fiecare zi. Hotelurile şi vilile sunt aproape pline şi să prevede că pană la 20 a. c. vor fi toate incăperile epitropiei şi ale particularilor ocupate de vizitatori. Aceasta fără îndoială să datoreşte actualei Epitropii, care a inţăles că prin eftinătatea traiului şi a băilor va atrage lumea suferindă şi pe acea ce caută distracţii in aerul de munte." „Sentinela“ din Focşani, este informata că medicul veterinar al judeţului a constatat in corn. Păucişte jud. Putna, ca casapii jidanii pun in consumaţie carnea viţeilor morţi scoşi din vacele ce le fac. Faptul e foarte grav şi ar trebui pedepsiţi in mod exemplar. In comuna Băneşti, jiul Fălciu, in 1895 a fost găsit strangulat la domiciliul seu crâşmarul Grumăzescu. Zile la acestea a venit un denunţ la parchetul general că preotul Nacu, din acea comună, împreună cu soţia crişmarului ar fi ucis şi ca să simuleze sinuciderea au spânzurat corpul de o grindă de la podul casei. Parchetul anchetează. ECOUL MOLDOVEI Dl. Teodorescu, şeful ocolului Silvic de la Răchitoasa a fost atacat orn noapte de o bandă de hoţi cari aveau de gînd să jăfuiască casa de bani. La strigătele dlui Teodorescu sărind ciţiva oameni, hoţii au luat fuga. Spre ştiinţă Cu apariţia ziarului „Moldova“ unii au crezut că poate să fie o reraamare, dacă nu o schimbare de front, în modul de conducere al ziarului nostru. Fiindcă observăm încă oarecare confuzie ce o fac cîţîva cetitori ai acestor ziare, confuzie ce se întinde pănă şi în birourile poştale fără îndoială e de nevoe să stabilim deosebirea mare ce există intre „Ecoul Moldovei“ şi noul ziar „Moldova“. „Ecoul Moldovei", îşi urmează drumul pe calea naţionalismului celui mai curat, şi deci luptă contra jidovismului, iar „Moldova“ din primele numere a dovedit că este un ziar jidovesc, care prin titlul dat, au căutat, cei ce o redactează, să mestifice opinia publică din Moldova ca va vorbi în numele şi de suferinţele acestei părţi a ţerei. Şi ca cursa să fie întinsă şi mai cu succes, au luat în proţap numele d-lor P. P. Carp şi Gh. Panu, — dealtmintrelea foarte simpatici jidanilor—care le serveşte ca colorit politic. Jidanii sunt ei destul de şireţi, dar şi moldovenii nu credem să nu ştie a citi printre liniile Moldovei şi să înţăleagă pănă unde poate merge moldovinismul jidovesc şi la crimile ce le varsă patrioţii perpiuni^ți peji-^tru nenorocirile Moldovei. 0 măsură ierijcîT . . . M Ill-J & ■* -Primim știrea că parchetul de Ilfov a luat măsura ca secretarii de avocaţi să aibă procură din partea acestora, pentru a îndepărta pe samsari. Vorbă să fie ! Care avocat n are să dea procură de secretari, samsarilor săi ? Cind am vedea că lucrul este serios am cere şi noi aşa ceva pentru Iaşi, căci Palatul Ad-trativ furnică de samsari, dar cînd ştim că totul este numai paradă şi reclamă, ne mulţumim a constata, şi trecem mai departe. Ţara noastră este o ţară unde legile se eludează, dar încă o disposiţie a parchetului ! — --- V metil ţi Intr’o societate de domni şi doamne era şi o mamă cu fiica sea, o copilandră cam sglobie. Cum feţişoara se prea întrecea in veselie întreţinîndu-se că bărbaţii, mama ei îi făcu observaţie pentru aceasta. Dar, ce, mamă, este o crimă dacă mă arăt veselă, respunse copila? —Ba nu, zise mama ei, dar fiica mea, să ştii de la mine că o femee in societate este ca şi o armată in resboiu; ea este perdută dacă nu are rezervă! Din localitate Cu numărul de azi păşim in al XI-lea an al existenţei „Ecoului Moldovei“ rugăm pe abonaţi să ţie socoteală de sacrificiile ce le facem cu tiparul şi sa ne trimată abonamentele întârziate. MM Preţul camei şi a pănci s'a oftinit, mulţumită silinţei ce s'a dat dl. Ih. y ellen ca să facă pe carteliştii din abator şi peaţă să convie la moderarea preţurilor acestor două articole absolut necesare săracului ca şi y » bogatului MM In noaptea de 5 spre 6 Iuni an. c. s’a furat lui Marineiu Ilief, din comuna Miroslava, o eapă la păr murgă, coama şi coada neagră, cu pieţe albe pe spinare şi la coaste. Eapa să află la păşune pe suhatul din grădina bulgăriei ce numitul o are pe teritorul cotune! Gaureni. com. Miroslava. mm D-l d-l Roşculeţ, obţinând un concediu de 30 zile, serviciul medical al judeţului va fi îndeplinit de dl. d-l Fray. MM Lucrările de restaurare la Golia au reînceput dar nu se vor aşaza anul acesta decît porţile de la intrarea turnului şi se vor acoperi turlele bisericei. mm Firi noapte santinela română a surprins pe contrabandiştii Vasile Hrodianov şi Nechifor Condurachiev care sau predat singuri şi au fost aduşi de jandarmii rurali in Iaşi. MM O ocazie foarte fruptoasă, să prezintă amatorilor de mobile de artă, de a şi le procura de la marele magazin N. Ostapoviei, str. Lapuşneanu, cu un rabat de 25—30 la sută, mulţumită intervenţiei ca d-sa a făcut-o pe lingă casele cari i-a trimis în acest scop produsele lor executate cu o fineţă şi eleganţă extraordinară. %X.a „M. EMÎN 2SO17 , colaborator al ziarului nostru I u.