Ecoul Moldovei, 1903-1904 (Anul 13, nr. 1-51)
1903-07-10 / nr. 1
i ! I Poiezia şi Diminutivele Intr’o broşură de 130 pagini apărută la Iaşi şi datorită d-lui V. Săghinescu, se faceo critică severă poietului Coşbuc, nu pentru că acesta nu ar fi bun poiet, ci pentru că el s’a pronunţat în potriva întretrainţă- I reî diminutivelor in limba literara, prin nu-i mare şi în poezie, care se poate numi floarea literaturei. Critica făcută de dl Săghinescu este ilustrată cu mii şi mii de exemple culese din cei mai mari poieţi ai noştri, şi din carie exemple se vede că nici unul din ei nu a evitat de a întrebuinţa diminutive. Aşa de pildă Eminescu începe una din frumoasele I sale doine cu următoarele doué versuri: Codrule, codruţule Ce mai faci drăguţule ? In cari avem doué diminutive ! li Este vise curios, şi aproape neexplicabil, il cum un poiet, fie d. Coşbuc, sau on care E altul, de valoare, bine înţeles, să se ridice I in potriva diminutivelor, cînd aceste cuvin- I, te fac poieţilor servicii destul de însem- S t ' nate, ba sunt chiar indispensabile. Ne aducem aminte că odinioară d. Maio- 1 rescu încă s’a ridicat în potriva diminuti- velor ; şi acest fapt n’a împedicat pe poieţiî contemporani de a fi bine gustaţi şi mult apreciaţi de lumea cultă. însuşi Eminescu, care făcea parte din Junimea, îşi publica ipoteziile in „Convorbiri Literare“, organul : Junime! ! Dar d. Coşbuc, mai zice, pare-mi-se, că nu e bine a face cineva abuz de diminutive; aceasta e prea adevărat; de cit, cine, mai mult decit un poiet este silit să recurgă la diminutive ? Nimene altul, şi iată pentru ce : 1) Pentru că poiezia fiind cel mai gingaş din cele două ramuri literare, (proza şi poiezia), ea prin natura ei este atrasă spre diminutive. Şi d. Săghinescu se miră că de ce d. Coşbuc nu s’a referit şi la augmentative. Eu găsesc prisoselnică mirarea d-lui Săghinescu, pentrul cuvîntul că augmentativele sunt cu totul condamnate de a nu-şi afla loc în ipotezie ; şi dacă d. Coşbuc s’ar fi referit şi la augmentative, sau numai la ele, ar fi fost osteneală zădarnică, de oarece el nu ar fi găsit de loc de acestea, sau de găsia, era să fie prea puţine, şi încă şi acelea mimai nn poieţii, cari mai nu merită să fie numiţi astfel ! 2) Metrul versului face pe poietul cel mai bun să aibă recurs la diminutive. O silabă mai mult, sau şi două i le oferă totd’auna un diminutiv ; deci neajungîndu-i o silabă, poietul e silit, ca bun versificator, să caute, ba chiar să facă el deminutivul cuvîntului cutare sau cutare. Să citez un caz. Un bun poiet român a zis o dată : Lumea este o morişcă, Timpu-o ’ntoarce ’n jurul seut. Apa curgătoare-i viaţa. Iar morariul I-zeft ! Iată cum în această strofă poietul ca să exprime o idee sublimă nu s’a ferit de cuvintul morişcă, căci el a văzut bine că pe de o parte diminutivul îi serveşte la mă- sură, iar pe de alta, cuvîntul moară este cu mult mai puţin poietic. Acum după ce am arătat aceste consideraţiuni ce mi se par juste să vorbim ceva I despre diminutivele reft formate, la cari, I dacă e să credem pe d. Săghinescu, d. Coşbuc este partaş. Să începem cu cuvîntul Furculiţă. Acest cuvînt nu numai în româneşte, ci nici sub forma fourchette nu franţuzeşte, nu însamnă altceva decit instrumentul cu care ne servim la masă, deşi el este derivat de la furca* (fourche). Cine posedă spiritul şi simţul unei limbi ştie bine, nu să formeze, căci sunt ele formate gata de popor, ci să deducă adevăratul diminutiv din cutare cuvînt. Un exemplu a contrario îl găsim in diminutivul grupuleţ, format de gazetari, după toată probabilitatea, şi care intrece în cacofonie şi pornografie pe multe alte diminutive. Tot aşa de puţin nimerit ar fi diminutivul iepuţă, format de la eapă, în loc de a zice iepuşoară. Poporul