Ecoul Moldovei, 1903-1904 (Anul 13, nr. 1-51)

1903-07-10 / nr. 1

i ! I Poiezia şi Diminutivele Intr’o broşură de 130 pagini apărută la I­­aşi şi datorită d-lui V. Săghinescu, se face­­o critică severă poietului Coşbuc, nu pen­­t­­ru că acesta nu ar fi bun poiet, ci pentru că el s’a pronunţat în potriva întretrainţă- I reî diminutivelor in limba literara, prin nu-­i mare şi în poezie, care se poate numi floa­­­­rea literaturei. Critica făcută de dl Săghinescu este ilus­trată cu mii şi mii de exemple culese din cei mai mari poieţi ai noştri, şi din cari­e exemple se vede că nici unul din ei nu a evitat de a întrebuinţa diminutive. Aşa de pildă Eminescu­ începe una din frumoasele I sale doine cu următoarele doué versuri: Codrule, codruţule Ce mai faci drăguţule ? In cari avem doué diminutive ! li Este vise curios, şi aproape neexplicabil, il cum un poiet, fie d. Coşbuc, sau­ on­ care E altul, de valoare, bine înţeles, să se ridice I in potriva diminutivelor, cînd aceste cuvin- I, te fac poieţilor servicii destul de însem- S t '­ nate, ba sunt chiar indispensabile. Ne aducem aminte că odinioară d. Maio- 1 rescu încă s’a ridicat în potriva diminuti-­­ velor ; şi acest fapt n’a împedicat pe poieţiî­­ contemporani de a fi bine gustaţi şi mult apreciaţi de lumea cultă. însuşi Eminescu,­­ care făcea parte din Junimea, îşi publica i­poteziile in „Convorbiri Literare“, organul : Junime! ! Dar d. Coşbuc, mai zice, pare-mi-se, că­­ nu e bine a face cine­va abuz de diminu­tive; aceasta e prea adevărat; de cit, cine, mai mult de­cit un poiet este silit să re­­­­curgă la diminutive ? Nimene altul, şi iată pentru ce : 1) Pentru că poiezia fiind cel mai gingaş din cele două ramuri literare, (proza şi po­iezia), ea prin natura ei este atrasă spre diminutive. Şi d. Săghinescu se miră că de ce d. Coşbuc nu s’a referit şi la augmentative. Eu găsesc prisoselnică mirarea d-lui Săghines­cu, pentrul cuvîntul că augmentativele sunt cu totul condamnate de a nu-şi afla loc în i­potezie ; şi dacă d. Coşbuc s’ar fi referit şi la augmentative, sau numai la ele, ar fi fost osteneală zădarnică, de oare­ce el nu ar fi găsit de loc de acestea, sau de găsia, era să fie prea puţine, şi încă şi acelea mimai nn poieţii, cari mai nu merită să fie numiţi ast­fel ! 2) Metrul versului face pe poietul cel mai bun să aibă recurs la diminutive. O silabă mai mult, sau­ şi două i le oferă tot­­d’a­una un diminutiv ; deci neajungîndu-i o silabă, poietul e silit, ca bun versificator, să caute, ba chiar să facă el deminutivul cuvîntului cutare sau­ cutare. Să citez un caz. Un bun poiet român a zis o dată : Lumea este o morişcă, Timpu-o ’ntoarce ’n jurul se­ut. Apa curgătoare-i viaţa. Iar morariul I­-zeft ! Iată cum în această strofă poietul ca să exprime o idee sublimă nu s’a ferit de cu­­vintul morişcă, căci el a văzut bine că pe de o parte diminutivul îi serveşte la mă-­­ sură, iar pe de alta, cuvîntul moară este cu mult mai puţin poietic. Acum după ce am arătat aceste consi­­deraţiuni ce mi se par juste să vorbim ceva I despre diminutivele reft formate, la cari, I dacă e să credem pe d. Săghinescu, d. Coş­buc este partaş. Să începem cu cuvîntul