Ecoul Moldovei, 1901-1902 (Anul 11, nr. 1-49)

1901-07-12 / nr. 1

e­dinţa in spirite. Această opiniune este, inse , pe deplin contrazisă de faptul că. Kant şi-a ţinut cu 22 de ani mai tîrziu prelegerile sale, in cari el şi-a esprimat exact aceleaşi vederi şi tot in legătură cu Swedenborg ale cărui prelegeri el le numeşte „sublime* Pe lingă aceasta fie zis in treacăt şi de susţinerea fără temeiu cum că Kant numai in perioada dinnainte de publicarea Criti­cei Raţiunei Pure, ar fi coquet­at cu lumea­­ spiritelor. Cea mai importantă parte a acelor prelegeri, in cari Kant se arată ca mystic innainte de perioda Criticei R­a­fiunei, le am publicat eu din nou fiind că ele nu se găsesc complecte in nici o ediţiune, şi voiu să aduc aici vre-o două maxime din ele. »Viaţa constă in legătura sufletului cu corpul; începutul vieţeî este începutul aces­tei legături (commercium), sfîrşitul vieţeî­­ este sfîrşitul legăturei. Începutul legâtureî este naşterea, sfîrşitul legăturei este moar­tea. Durata legăturei este viaţa. Începutul vieţeî este naşterea; inse aceasta nu este începutul vieţeî sufletului, ci al omului, sfîr­şitul vieţeî este moartea; inse aceasta nu esta sfîrşitul vieţei sufletului, ci al omului. (Va urma) I IDN­AT T-A-ÎS­A. Ministrul Instrucţiei publice dl. S. Haret, n’a luat iacă nici o hotărîre in privinţa soartei seminarului din Hoinan. Se speră insă că d-sa va găsi modul prin care să fie mănţinut pe loc fără al mai strămuta pe lîngă cel central din Iaşi; aceasta ar fi pentru romaşcani e bucurie căci ei ţin la a­­ceastă instituţie înfiinţată de la 1858 pentru clădirea localului căria s’a chel­tuit de stat mulţi bani. T Timpul inbunătăţind-se, secerişul in Nordul Moldovei continuă cu mare activitate precum şi cositul întârziat şi acesta in multe părţi din cauza ploilor. ( I). Ministru Haret a hotărît ca anul acesta cursurile de repetiţie ale institi­­torilor şi învăţătorilor, cari şi-au por dut in parte cunoştinţile trebuitoare carierei lor, să se facă la Iaşi la şcoa­la normală „Vasile Lupu“. Aceste cursuri vor incepe la 20 Iulie şi se vor termina la 20 August Cursurile vor fi făcute de d-nii pro­fesori V. Teodoreanu şi N. Ibrăileanu.­­­ai să scrie din Slănicul M. că nu­mărul vizitatorilor acestei minunate staţiuni balneare sporeşte pe fie­care zi. Hotelurile şi vilile sunt aproape pline şi să prevede că pană la 20 a. c. vor fi toate incăperile epitropiei şi a­le particularilor ocupate de vizita­tori. Aceasta fără îndoială să datoreşte actualei Epitropii, care a inţăles că prin eftinătatea traiului şi a băilor va atrage lumea suferindă şi pe acea ce caută distracţii in aerul de munte.­­" „Sentinela“ din Focşani, este infor­mata că medicul veterinar al judeţu­lui a constatat in corn. Păucişte jud. Putna, ca casapii jidanii pun in con­sumaţie carnea viţeilor morţi scoşi din vacele ce le fac. Faptul e foarte grav şi ar trebui pedepsiţi in mod exemplar.­­ In comuna Băneşti, jiul­ Fălciu, in 1895 a fost găsit strangulat la domi­ciliul seu crâşmarul Grumăzescu. Zile­ la acestea a venit un denunţ la par­chetul general că preotul Nacu, din acea comună, îm­preună cu soţia criş­­marului ar fi ucis şi ca să simuleze sinuciderea au spânzurat corpul de o grindă de la podul casei. Parchetul anchetează. ECOUL MOLDOVEI Dl. Teodorescu, şeful ocolului Silvic de la Răch­itoasa a fost atacat orn noapte de o bandă de hoţi cari aveau de gînd să jă­­fuiască casa de bani. La strigătele d­lui Teodorescu sărind ciţi­­va oameni, hoţii au luat fuga. Spre ştiinţă Cu apariţia ziarului „Moldova“ unii au crezut că poate să fie o reraam­are, dacă nu o schimbare de front, în modul de condu­cere al ziarului nostru. Fiind­că observăm încă oare­care confuzie ce o fac cîţî­va ce­titori ai acestor ziare, confuzie ce se în­tinde pănă şi în birourile poştale fără în­doială e de nevoe să stabilim deosebirea mare ce există intre „Ecoul Moldovei“ şi noul ziar „Moldova“. „Ecoul Moldovei", îşi