singur are el simţul cum să formeze diminutivele ; el va zice căsuţă şi căscioară ; nu se va zice numai răţuşcă şi nici o dată răţuţă, iepuţă, vulpuţă ! Dibăcia de a deduce diminutivele se impune oricărui scriitor care pretinde că cunoaşte limba română. Aşa de pildă : oală, dă ulcică, şi acesta, dă şi el naştere la alt diminutiv : ulcicuţă ! Cît e vorba de cartea d-lui Săghinescu credem că oricine cetind o va găsi o intereisantă, dar o va găsi în acelaş timp şi prea cu înverşunare alcătuită. De altfel înverşunarea criticului se justifică prin faptul că un scriitor mare, un poiet cu vază în actualitate, îşi permite, mai am putea zice in mod inconştient—deşi cu intenţie—să trateze o chestie, sau mai bine să o maltrateze, tocmai cînd simţul general agrează acea chestie. Ridendo castigat marea, a zis un cric latin. Rîsul d-lui săghinescu mi se pare prea sardonic. V. Atanasiu. Din Localitate. Administraţia financiară a judeţului nostru a lansat o nouă circulară prin care se face cunoscut publicului, că nici o casierie a statului saft comunei, nu trebue să facă greutăţi la primirea banilor, şterşi sait loviţi, in decursul anilor de cînd circulaţi. Numai banii găuriţi se vor refuza. Pentru serviciul pompelor funebre, primăria a elaborat un regulament dispunînd monopolizarea acestui serviciui. In acest scop primăria a înaintat regulamentul făcut, cu micile modificări introduse în şedinţa ultimă de Vineri sara, a consiliului comunal, ministerului de interne spre aprobare. Pînă la darea în antreprisă a rămas ca vechii antreprenori să facă acest servicii ca mai înainte. Cosmoplasticul Regal după această serie , OLTENIA cu VALEA JIULUI, va lua vacanţă pe o lună. Această serie de vederi a mai fost expusă în luna Decembre şi prelungită, din cauza frumuseţei ei, timp încă de o septămînă , dar precum se întîmplă totd’auna cite o fatalitate cînd e vorba de o cauză Romînească, aşa s’a întîmplat şi cu Oltenia, căci a fost foarte puţin vizitată din cauza gerului excesiv care a ţinut atîta timp, cit a fost şi Oltenia expusă în Cosmoplastic. Şi precum fatalitatea urmăreşte totd’auna pe Român, nu credem ca de data aceasta Oltenia va fi mai fericită în vizitatori, fiindcă acum sunt călduri excesive, şi lumea fuge la aer ; în tot cazul această serie s’a expus vederei şi cu ea Cosmoplasticul întră în vacanţă pină la 15 August, cînd se va redeschide cu serii noi şi frumoase. D-nii vizitatori ai acestei ultime serii de intrare în vacanţie, vor primi de la casă un mic Souvenir. fotoplasticul Imperial, Iaşi, strada Golia. De sîmbătă 5 Iulie până sîmbătă 12 Iulie pentru Ia oara Turkestanul (Asia centrală) cu (50 de vederi din cele mai frumoase) Intrarea 50 bani seara şi 30 bani ziua, care dă drept la intrare şi în sala de proecţiuni şi Cinematograf. Piesa De-a Baba-Oarba şi Trei monologuri, traduse de d. N. A. Bogdan, pe cari le-am publicat în foiletonul ziarului nostru, a fi apărut într’o elegantă broşură, cu preţul de 50 bani, şi se expediază franco contra preţului in mărci poştale adresate d-lui N. A. Bogdan, Iaşi, str. Sărărie No. 114. Aflăm că în comuna Cepleniţa, comuna Buhalniţa, judeţul Iaşi, se află un jidan la neu Caufman, în vrîstă cam de 35 ani, care de 5 ani jupueşte pe bieţii locuitori ai Comunei Buhalniţa, luîndu-le pămînturile, sub numele de arendă, pe nimica, lăsînd pe nenorociţii oameni fără o bucată de mămăligă. Acest jidan fără a fi încetăţenit, ţine crîşmă şi debit de tutun în acea comună, iar primarul d. Teodor Maire, fratele d-nei Elisa Zarifopol, proprietara moşiei Cepleniţa, îl tolerează atît petru că numitul jidan serveşte intereselor proprietarei, cit şi pentru că d. Teodor Maire îşi face multe trebuşoare cu el, nesfiindu-se chiar a se servi de trăsura jidanului