Ecoul Moldovei, 1914-1915 (Anul 19, nr. 8-57)
1914-11-20 / nr. 8
ABONAMENTUL : Pe un an. . . . . • Lei 86 luni..................„ 5 Pentru străinătate se adauge portul ORGAN NAȚIONALIST SĂPTĂMÂNAL *** DIRECTOR-PROPRIETAR EM. AL. MANOLIU I Redacţia şi Administraţia: Institutul de Arte Grafice N. V. Ştefăniu li IAŞI—STRADA ŞTEFAN CEL MARE No. 38. & Co. I o. G. anunciurile :„ Rândul în pag. a Il-a 1 leu „ „ IlI-a 50 bani Inserţii şi reclame 1 leu linia Un număr vechiu 50 Bani. Să avem Entuziasmul cu care poporul român aşteaptă ca armata noastră să intre cit mai curînd în acţiune pentru îndeplinirea idealului naţional, nu poate fi pus la îndoială de nimeni. Iarăşi, ar fi o crimă să se bănuiască cîtuşi de puţin patriotismul d-lor Take Ionescu sau AL Marghiloman, cei doi şefi. Toţi aceştia au îndeajuns de dezvoltat simţul datoriei şi nu se poate bănui macar, că n’ar dori ca neamul romînesc şi teritoriile locuite de Romîni să nu formeze un popor compact şi un teritoriu întregit. E chestia numai de modul cum fiecare din aceste mari personalităţi politice înţelege cînd, cum şi cu cine să mergem pentru a ne realiza idealul. E foarte frumoasă mişcarea întreprinsă de „Acţiunea Naţională“, e o mişcare pornită din sinceritate şi din patriotismul cel mai înalt posibil. Dar nu e de ajuns numai aceaste micrtre-,-tvt-mort ingindit-uiînăreţe, cu discursurile cele mai înflăcărate şi chiar cu spargerea geamurilor pe la aceia cari nu vor să aprobe sau să se pună în fruntea unor asemenea mişcări; nu e de ajuns, zic, numai entuziasmul şi nerăbdarea de a porni cît mai curînd întru a trece hotarele şi arne întregi ţnead şi teritoriul. Sînt multe consideraţiuni ordin foarte Înalt cari cer multă cumtare, mult tact şi mai ales multă prevedere, pentru ca la un moment dat cînd vom intra în acţiune, să fim pe deplin siguri că vom reuşi, învingînd toate greutăţile ce le vom avea de întîmpinat. Atunci, în acelmoment subltim, cînd M. S. Regele în fruntea vitezei noastre oştiri, va trece hotarele de astăzi ale ţării, atunci entuziasmul să se desfăşure în toată splendoarea lui şi vom fi siguri de biruinţă. Pînă atunci, nu zicem ca să stăm nepâsători, să nu ne mişcăm din potrivă, dar toate să le facem cu judecată, lăsînd cajudecata cea sănătoasă să primeze. Să nu se creadă, însă, că spargerea neamurilor şi provocarea scandalurilor ar avea o influenţă bine făcătoare, nu putem pricepe cum oameni ca d-nii Filipescu, Dr. I. Cantacuzino, Dr. Delavrancea, etc. cari s’au pus a „Acţiunei Naţionale“, tolerează mişcare cu un scop aşa de frunesc, să fie pîngărită de spalător pe la personalităţi catuaţiei lor politice, nu pot se pună în fruntea unor inima cauza pentru nală, luptă, cauză în totul, dar nu puţin civilizate prin spargerea ''Ei volnici încredere Cînd în fruntea ţării avem oameni ca d-nii Ioan I. C. Brăteanu şi Emil Costinescu, e cea mai puternică garanţie că ţara noastră va avea să cîştige din acest războiu european, iar nu să piardă. Să avem dar deplină încredere în guvernul nostru, căci atunci cînd dl. Brătianu va pune înaintea M. S. Regelui decretul de mobilizare pentru al semna, să fim siguri dar, că toate precauţiunile sînt luate şi izbînda noastră pentru îndeplinirea idealului hrănit de secole, e definitivă și imposibil de a mai fi amînată. Ion Dafin. ----------exo---------Demonstrație... spontană Guvernul austro-ungar caută prin toate mijloacele să intimideze poporul român din imperiul habsburgic. Pe lingă persecuţiile nemai auzite şi barbariile şi chiar -£X-LmcJLî—a m .