Ecoul Moldovei, 1903-1904 (Anul 13, nr. 1-51)
1904-06-10 / nr. 47
alte părţi. In aceasta mişcare trebue negreşit să vedem şi puţin atavism prin nenorocirile pe cari unii le-au avut să le sufere mai mult ca alţii, în lungile lui peregrinaţii, Poporul ales. De aceea sionismul — căruia i-am putea zice european—şi care este o forma nouă a solidarităţei internaţionale evreeşti, pentru a ocroti pe cei pe caŸHï crede nenorociţi, poate fi admis sub forma aceasta în statele occidentale. Este in ochii cercurilor pariziane, berlineze sau londoneze, poate o propagandă ca şi acea pe care ele o fac în favoarea Armenilor măcelăriţi în Asia mică, căci tot astfel îi arată pe Evreii de aici propagandiştii lor. La noi însă chestiunea se schimbă, fiindcă tocmai suntem o ţară în care ar trebui să se aplice măsurile preconizate de congresele sionise ; sionismul european devine un sionism interior : am zice după credinţa corespondentului nostru de dăunăzi, un sionism român. Şi aci începe confusia, care" trebue limpezită, atît pentru noi prin imixtiunea unor influenţe din afară, cit şi pentru unii din ţară, cari doresc să nu fie altă diferenţă între noi şi ei, de cit aceea de religie. Aceştia, desigur că nu pot înţelege cum poate să se desvolte în sufletul aceluiaşi om iubirea şi cultul a două patrii, pentru ţara unde îşi găseşte traiul, şi pentru acea în care se va duce într’o zi. In concepţia oricărui om cu simţimînt naţional în el, această dedublare nu poate avea loc ; atunci cînd se produce, ea ne indică sau o anihilare a acestui simţimînt sau o prefacere, unul neservind dacit să acopere tăria şi excluzivitatea celuilalt. ECOUL MOLDOVEI Starea viilor nAgrarulu spune că din raportul d-lui Gh.Niculeanu, directorul serviciului agriculturei din ministerul de domenii, asupra stărei viilor,rezultă că viile noastre în primăvara anului în curs au avut o intrare în vegetaţie slabă, că multe coarde şi mulţi ochi au rămas sterpi sau nu au dat mai nici un lăstar. Una din cauzele acestei stări de lucruri se datoreşte rezultatului secetei excesive din anul trecut combinată cu acea a producţiunei relativ abundente din anul acesta. Vitele din cauza efortului ce au făcut prin transpiraţia abundentă la care au fost supuse graţie uscăciunea solului şi aerului şi din cauza abundenţei rodului ce a avut de hrănit s’au epuizat în parte, astfel încît lemnul şi ochii viţei nefiind nutriţi în de ajuns nu au fost în stare să dea bine şi cu putere în primăvara anului curent. In raport d. Nicoleanu propune mai multe mijloace pentru remedierea răului. Altoirile de viţă americană, făcute în pepinierile statului, sunt terminate şi cea mai mare parte din altoi au fost plantaţi în scoale. In a. c. după informaţiile ce avem s'a făcut in cele 10 pepiniere ale statului aproape 10 milioane altoi dintre cari la peste 1 milion s'a întrebuinţat altoirea forţată in muşchi, a dat rezultate excelente. Dacă altoii plantaţi în şcoale vor continua vegetaţia începută la forţare şi vor avea destulă umezeală, ministrerul o să aibă la toamnă peste 1 milion altoi bani de distribuit la proprietari, prin munţii Vrancei In anul acesta ne-am hotărît ca se facem o excursiune prin munţii Vrancei şi se vizităm şi căderea Putnei. Statornici planurilor noastre, eu mam şi pus un drum de fer în sala de 19 iulie şi după mezul nopţii am întâlnit la Mărăşeşti pe Costica, tovarăşul meu de călătorie, ce venea din Brăila, locul reşedinţei sale. Am angajat o trăsură care se ne ducă la băile de la Vizantea, unde deja ne mai aşteptau câţiva prietini şi, împreună, călări, se continuăm drumul prin munţi. De la Mărăşeşti şi până în târguşorul Panciu, am făcut două oare , cu trăsura, trecând prin cătunele Satul nou şi Crucea de sate cuprinse de vii frumoase, iar din Panciu şi pănâ la Vizantea am mers măi bine de şase ceasuri. Palidul, este un târguşor plin de viaţă, cu mişcare multă, samănă a fi oleacă de negustorie întrânsul. Cu biserici, farmacie, piaţă, iarmaroc, bulevard, magazii bune încărcate cu marfă, iar curăţenie, cum nu am văzut în nici un târguşor : strade drepte, pavate bine, iluminat cu lampe Beckbauer aproape ca electricitatea , se cunoaşte cât de