pentru a veni la primărie şi a se duce de acolo acasă în fiecare zi. In numărul viitor vom reveni mai in detalii asupra acestei chestiuni. Dl C. Antoniu de la biroul administrativ comunal, a demisionat în urma unei neînţelegeri ivite între d-sa şi dl secretar al comunei. Neînţelegeri cam dese să întîmplă între funcţionarii comunei şi dl secretar, ceia ce denotă că d-sa nu să bucură de nici o simpatie şi că este susţinut în postul ce’l ocupă graţie cine ştie căror împrejurări, dacă este să ţinem samă că in partidul de la cîrmă nu numai că nu e macar membru de ocazie, dar din contra, s’a manifestat adesea ostilitatea contra ideilor liberale. Comuna deja a achitat o mare parte din mandatele remnase in întîrziere din causa lipsei de fonduri. Inprumutul realizat permiţîndu-i să-şi echilibreze cheltuelile, administraţia a luat măsuri pentru începerea mai multor lucrări de edilitate, absolut necesare şi ale căror valoare pot fi acoperite din budgetul curent. Ni se comunică de la băile Slănic că afluenţa vizitatorilor creşte zilnic, mulţumită timpului prielnic şi mai cu samă eltinătăţea ce o găseşte cineva în această prima staţiune balneară a ţarei noastre. Lucrările pentru instalarea maşinilor la atelierele noi de la Frumoasa continuă cu activitate ; totuşi deschiderea acestor ateliere nu se va putea face decit în primăvara anului viitor. —t :*rojAChr vJSr I I EPITROPIA GENERALĂ a Casei spitalelor şi Ospiciilor Sft. Spiridon din Iaşi. BĂILE $ .LA NIC "t3'CL2^.33. OrfuLDJuX -di 1903 Băile Slănic din Moldova au o reputaţie bine stabilită atît prin bogăţia şi varietatea principiilor minerale ce conţin cît şi prin zuirele minier de pacienţi cari s’au vindecat la Slănic. Analisele facute au arătat că apele minerale de băut de la Slănic, ca composiţie chimică şi cu efecte terapeutice, sunt similare cu apele de la Karlsbad, Vichy, Marienbad, Ems, Eissingen etc., iar apele pentru băi sunt similare cu cele de la Kreutznach, Franzensbad, Aix-les-Bains, etc. ISVOARELE MINERALE de la Slănic sunt următoarele : A) . Isvoare alcaline Chlorosodice bicarbonate No I, III, VI pentru băut, No. II, VI, VII pentru băi. B) . Isvoare alcaline feruginoase No. Vili pentru băut. C) . Isvoare feruginoase No. IV, V pentru băi. INDICAŢII TERAPEUTICE. Aceste isvoare se întrebuinţează cu mare succes şi dau resultate admirabile în următoarele boale : Tubul digestiv şi anexe. Boale de stomach şi intestine , dispepsii, hyperchlorhidrie, gastrite cronice, dilataţie de stomacit, atomii gastro-intestinale, constipaţia obicinuită etc. Congestia ficatului, stază în vena porta, gravelă etc. Aceste ape au aşa reputaţie pentru boalele tubului digestiv în cît multe persoane cari au frecventat Karlsbad, Marienbad, Kissingen, Vichy etc., şi-au găsit vindecarea numai la Slănic. Aparatul respirator. Bronchite cronice, emfisem pulmonar, pleurisie adesive, cataruri nasale şi laringee, faringite cronice etc. Aparatul urinar. Cataruri cronice, uretrite, blei noree, goutte militaire, cistite, pieliţe, nisip în rărunchi şi urină, sifilis , boale de femei (nitrite şi exudate cronice). Boale nervoase, boale generale şi prin încetinire de nutriţiune : artritism, reumatism, guta, obesitate, scrofulosa, anemie, chloronemie, neurastenie, histerie, surmenaj, migrene nevralgii, nevrite, întoxicaţii alcolice etc. Se vede clar că numărul isvoarelor este atît de bogat şi întrebuinţarea lor aşa de multiplă încît se poate afirma că este un adevărat miracol de a găsi la Slănic, isvoarele de la Vichy, Ems, Kissingen, Karlsbad, Marienbad etc. Pentru ca efectele miraculoase ale apelor de băut să nu fie diminuate întru nimic, restauratorii sunt obligaţi anul acesta ca să pregătească şi bucate compatibile cu apele minerale, aşa cum se face