Ecoul Moldovei, 1905-1906 (Anul 15, nr. 21-51)

1906-06-11 / nr. 49

ârtinirea sa şi prin sentimentele sale abile împacă părţile intrate in gîl­­eava. Tot aşa, poate, ar fi şi regele ard­, împăciuitorul certelor poporale, e bîntuie nu numai Austriea, ci în­­reaga Europa centrală. El este cre­­inciosul prieten al împăratului Franţ­­sei ; el este şi un vlăstar al neamu­­ri Hohenzolernilor domnitori, cari re­­u­nesc pe împăratul german drept cr­­etenie a lor. Noi avem nevoie de un mijlocitor între cei doi împăraţi, cum ş­i de un sfătuitor pentru suveranul o­­striac, şi care ar putea să arate o e­­re pentru criza cea­­atît de grea a nperiului nostru. Poporul românesc d­­e chemarea istorica a unui element cul­­ural mediator între Orientul şi Occi­­entul Europei şi regelui său i-ar cr­­ea într’aceasta, un rol providenţial. Pe de altă parte, întărirea Independen­­ei României şi a Dinastiei sale se ra­­fmă pe o cârâţime impozantă pentru lacinica desvoltare a Orientului eu­­ropean.“­­ Marca ţârei Mulţi au văzut deasupra porţei de ntrare în Expoziţia Naţională, ce s’a deschis Marţi 6 Iunie in Capitală, mar­ca ţârei represintată de astă dată prin un vultur enorm cu aripele întinse, ca­­mi intors spre dreapta purtând crucea n cioc. Din acei mulţi de sigur că unii nu­­a dat nici o atenţie, alţii k poate nici nu ştiu ce rost o fi având şi prea pu­­ini au privit cu uimire uşurătatea cu care s’a operat şi de astă dată schim­barea marcei ţârei. Ştiut este că s’a u-I uît Corbul muntean cu Zimbrul moldo­­van, că în timpul efectuarei acestui ma­re act naţional, Corbul sta cu ghiarele acleştate pe o ramură, cu aripele strîn­­se şi un cioc purtând o cruce . Zimbrul ,apul de zimbru numai, alezat in ţaţă cu­ privirea fixa înaintea, luceşte între coarnele sale simetric arcuite o stea cu cinci raze. Aceste fiind mărcile am­bilor principate, de cum s’a proclamat Unirea, după îndoita alegere a marelui Domnitor AlexandrToan I. Cuza s’au a­­uturat colțurile de sus, formând astfe­­lu o nouă marcă, care a fost respectată până in timpul răsboiului. De atunci i început a se face încercări sama­­volniceşti pentru alterarea ei, iar de când Alexandri a scris versurile Balca­nii şi Carpatul şi Sentinela, năzuinţele transformărei marcei ţărei devenise şi nai mari in ce priveşte escemotarea Zimbrului. Acesta cu deosebire s’a ob­servat la armată şi fără multă vorbă ntr’o bună dimineaţă văzurăm pe part­­e h­rapelele regimentelor o pasere ce nu r­ăamână nici a corb nici a vultur, dar­­ o pasere cu veleităţi de a deveni vul­­e tur tot cu ghiarele încleştate pe ramu- D­râ, de astă dată cu aripele puţin cam li întinse şi ne purtând nimic in cioc. Ni­meni n’a zis nimic, fiind că nime se Jvede nu s’a gândit ce se ascunde in ^încercarea unei astfeliu de sfiitirisiri a ^bietului zimbru rămas doar zugrăvit in nimic de tot pe pînzele drapelelor ca să ifie apoi alungat cu totul pentru a face loc corbului prefăcut in vultur cu a­­­jripele întinse. Vulturul acesta a luat acuma o po­liţie mândră şi cu crucea in­gură nu­­aminteşte de vulturul roman căruia îm­­­­paratul Constantin adoptând creştini­smul, i-a pus crucea în cioc şi ast­fel cu­r stând deasupra zidurilor Constantino­­­­polului reprezenta menirea ce o avea în pârâţia romană de răsărit de a pro­povădui credinţa în cruce. Se vede că unde avem azi in fruntea guvernului un reprezentant al ramurei Cantacuziniste, ce a înpârăţit pe vremuri în Bizanţ, comisariatul a dispus să se lue vulturul bizantin deasupra porţei ----------------------------­ ECOUL MOLDOVEI Expoziţiei. Noi însă românii băştinaşi trebue să protestăm în contra inlocuirei marcei ţârei noastre; nouă nu ni este ruşine de capul de Zimbru şi de Corb şi cerem ca să se înceteze odată cu schimonosirile stemei ţârei, să o lase aşa cum am moştenit-o de la cei cari au făcut Unirea, şi după cum au gâsit’o şi ei lasata moştenire de la bunii şi străbunii lor. Încercările acestea de a tot schimba marca ţârei au ca scop suprimarea zim­brului şi aceasta însamnâ mare lucru, pentru cine vrea să’şi