colo că primarele acelui târguşor e un om a cătărei, bun gospodar. Mi s a umplut inima de bucurie la vederea acelui târguşor. împrejurimile Danciului sunt frumoase, înconjurat de podgorii ce produc o roadă de sau dus vestea în depărtare, iar câteva satişoare de prin prejur pe care le voiu numi mai jos, sunt gospodăroase şi pline ca stupul. Am părăsit Paliciul cam pe la 12 care armează şi ne-am continuat drumul spre Vizantea, trecând prin următoarele sate ce ţin de Panciu. Cum am eşit pe liriera târguşorului Panciu, cel întâi sat au fost Crucea de sus, apoi : Străoanii de jos, Străoanii de sus, Muncel, Varniţa, Râcoasa, Câmpuri şi Vizantea. Vizantea este un sătişor infruntat într’o vale a judeţului Putna, în apropiere de acel sat, s’a descoperit, de câţiva ani un isvor de apă cu tot şi pucioasă, însă acel isvor a ramas până astăzi tot aşa primitiv şi necaptat, fiind că se tem ca nu cumva, mai târziu, inbunătăţindu-i se facă concurenţă băilor de la Slănic, care vin în apropiere şi de al căror captare, îngrijire şi înfrumuseţire sau cheltuit milioane. Incizante, bolnavii se servesc cu oamenii din sat, cărora le cară cu sacaua apă de la izvor, o încălzesc cu petre şi în urmă fac bae. De efectele acelor ape nu mai vorbesc, ele sunt cunoscute. Vinologi, strâmbi şi schilozi, şi după 20—30 băi, se întorc acasă oameni teferi. A doua zi, eu şi cu tovarăşul meu vechili, însoţiţi încă şi de Fănica, unul din prietenii ce am găsit acolo, am angajat trei cai mocăneşti, iar la oarele 7 dimineaţa am pornit prin pădurile dese ale Vizantei, suind şi scoborînd munţii spre Soveja. Eu care nu mai fusesem calare de la urcarea Ceahlăului, uitasem cum se string firul calului la hopuri, hărtopuri, peste pârte sau curmături, şi după o jumătate de ceas de la eşirea noastră din Vizantia, calul meu sare uu părăuaşi al cărui mal de partea cealaltă era mai inuit, eu perzindumi echilibru vindea rostogolul de pe cal întorcându-mă cu șea cu totul și rămân cu un picior în scară iar altul jos pe pămînt. Norocul meu a fost de cal care la moment a stat pe loc, eu nu puteam scoate piciorul fiindcă jumătatea de talpă a botinei intrasă deja sub scara, aşa că rămăsei spânzurat mai bine de 5 minunte până ce sosi tovarăşii mei ca se mă descurce. Când băgăi de samă şaua mea care era de lemn, se rupsese în patru din causa, se vedea suciturei ce a suferit cu resturnarea mea, acum vă puteţi închipui ce plăcut drum trebuia se fac prin munţi până la Soveja, unde trebuia se-mi cumpăr o altă şea. Dar la răsboiu nu se dă inapoi şi am trebuit se merg aşa, urcând şi scoborînd munţi, admirând frumoasele poziţii ale pădurilor şi munţilor, dar strâmbându-mă şi crîşnind din dinţi de durerea ce-mi producea acea infernalatea. Am trecut panorama munţilor Şoimul în Richitoasa, trecând şi prin Polcuri, iar în vale, zorii abondentele fântâni de păcură. Străbatem nişte păduri dese de brad, am admirat cum ici-colo se aflau preseraţi mesteacăni cu coaja albă ce strălucea la soare ca solzii unei balene, iar noaptea parcă erau făclii de ceară albă aşa; străluceau de frumos la lumina lunei. In sfârşit amicul nostru călăuzi ne spuse că acum o scoborâm munţii spre frumoasa Soveja şi chiar aşa a şi fost, că peste trei sferturi de ceas am intrat în frumuşelul şi climatericul setişor Soveja. In Soveja am ajuns la oarele 12 juni, acolo am poposit caii, mi-am cumpărat o şea noua de lemn, am mâncat foarte bine la un restaurant ţinut de un tânăr ce samănă mai mult a funcţionat de cit a negustor, dar foarte manierat şi bine a ştiut se ne ospăteze, iar la oarele 2 luni, am înşeuat caii şi am purces spre Sepsca ca de acolo prin valea Putneî se ajungim noaptea la comuna Tulnici unde trebuia se dormim. (va urma) loan S. Ionescu. i*J*X*sZ O'-—-— 1902 iulie. DIVERSE Reforme favorabile Evreimea din lumea toată straşnic s-a bucurat când a aflat de la „Agenţia Lattana că guvernul rusesc este pe cale de a aduce mari reforme în feliul traiului coreligionarilor lor din Rusia , că se vor aboli toate legile restrictive, cu privire la aşezarea lor în cuprinsul imperiului, înlocuindu-le cu altele liberale şi tolerante. Ei atribue aceasta intenţie chiar lui Plekwe, despre