Furculiţă. Acest cu­vînt nu numai în româneşte, ci nici sub forma fourchette nu franţuzeşte, nu însamnă altceva de­cit instrumentul cu care ne ser­vim la masă, de­şi el este derivat de la­­ fu­rca* (fourche). Cine posedă spiritul şi simţul unei limbi ştie bine, nu să formeze, căci sunt ele for­mate gata de popor, ci să deducă adevăra­tul diminutiv din cutare cuvînt. Un exemplu a contrario îl găsim in di­minutivul grupuleţ, format de gazetari, după toată probabilitatea, şi care intrece în ca­cofonie şi pornografie pe multe alte dimi­nutive. Tot aşa de puţin nimerit ar fi di­minutivul iepuţă, format de la eapă, în loc­­ de a zice iepuşoară. Poporul singur are el simţul cum să for­meze diminutivele ; el va zice căsuţă şi căs­cioară ; nu se va zice numai răţuşcă şi nici o dată răţuţă, iepuţă, vulpuţă ! Dibăcia de a deduce diminutivele se im­pune ori­cărui scriitor care pretinde că cu­noaşte limba română. Aşa de pildă : oală, dă ulcică, şi acesta, dă şi el naştere la alt diminutiv : ulcicuţă ! Cît­ e vorba de cartea d-lui Săghinescu credem că ori­cine cetind­ o va găsi­ o intere­­i­santă, dar o va găsi în acelaş timp şi prea­­ cu înverşunare alcătuită. De alt­fel înverşunarea criticului se jus­tifică prin faptul că un scriitor mare, un poiet cu vază în actualitate, îşi permite, mai am putea zice in mod inconştient—de­şi cu intenţie—să trateze o chestie, sau­ mai bine să o maltrateze, tocmai cînd sim­ţul general agrează acea chestie. Ridendo castigat marea, a zis un cri­c la­tin. Rîsul d-lui săghinescu mi se pare prea sardonic. V. Atanasiu. Din Localitate. Administraţia financiară a judeţului nos­tru a lansat o nouă circulară prin care se­­ face cunoscut publicului, că nici o casierie a statului saft comunei, nu trebue să facă greutăţi la primirea banilor, şterşi sait lo­viţi, in decursul anilor de cînd circulaţi. Numai banii găuriţi se vor refuza. Pentru serviciul pompelor funebre, pri­măria a elaborat un regulament dispunînd monopolizarea acestui serviciui. In acest scop primăria a înaintat regu­lamentul făcut, cu micile modificări intro­duse în şedinţa ultimă de Vineri sara, a consiliului comunal, ministerului de interne spre aprobare. Pînă la darea în antreprisă a rămas ca vechii antreprenori să facă acest servicii­ ca mai înainte. Cosmoplasticul Regal după această serie , OLTENIA cu VALEA JIULUI, va lua vacanţă pe o lună. Această serie de vederi a mai fost ex­pusă în luna Decembre şi prelungită, din cauza frumuseţei ei, timp încă de o septă­­mînă , dar­ precum se întîmplă tot­d’auna cite o fatalitate cînd e vorba de o cauză Romînească, aşa s’a întîmplat şi cu Oltenia, căci a fost foarte puţin vizitată din cauza gerului excesiv care a ţinut atîta timp, cit a fost şi Oltenia expusă în Cosmoplastic. Şi precum fatalitatea urmăreşte tot­d’auna pe Român, nu credem ca de data aceasta Oltenia va fi mai fericită în vizitatori, fiind­că acum sunt călduri excesive, şi lumea fuge la aer ; în tot cazul această serie s’a expus vederei şi cu ea Cosmoplasticul întră în vacanţă pină la 15 August, cînd se va redeschide cu serii noi şi frumoase. D-nii vizitatori ai acestei ultime serii de intrare în vacanţie, vor primi de la casă un mic Souvenir. fotoplasticul Imperial, Iaşi, strada Golia. De sîmbătă 5 Iulie până sîm­­bătă 12 Iulie pentru I­a oara Turkes­­tanul (Asia centrală) cu (50 de ve­deri din cele mai frumoase) Intrarea 50 bani seara şi 30 bani ziua, care dă drept la intrare şi în sala de proecţi­­uni şi Cinematograf.