deie samă ce intenţii ascunde aseminea suprimare, ce în tot cazul numai bune nu pot fi pentru Moldova. O spunem aceasta cu toată sinceritatea. SIMTOME DE CRIZĂ S'ar părea că neînţelegerile intre sfet­nicii Tronului au ajuns la paroxism şi că încordarea relaţiilor dintre ei, va a­­duce o ruptură a cărei urmări va fi cu totul defavorabilă partidului de la cârmă. Ziarul Adevărul cu codiţa lui Dimi­neaţa, care se inspiră de la dl. Tache Ionescu, spune clar că a izbucnit grave neînţelegeri in guvern din faptul că şe­ful, dl. G. Gr. Cantacuzino vrea cu ori­ce preţ ca interimatul justiţiei să-l ţie el, lucru ce de sigur ţiu convine d-lui Ta­che Ionescu şi că de aici au pornit un curent de ostilitate, ce va duce pănă la provocarea unei crize ministeriale, dacă dl. Cantacuzino nu va ceda. Şi credem că nu va ceda fiind­că ori­ce sar spune tratativele cu junimiştii urmează, şi dacă ele duc la un bun rezultat, dl. Cantacu­zino are deja la îndemână portofoliul justiţiei, nerămânându-i de­cât să facă vacanţa încă a unuia, ori doi, spre a le oferi noilor asociaţi. Ast­fel cu stând lucrurile ne putem aş­tepta la complicaţii serioase încă înainte de vacanţă, ceia ce ar însemna slăbirea cu totul a partidului conservator şi con­strângerea d-lui Cantaccuzino de a se re­trage de la cârmă. Rubrica pleşcarilor. Intre cei cari au abuzat de buna credinţa noastră primind ziarul fără să plătească sunt: Gh. Mamii­, primar corn. Sineşti jud. Iaşi timp de 1 an şi 8 luni. M. Teodorii, impiegat la salinile din T. Ocna timp de 2 ani şi 6 luni. Preot Ştefan Vârgolici, corn. Râsboeni jud. Neamţu timp de 2 ani şi 2 luni. Vasile Bogza, comerciant. Sărarie, Iaşi timp de 3 luni. Gh. Ifrim, corn. Lăteşti jud. Tutova timp de 3 ani. Ioan Vranioti, inginer Galaţi 1 an şi 4 luni. Paul Misir, Roman 1 an. Dr. Alexandru Lungu­, Focşani, pe 3 ani. C. Cotescu, Focşani pe 6 luni. Th. Enibace, „ „ pe 6 luni. Tzuchel, inginer „ „ pe 6 luni. V V V V V (va urma) INFORMAŢII Mai mulţi cetăţeni ni s’au plâns cum că sergenţii de oraş întră prin curţile lor şi deschid pe furiş cuştile cu sti­­gleţi şi scatii pentru a li se reda liber­tatea. Noi n’am avea nimic de zis in­po­trivă, dacă am vedea că aceiaşi ser­genţi inpedicâ pe cotiugari de a bate caii greu încărcaţi, dar tocmai aceasta nu o fac ei. Pe de altă parte, ei nu impedecâ de ţine precupeţii paserele spre vânzare. Dacă societatea pentru protecţia animalelor are ca program de acţiune eliberarea animator din sclavie a omului, pentru ce nu face ea ca toate animalele domestice ca boi, cai, păseri, să-şi redobândească starea de libertate selbatica, şi se nu fie sacrificat pentru hrana omului.­­ In vitrina librăriei Socec se afla expusă o broşură de d. George Pavlov, întitu­lată „ Un visu şi al cărei preţ este un leu. De ce numai un leu?. Cartea face mai mult, căci prin ea se zefiemiseşte pornirea spre îndrumarea spiritului na­ţional, represintată prin D. N. Iorga. Ol Cantalup, Cantalup! sau locali­zată exlamaţiea: O! Pomîrla, Pomîrla! V*.­ Fabrica de cărămidă a d-lui Inginer Grigore Bejan s’a redeschis şi lucrează. Toate lucrările sunt conduse şi supra­­veghiate de d-sa personal. Inbucurător este că a primit o comandă de un mi­lion de cărămidi, cea ce-i va aduce o sumă frumuşică. Să nu se mai zică de nimeni că Ro­­mînia nu se dedau la muncă; ceea ce li lipseşte este încurajarea de sus şi de la mediul încunjurător, care aleargă obi­cinuit şi sistematic la străini. * Dl. profesor de pictură Gh. Popovici terminând de zugrăvit paraclisul pala­tului metropolitean, ai invitat pentru Du­minică oarele 10 a. m. pe membrii presei spre a-i vedea şi aprecia valoarea artis­tică a lucrărei sale. „­ Nu ştim pentru a citea oară bietul Alexandri, vorbim de bronzul ce să spune că i-ar reprezenta figura şi ati­tudinea lui, caută să iasă la aer liber, rupendu-şi giulgiul de muşama ce-l în­făşoară şi-l înăduşă. Cu o voce surdă şi plin de mânie întreabă pe cei din comitetul ridicărei lui în bronz pe soclul din faţa teatrului , pe când tiranilor îmi ridicaţi muşamaua sub care mă înăduşiţi?. Spusesem în numărul trecut, că M. S. Doamna Elena Cusa venind spre Iaşi s’a oprit şi la Ruginoasa , aflăm că a rămas uimită de starea de degradare a bisericei şi că a hotârît suma de 20.000 lei pentru repararea ei, refacerea criptei mai mare ca să cuprindă pe lângă oa­sele Domnitorului Cuza şi pe acelora ale fiilor sei. Acuma se spune ca lucrările de re­paraţie au fost încredinţate distinsului constructor d.