care să zice că s’a convins că a fost foarte înşelat în aprecierile sale despre poporul evreu. Iar totul lui tot se reduce la cauzile desastrului de până acum, suferit de Rusia în resboiul cu Japonia, desastrul ce ar fi fost înlăturat dacă Ruşii lăsau pe jidovi ,să-şi facă trebele în bună voe şi fără nici o instricţiune. O greşală Dl. I. G. Bibicescu crezînd că va lumina pe cei de la „Cronica Israelită^* i-a adresat o scrisoare prin care li spune, că în general masa jidovască din ţară nu trăeşte aşa rău, după cum să vaită şi că mulţi chiar să îmbogăţesc. Neavând alt teliu cum să-i răspundă înjosesc personalitatea d-lui Bibicescu, prin articolul prim de la 5 a. c., îl ia peste picior, cum s'ar zice, întrebuinţând sarcasme, deplasate şi expresii cam elastice. Dl Bibicescu crede că a înţeles acuma drumul alunecos pe care a apucat, punându-se la vorbă cu cei de la „Cronica Israelită” prin scrisori deschise şi credem că nu va mai face aşa greşala.—Şi în adevăr, e o greşala faţă de unii oameni când cauţi a-ţi exprima ideile cu moderaţie şi cuvinte alese. # # * Al 4-lea centenar la Baia Orăşenii din Folticeni împreună cu locuitorii din judeţ pregătesc la Baia o mare serbare cu ocazia împlinirei la 2 iulie a celor 400 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare. Ni să comunică că un comitet format pentru aranjarea serbarei, a luat măsuri serioase ca să fie cît mai imposantă posibil şi că nici chiar costumul de pe timpul când a fost răsboiul de la Baia, 1467, să nu lipsască şi in acest scop s’au şi cerut toate desluşirile de la comitetul organizator din Iaşi. -----TZ T+--- MEij&k I-- && AjăMVMi Din Localitate. Duminică 6 Iunie, a avut loc la s Spiridon cununia religioase a dragaişei d-ra Maria Dimitriu fiica mult statului concetaţan şi prof. Universitr dl. Vasile Dimitriu cu dl. Vasile Giamandi. Urăm tinerei perechi viaţă lungă fericită. Pe locul unde a fost altarul biseric Dancu se va ridica până la toamnă peatră comemorativă. In seara zilei de 6 Iunie a avut li la Teatru Naţional conferinţa distinşului profesor al facultaţei de medecii din Bucureşti, dl. dr. Petrini-Galaţi. Lumea cît a fost, a rămas încîntată modul strălucit al expunere! sale dela pre oftigă şi urmările ei fatale. D-j a demonstrat cu cifre că nu laşi im mai mulţi de oftigă decit de anghini creareatînâ tifric ci arîpip scarlatina, tifos şi altele. Conferenţiarul a fost viu aplaudat Ministerul Cultelor şi Instrucţiei piblice a cumpărat 2000 exemplare d populara „Povestea lui Ştefan cel Mari datorită penei d-nei Laura Gribince Guvernul a luat lăudabila măsură di supraveghea de aproape pe toţi jidan cari, spunând că au calitatea de misiţ cutrieră satele şi arvonesc pe nimic productele locuitorilor. Ar fi bine că aseminea misiţi, sa mai bine zis escroci, să fie şi pedepsi cănd vor fi prinşi asupra faptului escrocare, iar nu numai să fie expulza de prin sate. Scumpetea pieţei să mănţine a fi î ceaşi : 80 bani kile de carne de vacă 70 de miel, verdeţurile ceva mai e tine. Pânea e tot 45 bani două kil iar grăsimea de porc s’a urcat la 21 kilogramul. E gen de a le hrănii pentru cei săraci, macar că vitele se vînd pe nimi ca Anul acesta cererile pentru încăperi de la Slănic sunt mai mari ca am trecut , să speră că numărul vizitatorilor va întrece cu mult pe cela de anii din urmă. Acum s a dat o nouă aliniare stradei Sf. Teodor , dar nu-i de cît de an când s’a făcut în faţa bisericei graiul care anul acesta va trebui si dea îndărăt cu un metru şi mai bine Aceasta nu s’ar fi întîmplat dacă liniarea din trecut era bună. De la 25 a. c. vor începe a circu trenurile de plăcere laşî-Ungheni. Dl. C. B. Penescu, primarele oraşi Iul s’a dus la Bucureşti cu planuri modificate pentru aducerea apel Iaşi. D-sa speră că de data asta obţinea de la ministrul de interne aproarea planurilor şi a divizelor. Căldurile mari ce predomină spore şi mai mult temerile agricultorilor. E sfîrşit dacă totul încă nu e comprom se va nimici curînd prin continuare săcetei. După manevrele regale ce vor ave loc in Septembre în jud. Botoşani, 5 S. Regele va veni in Iaşi ca sa asis la sfinţirea bisericilor Trei-Erarhi şi secolul, cite el !