la Karlsbad şi alte staţiuni balneare similare. HYDROTERAPIA. Stabilimentul de Hydroterapie va fi dirijat de Dl Dr. A. Brăescu, directoruinstalațiunelor de hydrotherapie de la băile comunale din Iași, care a mai dirijat deja, cu mult succes, timp de trei ani stabilimentul de hydrotherapie de la Slănic , d-sa în calitate de medic specialist în boalele nervoase şi de stomach a vizitat, şi studiat pe loc, în mai mulţi ani de a rîndul, cele mai mari staţiuni balneare şi stabilimente de Hydroterapie din Europa, şi în special din Scoţia, Anglia, Franţa, Germania, Svitera şi Austria. D-rul Brăescu va aplica deci Hydroterapia după sistemele cele mai ştiinţifice şi moderne ce a văzut şi studiat în aceste ţări. Stabilementul de Hidroterapie de la Slănic este din nou instalat pe baze absolut ştiinţifice şi îndeplineşte toate condiţiunile cerute de Hydroterapia modernă: „apa este de isvor, are o temperatură de 10 °R şi o presiune de 3 atmosfere, presiune care variază după voinţă şi este măsurată cu precisiune cu ajutorul unui manometru“. Amestecătorii duşurilor ecoseze sunt prevăzute cu termometre care indică în mod precis temperatura apei ce se întrebuinţează. Posedînd deci aceşti doi factori capitali în Hydroterapie (presiune şi temperatură) aplicaţiunile hydriatice se vor aplica în mod riguros ştiinţific iar resultatele terapeutice vor fi foarte salutare. ELECTRICITATE MEDICALA. — Fiindcă în boalele nervoase—cari sunt regiune la Slane— „energia electrică“ este un puternic agent terapeutic, de aceia dl dr. Brăescu a montat o complectă instalaţiune de electricitate medicală şi anume : curenţi faradici, curenţi galvanici, o puternică maşină electrică statică, băi electrice; aceste din urmă foarte eficace în neurastenie, surmenaj, reumatizm cronic, etc. Se vor asocia deci efectele terapeutice ale electricității cu acele ale apei cari sunt specifici în un mare număr de boale nervoase. AERUL COMPRIMAT. — Cura de aer comprimat este una din specialităţile cele mai importante a Slănicului, această cură este cu atît mai căutată cu cît Slănicul fiind situat în mijlocul munţilor, are un aer foarte pur şi îmbalsamat cu brad; sistemul de inhalaţie ce se întrebuinţează este acela de la Reichenhall. Tot pentru aerul său curat, pentru clima sa constantă, ferit de vinuri. Slănicul este o staţiune climaterică din cele mai importante pentru anemici, scrofuloşi, surmenaţi, debili, convalescenţi etc. MASAJUL.—Agentul terapeutic mecanic, masajul, care este atît de eficace în cazuri de reumatism cronic cu tendinţe la anchilose, obesitate (ingraşare), atomii gastro-intestinale etc. se va practica, pentru prima oară în România—după sistemul de la Aixles-Bains adică masajul sub duş. DISTRACŢIILE.—Slănicul este cunoscut ca staţiunea balneară cea mai mondenă din ţară, este Aix-les-Bains a României, la Slănic îşi dă remlesvous toată lumea elongată şi selectă, care doreşte să petreacă agreabil timpul de vacanţă. Intre distracţii putem cita „Casinul regal monumental“ in care este cercul, sala de bilard, sale de conversaţie separate pentru doamne şi domni, căişori, cabinet de lectură cu jurnale străine şi române; apomagnifica sală de Teatru unde se dau reprezentaţii teatrale, concerte, baluri, conferinţe, matinete literare şi artistice, causeries etc. diferite jocuri precum Lawn-tennis, croquet, Foot-ball, batae de flori, etc. astfel încît atit sexul frumos cât şi intelectualii vor găsi un adevărat regal la Slănic. Preumblările prin parc, pe splendida terasă precum şi escursiunele în împrejurimi (Dobru, Puf, Poiana Sarata, etc.) sunt căutate chiar de persoanele cu gusturile cele mai dificile şi rafinate. Muzica Regimentului 4 Roşiori “Princesa Maria“ atît de mult apreciată sezoanele trecute de vizitatorii