Şcolari, iar pictura bisericei se va da părintelui diacon Şerban, care s’a achitat în un mod aşa de consciincios la Folticeni, unde avu însărcinarea de a zugrăvi o biserică. Nu ne îndoim că reparaţia bisericei nu va lăsa nimic de dorit de­oare­ce numele d-lui Scolari este o garanţie. Hydroterapia, cu o instalaţie din cele mai moderne şi cu tot confortul e pusă sub direcţiunea d-lui Dr. Pastia şi Instalaţie E­­lectrică medicală cu aparatele cele mai no­­ui. Inhala­ţie, eter comprimat, Masaj, manu­al şi Vibratoriu cu aparat special sistem dr. Ed. Kaiser . Distracţiile aşa de variate ca : teatru, concerte, conferinţi, baluri, bileurt jocuri diferite , căluşăi etc. etc., in­cit s'ar putea crede cine­va că se află la Aix-les- Bains . Slănicul este iluminat cu electrici­tate, şi viaţa este cât se poate de eftină de­oare­ce poate minca cine­va de la 1.50 —3.50 lei pe zi iar locuinţa o poate avea cu tot comfortul de la 1.50 în sus la toate otelurile epitropiei cât şi la vilele particu­lare ca Sion, Munteanu, Robescu, Gheorghiu Dimitriu, Pantazi, Codrescu, Scutari etc. Preţul băilor, calde ori reci a şedinţilor de aer comprimat, inhalaţie, masaj incep de la 1 leu şi nu trec de 2 lei 50 bani ; pentru copii preţurile in jumătate, taxa de muzică de la 10—25 lei. Medic inspector şi consultant al băilor este dl Dr. L. Russ , iar dl. Dr. Gh. Pastia, medic inspector, consultant şi director al stabil, de Hydroterapie. Sezonul băilor începe de la 1 Iunie şi durează până la 1 Septembre ; e de notat că preţul camerilor e redus la jumătate de la 1 — 15 Iunie şi de la 15—30 August şi că mijloacele de transport până la T. Ocna sunt trăsuri comfortabile care duc pe că­­lători la Slănic.­­G. D. Şerban. Epitropi­a Gr. Ghica. (Stefi A. Negruzzi.­­ La Tipografia Naţională »au tipărit Tablouri cu con­­d­iţiunele şi formele de Îm­prumuturi Viticole dupa le­gea votata de curând. Ace­ste Tablouri sunt necesare ori­ carui podgorenii sau au­torităţi de a fi pusa in păreţi pentru luarea cunoştinţilor de în­prum­utatori. A apărut frumoasa operă ilustrată de sub teascurile Tipografiei Naţionale cu titlul : Istoricul statuei W^Vasile Alecsandri '•. Cu 28 clişee în zincografie auto şi fototipie, reprezintând pe M. DI. L. L. Regele şi regina pe Alteţele lor Prin­cipele Ferdinand şi Principesa Maria pe marele poet al naţiiinei în diferite­ vârste, Cupa de la Montpellier, pe toţi membrii din comitetul iniţiator şi exe­cutiv cum şi pe acele persoane, care au desfăşurat mare activitate pentru a imortaliza in bronz pe bardul din Mirceşti. Această lucrare e executată in mod artistic format 4° hârtie crom, anume comandată din streinătate. Cli­şeele sunt executate în cele mai repu­tate ateliere de artă din Viena şi Berlin. Preţul ediţiei de lux 1 fr. 50 bani plus porto 15 bani. Ediţia specială le­gată în plus şi textul în aur 5 fr. EPITROPIA GENERALA A Casei Spitalu­rilor şi Ospiciilor sf. Spi­ridon din Iaşi. Publică deschiderea stagiunei an. 1906 la Băile Stanic din Moldova, arătând bogă­ţia şi varietatea principiilor minerale ce conţin isvoarele numeroase a­le acestei sta­ţiuni balneară şi climaterică şi care se în­trebuinţează atât pentru băut cât şi pentru băi, şi cu desevărşire eficace pentru boalele tubului digestiv cu anexele lui ; pentru apa­ratul respirator, şi urinar ; pentru boalele nervoase, boalele generale şi încetinarea nu­triţiei.—Eficacitatea isvoarelor de la Slănic este absolut aceaşi ca şi a isvoarelor de la Vichy, Ems, Kissingen, Karlsbad, Marien­­bad etc. iar intru cât priveşte isvorul No. 1 ie cea mai bună apă de masă băută sim- N.l v i n\ vin. .. r*

Next