urmează drumul pe calea naţionalismului celui mai curat, şi deci luptă contra jidovismului, iar „Mol­­dova“ din primele numere a dovedit că este un ziar jidovesc, care prin titlul dat, au că­utat, cei ce o redactează, să mestifice opinia publică din Moldova ca va vorbi în numele şi de suferinţele acestei părţi a ţerei. Şi ca cursa să fie întinsă şi mai cu suc­ces, au luat în proţap numele d-lor P. P. Carp şi Gh. Panu, — dealtmintrelea foarte simpatici jidanilor—care le serveşte ca co­lorit politic. Jidanii sunt ei destul de şireţi, dar şi mol­dovenii nu credem să nu ştie a citi printre liniile Moldovei şi să înţăleagă pănă unde poate merge moldovinismul jidovesc şi la­­­ crimile ce le varsă patrioţii perpiuni^ți peji-^­tru nenorocirile Moldovei. 0 măsură ierijcîT . . . M Ill-J & ■* -Primim știrea că parchetul de Ilfov a luat măsura ca secretarii de avocaţi să aibă procură din partea acestora, pentru a îndepărta pe samsari. Vorbă să fie ! Care avocat n are să dea procură de secretari, samsarilor săi ? Cind am vedea că lucrul este serios am cere şi noi aşa ceva pentru Iaşi, căci Palatul Ad-trativ furnică de samsari, dar cînd ştim că totul este numai paradă şi reclamă, ne mulţumim a constata, şi trecem mai departe. Ţara noastră este o ţară unde le­gile se eludează, dar încă o disposiţie a parchetului ! — ---­ V metil ţi Intr’o societate de domni şi doamne era şi o mamă cu fiica sea, o copi­landră cam sglobie. Cum feţişoara se prea întrecea in veselie întreţinîndu-se că bărbaţii, ma­ma ei îi făcu observaţie pentru aceasta. Dar, ce, mamă, este o crimă dacă mă arăt veselă, respunse copila? —Ba nu, zise mama ei, dar fiica mea, să ştii de la mine că o femee in societate este ca şi o armată in res­­boiu; ea este perdută dacă nu are rezervă! Din localitate Cu numărul de azi păşim in al XI-lea an al existenţei „Ecou­lui Moldovei“ rugăm pe abonaţi să ţie socoteală de sacrificiile ce le facem cu tiparul şi sa ne tri­­mată abonamentele întârziate. MM Preţul camei şi a pănci s'a ofti­­nit, mulţumită silinţei ce s'a dat dl. Ih. y ellen ca să facă pe carteliştii din abator şi peaţă să convie la mo­derarea preţurilor acestor două arti­cole absolut necesare săracului ca şi y » bogatului MM In noaptea de 5 spre 6 Iuni an. c. s’a furat lui Marineiu Ilief, din comu­na Miroslava, o eapă la păr murgă, coama şi coada neagră, cu pieţe albe pe spinare şi la coaste. Eapa să află la păşune pe suhatul din grădina bul­­găriei ce numitul o are pe teri­torul cotune! Gaureni. com. Miroslava. mm D-l d-l Roşculeţ, obţinând un concediu de 30 zile, serviciul medical al judeţului va fi îndeplinit de dl. d-l Fray. MM Lucrările de restaurare la Golia au reînceput dar nu se vor aşaza anul a­­cesta de­cît porţile de la intrarea tur­nului şi se vor acoperi turlele bisericei. mm Firi noapte santinela română a sur­prins pe contrabandiştii Vasile Hro­­dianov şi Nechifor Condurachiev care sau predat singuri şi au fost aduşi de jandarmii rurali in Iaşi. MM O ocazie foarte fruptoasă, să prezintă amatorilor de mobile de artă, de a şi le procura de la marele magazin N. Ostapo­viei, str. Lapuşneanu, cu un rabat de 25—30 la sută, mulţumită intervenţiei ca d-sa a făcut-o pe lingă casele cari i-a trimis în a­­cest scop produsele lor executate cu o fi­­neţă şi eleganţă extra­ordinară. %X.a „M. EMÎN 2SO17 , colaborator al ziarului nostru I u­­.