­­ Piesa De-a Baba-Oarba şi Trei monologuri, traduse de d. N. A. Bogdan, pe cari le-am publicat în foiletonul ziarului nostru, a fi apărut într’o elegantă broşură, cu preţul de 50 bani, şi se expediază franco contra preţului in mărci poştale adresate d-lui N. A. Bogdan, Iaşi, str. Sărărie No. 114. Aflăm că în comuna Cepleniţa, comuna Buhalniţa, judeţul Iaşi, se află un jidan la neu Caufm­an, în vrîstă cam de 35 ani, care de 5 ani jupueşte pe bieţii locuitori ai Comunei Buhalniţa, luîndu-le pămînturile, sub numele de arendă, pe nimica, lăsînd pe nenorociţii oameni fără o bucată de mă­măligă. Acest jidan fără a fi încetăţenit, ţine crîşmă şi debit de tutun în acea comună, iar primarul d. Teodor Maire, fratele d-nei Elisa Zarifopol, proprietara moşiei Cepleniţa, îl tolerează atît petru că numitul jidan ser­veşte intereselor proprietarei, cit şi pentru că d. Teodor Maire îşi face multe trebu­­şoare cu el, nesfiindu-se chiar a se servi de trăsura jidanului pentru a veni la pri­mărie şi a se duce de a­colo acasă în fie­care zi. In numărul viitor vom reveni mai in detalii asupra acestei chestiuni. Dl C. Antoniu de la biroul administrativ comunal, a demisionat în urma unei neîn­ţelegeri ivite între d-sa şi dl secretar al comunei. Neînţelegeri cam dese să întîmplă între funcţionarii comunei şi dl secretar, ceia ce denotă că d-sa nu să bucură de nici o sim­patie şi că este susţinut în postul ce’l ocu­pă graţie cine ştie căror împrejurări, dacă este să ţinem samă că in par­tidul de la cîrmă nu numai că nu e mac­ar membru de ocazie, dar din contra, s’a manifestat ade­sea ostilitatea contra ideilor liberale.­­ Comuna deja a achitat o mare parte din mandatele remnase in întîrziere din causa lipsei de fonduri. Inprumutul realizat permiţîndu-i să-şi e­­chilibreze cheltuelile, administraţia a luat măsuri pentru începerea mai multor lucrări de edilitate, absolut necesare şi ale căror valoare pot fi acoperite din budgetul curent. Ni se comunică de la băile Slănic că aflu­­enţa vizitatorilor creşte zilnic, mulţumită timpului prielnic şi mai cu samă eltinătă­­ţea ce o găseşte cine­va în această prima staţiune balneară a ţarei noastre. Lucrările pentru instalarea maşinilor la atelierele noi de la Frumoasa continuă cu activitate ; totuşi deschiderea acestor ate­liere nu se va putea face de­cit în primă­vara anului viitor. —t :*rojAChr vJSr I I EPITROPIA GENERALĂ a Casei spitalelor şi Ospiciilor Sft. Spi­ridon din Iaşi. BĂILE $ .LA NIC "t3­'CL2^.33. OrfuLDJuX -di 1903 Băile Slănic din Moldova au­ o reputaţie bine stabilită atît prin bogăţia şi varietatea principiilor minerale ce conţin cît şi prin z­uirele minier de pa­cienţi cari s’au vindecat la Slănic. Analisele fa­­cute­ au arătat că apele minerale de băut de la Slănic, ca composiţie chimică şi cu efecte terapeu­tice, sunt similare cu apele de la