-y • g- "l r q / ~ r/? c^i ~ jxapulaţiunei româneşti, guvernatorul Burcovinei, a găsit cu cale să inspire acestei populaţii, cu ajutorul, bine înţeles al jandarmilor şi teroarei, o... demonstraţie... spont arta. Astfel, Duminica trecută peste treizeci de mii de ţarani romîni,notaţi bine, numai ţarani, au pornit în valuri la Suceava, acest oraş istoric, pentru a da, cum zice presa austro-ungară, expresiiine sentimentelor ei pentru împărat şi monarchie şi să protesteze contra agitaţiei anti-austroungare dusă de cîteva elemente iresponzabile în regatul Romîniei. Prea naivi ne cred austro-ungarii dacă ’şi închipuesc că putem lua de bine toate năzdrăvăniile debitate de presa de peste munţi. In fond e o adevărată copilărie cele puse la cale de guvernatorul Bucovinei cu aşa zisa demonstraţie spontană a ţăranilor romîni ca să protesteze la M. S. Regele Ferdinand al Romîniei, că ei nu vor cu nici un preţ altă stăpînire decît acea austriacă, şi prin urmare armata romînească să meargă alături cu cea austriacă şi ungurească contra duşmanului comun, adecă contra Ruşilor. Să ne erte excelenţa sa guvernatorul Bucovinei ca să-l credem pe cuvînt. Nouă duşman, şi încă de moarte, ne este şi Austriacul şi Ungurul, după cum prieten sincer în adevăratul înţăles al cuvîntului nu poate să ne fie nici Rusul. Apoi, să ne mai este Excelenţa sa guvernatorul Bucovinei ca să nu credem că scrisoarea adresată de ţărănimea romina adunată la Suceava, M. S. Regelui Romîniei, precum şi moţiunea votată în acea adunare, să cuprindă adevăratele sentimente ale populaţiunei româneşti din Bucovina. Adevărat că demonstraţia e spontană, dar nu mai puţin adevarat e că această spontaneitate se datoreşte urgiei desfăşurate de jandarmii austriaci din ordinul Excelenţei sale guvernatorul. Să nu ne creadă dar aşa de proşti vecinii noştri Austriaci şi Unguri şi să-i credem pe cuvîntul lor de... cinste cînd ne vorbesc şi caută să ne convingă de această aşa zisă demonstraţie... spontană. Un singur lucru e bine de ştiut, că devem, nu ■ vor putea scapa. exo Vlad Spionii şi samsarii De cînd cu deslănţuirea răsboiului european, ca niciodată spionii şi samsarii miaună prin toate părţile, în marea majoritate a cazurilor nesupăraţi de nimeni, ci chiar toleraţi cu o vădită bună voinţă. Moldova în general şi Iaşul în special sunt plini de asemenea specimeni de duşmani ai ţării, şi totuşi până î n prezent nici o măsură mai aspră luată contra lor. Are să ni se spună, desigur, că trebue să dăm fapte concrete, să arătăm că cutare sau cutare e spion sau samsar periculos şi atunci autorităţile în drept vor lua cele mai straşnice măsuri contra lor. Apoi, aceasta n’ar fi un argument, cu atît mai mult cu cît nu suntem în timpuri normale cînd spionajiuî şi samsarlîcurile n'au atîta importanţă ca în vremurile cînd tunul bubue la hotarele noastre. Autorităţile în drept n’au decît să fie puţin mai vigilente, cu puţin mai mult sidge rece şi vor descoperi cum în birourile atîtor autorităţi mişună cu nemi- ii la spionii şi samsarii înteresîndu se de tot ce se întîmplă şi se vorbeşte. Mai not încă, aceşti spioni şi samsari se gămn ,număr destul de mare prin cămilini din ei pe mallvacii sau concentraţi pentru aşi „face datoria cătră patrie“ întrebuinţează toate mijloacele ca să pătrundă prin cancelariile regimentelor şi companiilor, pe motiv că au scriere frumoasă, că sînt ageri şi îndeplinesc ordinele cu cea mai mare exactitate, ca şi cum un adevărat băştinaş de al nostru nar putea face. Unii dintre aceşti concentraţi cari mişună mereu şi stau în strînse, chiar foarte strînse legături de prietenie cu gradele inferioare, sunt indivizi cari locuesc prin alte ţări, şi numai la intervale mari, când sunt chemaţi vin de şi „începlinesc datoria cătră ţară“. Şi aceştia sunt cei mai mult în graţia şi bine voitoarea atenţiune a gradelor în armată. Să nu se uite ceea ce s’a întâmplat în Franţa cu vestitul Mumm, marele industriaş, cami deşi cetăţean francez, totuşi exercita