„'„A...J___o... , 'ici şcoala technică din Iaşi ni-a o dare de sama însoţită debservaţiuni relative la arte şi meseni, dar pe cari din lipsă de spaţiu le păstrăm pentru No. viitor. MM In localitate a încetat din viaţă bătrînul şi venerabilul preot Agapie, în etate de 80 de ani, tatăl părintelui Agapie de la biserica 40 de sfinţi. Epitropia sf. Spiridon a luat lăudabila măsură de a fabrica pe sama sa pănea necesară spitalului central şi a dependenţilor sale din localitate. Pînea va fi fabricată chiar in localul din curtea spitalului, de mai mult timp pregătit cu toate aparatele necesare şi va costa cu cel puţin 4 bani la kile, ceia ce însamnă o economie reală pe care epitropia anterioară nu numai că a neglijat-o dar încă a dat mîna liberă directorului pe acele vremuri, d-l P. Niţescu, ca să aprovizioneze pânea pentru spital de la ruda sa d-l Vuros cu 22 bani kilo, mai scump decît in piaţă, unde se vindea cetăţenilor cu 20 bani kilo. Felicităm pe epitropia actuală pentru economia ce o realizază cu facerea pănei în spital căci pe lăngă că o va avea mai eftină va fi şi de o calitate mai bună. MM Gh. Răndaşu din Păiceni după ce îşi vîndu o pereche de juncani, la iarmarocul din Z. Frumos. A fost victima unui îndrăsneţ furt săvârşit de nişte jidani, cari îl văzură cu banii prinşi din vînzare. Unul din ei prefăcăndu-se că s'a perdut portmoneul cu o sumă oarecare ceru românului să vadă dacă in basmaua lui ilar recunoaşte banii Perduţi ; românul îi arată ce bani are după care pusă basmaua în sin. Care ii fu mirarea cînd in urmă găsi pietricele şi o hârtie de măsline in busunara lui. *8 Administraţia comunală desfăşură o mare activitate cu repararea stradelor şi prefacerea celor cu totul deteriorate. Şosaua ce duce la Bariera Trei Calici ca şi alte crîmpee, vor fi făcute cît de curînd. Dl. C. Penescu, primarile, a inspectat ori lucrările începute şi linia trasă pe teren pentru şosaua de la rampa drumului de Iea la Trei-Calici. MM Cetăţenii de pe strada sf. Atanasie exprimă temerea că nici anul acesta nu se va continua cu facerea stradei sf. Atanasie ce esă în faţa şcoalei V. Alexandri. Temerea lor e legitimă căci copii astă 3 iarnă nu puteau frecventa şcoala din cauza imposibilităţei de a străbate acea stradă pe timp reu. Credem că adiţia comunei actuale va da satisfacerea cuvenită plângerilor cetăţenilor dispunând terminarea stradei. MM Mine seară joi se va juca la grădina Primăriei frumoasa comedie Lum- Paţius Vagabondus. Aseară pe la oarele 7 p. m. s’a darâmat un părete de la fabrică de cărămidă a d-lui Gr. Bejan. Panica printre lucrători a fost foarte mare. O femee a fost surprinsă pe timpul căderei păretelui alegîndu-se numai cu o spaimă care îi cauza leșin. MM Un ziar din localitate dă știrea cum că d. Eduard Caudella, eminentul profesor şi director al Conservatorului de muzică şi declamaţie din localitate, şi ar fi dat demisia atît din directorat cît şi din profesorat. Sperăm că ştirea să fie prematură cu toate asigurările acelui ziar că d. Caudella ar fi nestrămutat în hotărîrea luată. Primăria Comunei Iaşi PUBLICAŢIE: In ziua de 23 Iulie a. c. ora 10 a. m. se va ţinea licitaţia publică prin oferte sigilate în camera acestei Primărie, pentru darea în antreprisă a furnizărei petroleului necesar eclerajului oraşului Iaşi în cantitate de 200.000 litruri aproximativ de la 1 August 1901 şi pănă la 1 August 1902 Garanţie provizorie este de 3000 lei. Condiţiunile de antrepriză se pot videa în fiecare zi de lucru al serviciul Administrativ comunal. Dispoziţiunile art. 68-79 din legea comptabilităţei publice simt aplicabile acestei licitaţiunî, spre neschimbare GG Scorţescu No. 13285 1901 Iulie 10 ORDONANŢA Noi Primarul Comunei Iaşi, Avînd în vedere ordinul Circular Nr. 13.318 din 3 Iulie curent a Direcţiune! Generale Serviciului Sanitar. DISPUNEM : Este cu desăvîrşire oprit, introducerea in oraş, expunerea in pieţele publice, colportarea pe strade şi vînzarea fructelor crude de orice fel. Contravenienţii acestei ordonanţe vor fi pedepsiţi conform legei. p. Primar D. Botez Spre neschimbare No. 13140 G. G. Scortescu » 1901 Iulie 9 De închiriat In total sau cu camera VILA «SEGARCEANU LACUL-SARAT (Brăila) Cuprinzînd 36 camere, frumos şi bine mobilate, deosebit de dependinţe Condiţiunî de plată foarte avantagioase. Doritorii de a închiria această vilă se pot adresa proprietarului. Se închiriază camere şi cu luna, foarte eftine, a se adresa cererile la Doamna Segarceanu Lacul Sărat.