Karlsbad, Vichy, Marienbad, Ems, Eissingen etc., iar apele pentru băi sunt similare cu cele de la Kreutznach, Fran­­zensbad, Aix-les-Bains, etc. ISVOARELE MINERALE de la Slănic sunt ur­mătoarele : A) . Isvoare alcaline Chloroso­dice bicarbonate No I, III, VI pentru băut, No. II, VI, VII pentru băi. B) . Isvoare alcaline feruginoase No. Vili pen­tru băut. C) . Isvoare feruginoase No. IV, V pentru băi. INDICAŢII TERAPEUTICE. Aceste isvoare se întrebuinţează cu mare succes şi dau resultate ad­mirabile în următoarele boale : Tubul digestiv şi anexe. Boale de stomach şi in­testine , dispepsii, hyperchlorhidrie, gastrite cro­nice, dilataţie de stomacit, atomii gastro-intestinale, constipaţia obicinuită etc. Congestia ficatului, stază în vena porta, gravelă etc. Aceste ape au­ aşa re­putaţie pentru boalele tubului digestiv în cît multe persoane cari au frecventat Karlsbad, Marienbad, Kissingen, Vichy etc., şi-au­ găsit vindecarea nu­mai la Slănic. Aparatul respirator. Bronchite cronice, emfisem pulmonar, pleurisie adesive, cataruri nasale şi la­ringee, faringite cronice etc. Aparatul urinar. Cataruri cronice, uretrite, blei noree, goutte militaire, cistite, pieliţe, nisip în ră­runchi şi urină, sifilis , boale de femei (nitrite şi exudate cronice). Boale nervoase, boale generale şi prin încetinire de nutriţiune : artritism, reumatism, guta, obesitate, scrofulosa, anemie, chloronemie, neurastenie, his­­terie, surmenaj, migrene nevralgii, nevrite, înto­­xicaţii­ alcolice etc. Se vede clar că numărul isvoarelor este atît de bogat şi întrebuinţarea lor aşa de multiplă în­cît­ se poate afirma că este un adevărat miracol de a găsi la Slănic, isvoarele de la Vichy, Ems, Kissin­gen, Karlsbad, Marienbad etc. Pentru ca efectele miraculoase ale apelor de băut să nu fie diminuate întru nimic, restauratorii sunt obligaţi anul acesta ca să pregătească şi bu­cate compatibile cu apele minerale, aşa cum se face la Karlsbad şi alte staţiuni balneare similare. HYDROTERAPIA.­ Stabilimentul de Hydrotera­­pie va fi dirijat de Dl Dr. A. Brăescu, directoru­­instalațiunelor de hydrotherapie de la băile com­u­­nale din Iași, care a mai dirijat deja, cu mult succes, timp de trei ani stabilimentul de hydro­therapie de la Slănic , d-sa în calitate de medic specialist în boalele nervoase şi de stomach a vi­zitat, şi studiat pe loc, în mai mulţi ani de a rîn­­dul, cele mai mari staţiuni balneare şi stabilimente de Hydroterapie din Europa, şi în special din Sco­ţia, Anglia, Franţa, Germania, Svitera şi Austria. D-rul Brăescu va aplica deci Hydroterapia după sistemele cele mai ştiinţifice şi moderne ce a vă­zut şi studiat în aceste ţări. Stabilementul de Hidroterapie de la Slănic este din nou­ instalat pe baze absolut ştiinţifice şi în­deplineşte toate condiţiunile cerute de Hydrotera­pia modernă: „apa este de isvor, are o tempera­tură de 10 °R şi o presiune de 3 atmosfere, presiune care variază după voinţă şi este măsurată cu pre­­cisiune cu ajutorul unui manometru“. Am­estecăto­­rii duşurilor ecoseze sunt prevăzute cu termome­tre care indică în mod precis temperatura apei ce se întrebuinţează. Posedînd deci aceşti doi factori capitali în Hy­droterapie (presiune şi temperatură) aplicaţiunile hydriatice se vor aplica în mod riguros ştiinţific iar resultatele terapeutice vor fi foarte salutare. ELECTRICITATE MEDICALA. — Fiind­că în boalele nervoase—cari sunt regiune la Slane— „energia electrică“ este un puternic agent tera­peutic, de aceia dl dr. Brăescu a montat o com­plectă instalaţiune de electricitate medicală şi a­­nume : curenţi faradici, curenţi galvanici, o puter­nică maşină electrică statică, băi electrice; aceste din urmă foarte eficace în neurastenie, surmenaj, reumatizm cronic, etc. Se vor asocia deci efectele terapeutice ale electricității cu acele ale apei cari sunt specifici în un mare număr de boale nervoase. AERUL COMPRIMAT. — Cura de aer comprimat este una din specialităţile cele mai importante a Slănicului, această cură este cu atît mai căutată cu cît Slănicul fiind situat în mijlocul munţilor, are un aer foarte pur şi îmbalsamat cu brad; sistemul de inhalaţie ce se întrebuinţează este acela de la Reichenhall. Tot pentru aerul său curat, pentru clima sa con­stantă, ferit de vin­uri. Slănicul este o staţiune cli­materică din cele mai importante pentru anemici, scrofuloşi, surmenaţi, debili, convalescenţi etc. MASAJUL.—Agentul terapeutic mecanic, masajul, care este atît de eficace în cazuri de reumatism cronic cu tendinţe la anchilose, obesitate (ingraşare), atomii gastro-intestinale etc. se va practica, pentru prima oară în România—după sistemul de la Aix­­les-Bains adică masajul sub duş. DISTRACŢIILE.—Slănicul este cunoscut ca sta­ţiunea balneară cea mai mondenă din ţară, este Aix-les-Bains a României, la Slănic îşi dă remles­­vous toată lumea elongată şi selectă, care doreşte să petreacă agreabil timpul de vacanţă. Intre dis­tracţii putem cita „Casinul regal monumental“ in care este cercul, sala de bilard, sale de conversa­ţie separate pentru doamne şi domni, căişori, ca­­binet de lectură cu jurnale străine şi române; apo­­magnifica sală de Teatru unde se dau reprezenta­ţii teatrale, concerte, baluri, conferinţe, matinete literare şi artistice, causeries etc. diferite jocuri precum Lawn-tennis, croquet, Foot-ball, batae de flori, etc. ast­fel în­cît atit sexul frumos cât şi in­telectualii vor găsi un adevărat regal la Slănic. Preumblările prin parc, pe splendida terasă pre­cum şi escursiunele în împrejurimi (Dobru, Puf, Poiana Sarata, etc.) sunt căutate chiar de persoa­nele cu gusturile cele mai dificile şi rafinate. Muzica Regimentului 4 Roşiori “Princesa Maria“ atît de mult apreciată sezoanele trecute de vizita­torii Slănicului va delecta publicul şi vara aceasta în tot timpul stagiunei. ECLERAJ ELECTRIC: întreaga staţiune balne­ară este iluminată electric şi posedă, poştă tele­graf, telefon, farmacie complectă dirijată de farma­cistul Werner. VIAŢA LA SLĂNIC. Băile Slănic erau aproape inaccesibile din cauza că preţurile nutrimentului, a băilor, a hotelurilor erau prea ridicate. Epitropia în cei doi ani din urmă a redus preţurile în aşa proporţie în­cît le-a pus în raport cu mijloacele de traiu a diferitelor clase sociale, ceea ce a pro­vocat o afluenţă considerabilă de vizitatori care­­ s’aui folosit, de eficacitatea apelor