„'„A...J___o... , 'ici şcoala technică din Iaşi ni-a o dare de sama însoţită de­bservaţiuni relative la arte şi meseni, dar pe cari din lipsă de spaţiu le păstrăm pentru No. viitor. MM In localitate a încetat din viaţă bătrînul şi venerabilul preot Agapie, în etate de 80 de ani, tatăl părintelui Agapie de la bise­rica 40 de sfinţi. Epitropia sf. Spiridon a luat lăudabila măsură de a fabrica pe sama sa pănea ne­cesară spitalului central şi a dependenţilor sale din localitate. Pînea va fi fabricată chiar in localul din curtea spitalului, de mai mult timp pregătit cu toate aparatele necesare şi va costa cu cel puţin 4 bani la kile, ceia ce însamnă o economie reală pe care epitropia anteri­oară nu numai că a neglijat-o dar încă a dat mîna liberă directorului pe acele vre­muri, d-l P. Niţescu, ca să aprovizioneze pânea pentru spital de la ruda sa d-l Vuros cu 22 bani kilo, mai scump de­cît in piaţă, unde se vindea cetăţenilor cu 20 bani kilo. Felicităm pe epitropia actuală pentru e­­conomia ce o realizază cu facerea pănei în spital căci pe lăngă că o va avea mai ef­­tină va fi şi de o calitate mai bună. MM Gh. Răndaşu din Păi­ce­ni după ce îşi vîndu o pereche de juncani, la iar­marocul din Z. Frumos. A fost vic­tima unui îndrăsneţ furt săvârşit de nişte jidani, cari îl văzură cu banii prinşi din vînzare. Unul din ei prefăcăndu-se că s'a per­dut portmoneul cu o sumă oare­care ceru românului să vadă dacă in basmaua lui ilar recunoaşte banii Perduţi ; românul îi arată ce bani are după care pusă basmaua în sin. Care ii fu mirarea cînd in urmă găsi pie­tricele şi o hârtie de măsline in bu­­sunara lui. *8 Administraţia comunală desfăşură o mare activitate cu repararea stradelor şi prefa­cerea celor cu totul deteriorate. Şosaua ce duce la Bariera Trei Calici ca şi alte crîmpee, vor fi făcute cît de curînd. Dl. C. Penescu, primarile, a inspectat ori lucrările începute şi linia trasă pe teren pentru şosaua de la rampa drumului de Iea la Trei-Calici. MM Cetăţenii de pe strada sf. Atanasie ex­primă temerea că nici anul acesta nu se va continua cu facerea stradei sf. Atanasie ce esă în faţa şcoalei V. Alexandri. Temerea lor e legitimă căci copii astă 3 iarnă nu puteau frecventa şcoala din cauza imposibilităţei de a străbate acea stradă pe timp reu. Credem că adiţia comunei actuale va da satisfacerea cuvenită plângerilor cetăţenilor dispunând terminarea stradei. MM Mine seară joi se va juca la gră­dina Primăriei frumoasa comedie Lu­m- Paţius Vagabondus. Aseară pe la oarele 7 p. m. s’a da­râmat un părete de la fabrică de că­rămidă a d-lui Gr. Bej­an. Panica prin­tre lucrători a fost foarte mare. O femee a fost surprinsă pe timpul că­­derei păretelui alegîndu-se numai cu o spaimă care îi cauza leșin. MM Un ziar din localitate dă știrea cum că d. Eduard Caudella, eminentul profesor şi director al Conservatorului de muzică şi declamaţie din localitate, şi ar fi dat demisia atît din directo­rat cît şi din profesorat. Sperăm că ştirea să fie prematură cu toate asigurările acelui ziar că d. Caudella ar fi nestrămutat în hotărîrea luată. Primăria Comunei Iaşi PUBLICAŢIE: In ziua de 23 Iulie a. c. ora 10 a. m. se va ţinea licitaţia publică prin oferte sigilate în camera acestei Pri­mărie, pentru darea în antreprisă a furnizărei petroleului necesar eclera­jului oraşului Iaşi în cantitate de 200.000 litruri aproximativ de la 1 August 1901 şi pănă la 1 August 1902 Garanţie provizorie este de 3000 lei. Condiţiunile de antrepriză se pot videa în fie­care zi de lucru al ser­viciul Administrativ comunal. Dispoziţiunile art. 68-79 din legea comptabilităţei publice simt aplicabile acestei licitaţiunî, spre neschimbare G­­G Scorţescu No. 13285 1901 Iulie 10 ORDONANŢA Noi Primarul Comunei Iaşi, Avînd în vedere ordinul Circular Nr. 13.318 din 3 Iulie curent a Direcţi­une! Generale Serviciului Sanitar. DISPUNEM : Este cu desăvîrşire oprit, introdu­cerea in oraş, expunerea in pieţele publice, colportarea pe strade şi vîn­­zarea fructelor crude de ori­ce fel. Contravenienţii acestei ordonanţe vor fi pedepsiţi conform legei. p. Primar D. Botez Spre neschimbare No. 13140 G. G. Scortescu » 1901 Iulie 9 De închiriat In total sau cu camera VILA «SEGARCEANU LACUL-SARAT (Brăila) Cuprinzînd 36 camere, frumos şi bine mobilate, deosebit de dependinţe Condiţiunî de plată foarte avan­­tagioase. Doritorii de a închiria această vilă se pot adresa proprietarului. Se închiriază camere şi cu luna, foarte eftine, a se adresa cererile la Doamna Segarceanu Lacul Sărat.

Next