Slănicului va delecta publicul şi vara aceasta în tot timpul stagiunei. ECLERAJ ELECTRIC: întreaga staţiune balneară este iluminată electric şi posedă, poştă telegraf, telefon, farmacie complectă dirijată de farmacistul Werner. VIAŢA LA SLĂNIC. Băile Slănic erau aproape inaccesibile din cauza că preţurile nutrimentului, a băilor, a hotelurilor erau prea ridicate. Epitropia în cei doi ani din urmă a redus preţurile în aşa proporţie încît le-a pus în raport cu mijloacele de traiu a diferitelor clase sociale, ceea ce a provocat o afluenţă considerabilă de vizitatori care s’aui folosit, de eficacitatea apelor miraculoase de la Slănic. Această consideraţiune a determinat epitropia de a continua să meargă pe această cale spre folosul suferinzilor. Se va putea deci trăi la Slănic în bune condiţii, chiar în sezonul mare şi cu 15 lei pe zi (astfel distribuiţi : odaia 1.50, masa 2.50, şi baia 1 leu). OŢELURI. Slănicul e cunoscut prin otelurile sale foarte confortabile, luxos şi cu gust mobilate precum : Racoviţă, Cerbu, Puiu, Zimbru, administraţia etc., cu preţul de la 1 leu 50 h. pe zi în sus, Iodaia. Pe lingă oteluri mai sunt viile particulare : Scurtul , Sion, Marţian, Petrescu, Codrescu, Munteanu, Anastasiu, Ruja, Smera etc. care se închiriază în toţi, Isail cu apartamente, având tot confortul. RESTAURANTE de primul rang, cu bucătăriia franceză şi romina, cu preţuri de la 2 lei 506 lei pe zi. Pentru abonaţi reduceri la preţuri. PREŢURILE BAILOR. 0 bae minerală caldă lei............................................................. 1.50—2 O aplicație de hidroterapie . . . . lei 1 b. 50 Două aplicațiunî de hydr. în aceasî zi „ 2 „ 50 Un masaj parțial.................................„ 1 „ — O bae de hydr. cu mesaj abdominal „ 2 „ — Un masaj general.....................................„ 2 „ — Una bae minerală face în base. . . „ 1 „ — „ bae rece de piscină cu duşuri . „ — „ 70 „ şedinţă de aer coprimat . . . „ 2 „ — Pentru copii pană la etatea de 7 ani preţurile băilor reci sunt pe jumătate. TAXE de CURA şi MUZICA. Aceste taxe sunt Clasa I, pentru o familie . . . 25 lei „ I, „ o singură persoană . 15 „ Clasa II şi satul nou pentru o familie 15 „ „ „ „ „ „o sing, persoană 10 „ Taxa de cură nu se plăteşte de persoanele a stau numai 3 zile în stabilimentul băilor. Iu resumat o staţiune balneară cu ape mineral incomparabile, cu instalaţiuni complecte a celor ma importanţi şi moderni agenţi curativi, confort, economieşi viaţă agreabilă, iată ce este Slănicul din Moldova. MEDICII BAILOR: Dr. L. Buss, medic primar al Spitalelor St. Spiridon, este medic consultant ş inspector al băilor. Dr. A. Brăescu, medic primar la Spitalelor St. Spiridon, este medic consultant . Director al Stabilimentului de hidroterapie, însărcinat şi cu inspecţia întregei staţiuni balneara. Sezonul băilor începe de la 1 Iunie şi durează pană la 1 Septembre. De la 1 — 30 Iunie şi de la 15—30 August preţul camerelor redus la jumătate. MIJLOACE de TRANSPORT.—Vagoane direct pană la Tg.-Ocna cu 50% Reduceri pe C. F. I. Trăsuri confortabile şi elegante de la Târgu-Ocna la Slănic, cu preţuri foarte convenabile. JPJ finzate casele din Strada Golie şi Primărie colţul, unde actualminte e instalata Percepţia Statului , compuse din 2 etaje sus 7 odăi; jos 3 camere mari pentru prăvălie ; 2 antrete şi cămări pentru lemne ; pivniţă pietruită. De asemenea casele din strada Vovidenia No. 6 compuse din 3 odăi şi ieşură, ogradă etc. De asemenea casele din strada Curalari No. 6 compuse din 3 odăi şi o bucătărie, 2 ogrăzi grădină, pivniţă hambare . Apoi un loc viran din strada de sus No. 17. Toate aceste imobile se vînd cu un preţ foarte avantajos fiecare. A se adresa la proprietară d-na Ecaterina Vasiliu strada Curalar No. 7