miraculoase de la Slănic. Această consideraţiune a determinat epi­­­­tropia de a continua să meargă pe această cale spre folosul suferinzilor. Se va putea deci trăi la Slănic în bune condiţii, chiar în sezonul mare şi cu 1­5 lei pe zi (ast­fel distribuiţi : odaia 1.50, masa 2.50, şi baia 1 leu). OŢELURI. Slănicul e cunoscut prin otelurile sale foarte confortabile, luxos şi cu gust mobilate pre­cum : Racoviţă, Cerbu, Puiu, Zimbru, administra­ţia etc., cu preţul de la 1 leu 50 h. pe zi în sus, I­odaia. Pe lingă oteluri mai sunt viile particulare : Scurtul , Sion, Marţian, Petrescu, Codrescu, Munteanu, Anas­­­­tasiu, Ruja, Smera etc. care se închiriază în toţi, I­sail cu apartamente, având tot confortul. RESTAURANTE de primul rang, cu bucătării­a franceză şi romina, cu preţuri de la 2 lei 50­6 lei pe zi. Pentru abonaţi red­uceri la preţuri. PREŢURILE BAILOR. 0 bae minerală caldă lei............................................................. 1.50—2 O aplicație de hidroterapie . . . . lei 1 b. 50 Două apl­icațiunî de hydr. în aceasî zi „ 2 „ 50 Un masaj parțial.................................„ 1 „ — O bae de hydr. cu mesaj abdominal „ 2 „ — Un masaj general.....................................„ 2 „ — Una bae minerală face în base. . . „ 1 „ — „ bae rece de piscină cu duşuri . „ — „ 70 „ şedinţă de aer coprimat . . . „ 2 „ — Pentru copii pană la etatea de 7 ani preţurile băilor reci sunt pe jumătate. TAXE de CURA şi MUZICA. Aceste taxe sunt Clasa I, pentru o familie . . . 25 lei „ I, „ o singură persoană . 15 „ Clasa II şi satul nou­ pentru o familie 15 „ „ „ „ „ „o sing, persoană 10 „ Taxa de cură nu se plăteşte de persoanele a stau numai 3 zile în stabilimentul băilor. Iu resumat o staţiune balneară cu ape mineral incomparabile, cu instalaţiuni complecte a celor ma importanţi şi moderni agenţi curativi, confort, eco­nomie­­şi viaţă agreabilă, iată ce este Slănicul din Moldova. MEDICII BAILOR: Dr. L. Buss, medic primar al Spitalelor St. Spiridon, este medic consultant ş inspector al băilor. Dr. A. Brăescu, medic primar la Spitalelor St. Spiridon, este medic consultant . Director al Stabilimentului de hidroterapie, însăr­cinat şi cu inspecţia întregei staţiuni balneara. Sezonul băilor începe de la 1 Iunie şi durează pană la 1 Septembre. De la 1 — 30 Iunie şi de la 15—30 August preţul camerelor redus la jumătate. MIJLOACE de TRANSPORT.—Vagoane direct pană la Tg.-Ocna cu 50% Reduceri pe C. F. I. Trăsuri confortabile şi elegante de la Târgu-Ocna la Slănic, cu preţuri foarte convenabile. JPJ fin­za­te casele din Stra­da Golie şi Pri­mărie colţul, unde actualminte e instalata Percepţia Statului , compuse din 2 etaje sus 7 odăi; jos 3 camere mari pentru prăvălie ; 2 antrete şi cămări pentru lemne ; pivniţă pietruită. De asemenea casele din strada Vovi­denia No. 6 compuse din 3 odăi şi ie­şură, ogradă etc. De asemenea casele din strada Cu­ralari No. 6 compuse din 3 odăi şi o bucătărie, 2 ogrăzi grădină, pivniţă hambare . Apoi un loc viran din stra­da de sus No. 17. Toate aceste imobile se vînd cu un preţ foarte avantajos fie­care. A se adresa la proprietară d-na E­caterina Vasiliu strada Curalar No. 7

Next