meseria de spion în folosul linei ţări duşmane. Şi cîţi Mummî nu sínt oare şi la noi! S’au luat măsuri pe la graniţe; samsari şi spionii de pe acolo sínt expulzaţi. Dar fi reu dacă cei în drept ar da o mai mare atenţie Moldovei şi în special hşului, prin localurile cărora mişună cuFoaia asemenea specimene de indivizi. Credem că spusele noastre vor avea n sunet şi se va lua măsuri mai eficace. Vom reveni. Dar, ca o altă ţară, un alt popor, nu-i vor, de aceiaşi obîrşie ca şi tine, să poat trăi. Foarte mulţumim de asemenea palmism. Dacă acest savant se află asta în fruntea „Acţiunei Naţionale“, strig nu din toate puterile de pe tribuna da Dacia din Bucureşti, că trebuie sa întregim neamul şi teritorii, nu îi dem de loc strigătul disperat dat in un moment oarecare de grea europa’ pentru Franţa, ţara romînească , pieri, dacă prin această perie, Franţa pot,te scapa de pericol. Unde, în ce constă patriotisme! svântului nostru? Cum putem oare dm încredere în buna lui credinţă cînd n treşte aşa gînduri duşmănoase patru proprii? Şi cum, iarăşi să nu te i ...! cînd vezi pe un alt savant vestit, te d Bucureşti, cari ceruse şi obţinuse itenia franceză într’o vreme, iar apoi întoarse în ţară, recăpătîndu-şi dreptii vechi de cetăţean român şi ocupîm mai înalte situaţii în domeniul învăi matului. Nu punem la îndoială patriotisi cestui savant de al doilea; îl credem in cer în pornirea lui cînd s’a pus în idoli tea „Acţiunei Naţionale“; dar să h-vnm xLară i-a m snunp că, înc pînă la sfîrşit nu-i putem acorda, că firea d-saie e deprinsă sa se sc ! după anumite împrejurări. Dacă faptele relatate de noi suntacte, nu putem decît regreta sin în fruntea unei mişcări aşa de înălţi , ca aceia a „Acţiunei Naţionale“, şesc oameni cari să strige că poati ţara romînească, numai ca Franţa săiască, şi oameni cari îşi schimbă nulitatea şi patria după cum bateim Să ne vărsăm şi sîngele pentru Ide draga noastră Franţă, dar să nu că tot mai dragă şi mai scumpă , ţara noastră, acest pămînt în care -idihnesc oasele străbunilor noştri. Am fi fericiţi şi foarte mulţumiţi, ci cele aratate’ de noi ar suferi o cLitire şi noi ne-am face datoria exprimi du-ne regretul că am fost induşi vigoare. Să nu se uite un lucru; dacă fapt ni exact, atunci d-nii despre cari mmm n’au ce căuta în fruntea „Acţiuni iaţionale“. Să deie Dumnezeu să le cerem ---------0X0----„Piară Romania, dar trăiască Franţa !“ Acesta e strigătul unui mare savant al nostru, înaintea ştiinţei căruia se închină savanţii din toate ţările civilizate. Inţelegem ca entuziasmul să ajungă la gradul cel mai mare posibil, dar ca să treacă, acesta nu mai este entuziasm. E prea mult, e prea neomenos chiar, ca să preferi ca duşmanul să-ţi pîngărească mormintele părinţilor şi strămoşilor tăi, ca ţara ta să o copleşească duşmanii, ca poporul din şi în mijlocul căruia te-ai născut şi crescut să devină rob duşmanului tău, ca ţara ta să fie chiar ştearsă de pe harta lumei mim'd -------------0X0------------| 1 ! I . I , 1 mu, WE ion. Cartelul fabricelor de zahar Pentru aşi legitima urcarea p Fabricile de zahar cartelate au a im motiv şi producţia slabă a sfeclei din nul acesta. Motivul acesta însă a fost numai pretext pentru a arunca praf în pcm. 1 blocului consumator, cas să’l facă, si mu' să se resemneze şi să plătească şi adaos de preţ pentru zaharul ce’l mmă. Guvernul controlînd faptul de Fabrici, dovedeşte prin statistic. Întocmi în acest scop Ministerul î miniilor, că suprafaţa ocupată de sfeclei anul acesta fu de 14,785 h cu un spor asupra anului trecut din hectare. Statistica constată că în recolta sfeclei a fost anul acesta, anul trecut, ceva mai slabă de a dat 212 milioane chintale în sind’o în minus numai cu 300,0 tale, ceea ce nu indritue nici ■■'!