Ecoul Moldovei, 1914-1915 (Anul 19, nr. 8-57)

1915-06-11 / nr. 37

ECOUL MOLDOVEI ---------xox-------- mica in care d-nii d’Asboth şi de Pazmandy se silesc a îndulci situaţia guvernul lor faţă de lumea civilizată şi a-şi face o atmosferă mai de suferit printre delegaţiile interparlamentare, dar sunt sdrobiţi sub greutatea faptelor produse, atât de d-nii Roman şi Curţius în numele Ligei din Bruxelles, cât şi ale d. George Moroianu de la Paris. Cât despre d. Durând zis şi Dupont, care a intervenit în cauza ca independent, nefiind nici român şi nici maghiar, spulberă argumentările d-lui de Pasmandy, prin puterea unei logice strânse. El invocă codul internaţional votat cu un an mai înainte la congresul al VIMea al Păcei, ţinutla Budapesta, prin care se proclamă ca „nedemn guvernul acela ce organizează sau tolerează ma*arul celor ce se găsesc* sub juridicţiunea lui“.... Şi sfârşit adaugă: nuc departe ziua când tratarea nedreaptă a unui popor va fi considerată ca o crimă de lez-Europă întocmai ca şi acea a masacrului, etc. Lucrarea d-lui I. N. Roman vine la timp şi citind’o vedem cum se perindează în ea ca într’o oglindă toate faptele, toate ignomeniile magiiar e săvârşite asupra fraţilor noştri, iar prin reamintirea istoricului revoluţiunei dela 1848 pănă la 1860 d. Roman reînprospătează în mintea fiecărui român suferinţele ce le-au îndurat aceşti fraţi de cari s’au folosit atât de mult Austriacii şi pe care de la 1867 i-au lasat la discreţia Maghiarilor. Recomandăm broşura d-lui Romano atenţiunei tuturor românilor, că-i cuprinde fapte ce nu trebuesc trecute cu vederea şi în acelaş timp ne dă măsura activităţei secţiilor Ligei Culturale şi ne dovedeşte că ele au lucrat şi în afară de graniţile ţărei în un chip spornic. Manuim Dl. I. Mateescu, profesor de sculptură, a expus în vitrina librăriei Socec un tablou lucrat cum nu se poate mai reuşit în acuarele. Pe o masă un taler cu trei mere, al patrulea pe masă alături cu un pahar mai mult de jumătate umplut cu vin roș. Subiect destul de simplu, ca pentru un desemn, dar atât de frumos prin coloritul variat şi nuanţa adevărului, incât captivează privirea. Ala noi in Picture. Octav Băncilă Acuarele. 1. Mateescu In două vitrine ale caselor Braunstein stau expuse două tablouri în ooiu alebinecunoscutului nostru pictor, profesor Octav Băncilă, care atrage privirile şi ale cunoscătorilor şi ale curioşilor de noutăţi expuse. Primul tablou intitulat Pax reprezintă pe lucrătorul socialist rupând sub piciorul seu spada, simbolul răsboiului. Lucrătorul în costumul seu sumar, cu boneta frigiană pe cap, cu tabliata de piele—ceia ce denotă că e un ferar— ţine cu o mână vânjoasă spada pe a cărei lamă calcă, de o frânge sub greutatea corpului Tabloul e foarte expresiv şi suggestiv în acelaş timp, în faţa lucrătorului brăzdată, nu atât de vrâstă cât mai mult muncă, cum şi în încordarea musculaturei lui desvoltată, se vede hotărârea nestrămutată pentru abolirea războiului. Al doilea tablou reprezintă munca avutului şi din expunerea lucrării numai de cât se poate înţelege că subiectul e luat din timpul concentrărilor. Pe un dâmb uşor înclinat patru boi trag plugul mânaţi de un băeţel, iar de coarnele plugului ţine un moşneag cu multă trudă ca brazda să fie cât mai adâncă. Timpul de început de prima vară se resimte numaidecât din coloritul rece, vigoarea luminii ce contrastează cu tonurile dure ale terenului ca şi al nourilor. E un peisaj superb ce cadrează minunat cu încordarea boilor pe deoparte cari trag din greu şi mişcarea baciului şi a bătrânului trudit.* Coloritul viguros şi aruncătura coloarei este maniera ce deosebeşte mult pe dl. Băncilă de alţi pictori şi cum d-sa tratează subiectele mai mult în mare, necesitează în mod absolut ca tablourile sale să fie privite şi judecate de la distanţă, căci numai astfel îşi poate face cineva convingerea despre execuţie, care în cele mai multe a dat dovadă că dl. Băncilă e maistru, profund cunoscător al anatomiei şi un compozitor foarte apreciat. * Afacerea Dinerman Cei ce s’au pus în slujba Băncei Moldova în legătură cu excrocheria săvârșită de directorul ei Dinerman in prejudiciul d-lui Cristea, jubilează că faimosulevreu al acestei afaceri, precum și secondantul ei, avocatul Leonardescu, au fost puși în libertate. Se atribue această eliberare unui prim succes al presiunilor înalte ce s-a făcut în favoarea prevenitului Dinerman. De fapt este vorba de o infamie născocită de aceşti indivizi pentru a ponegri magistratura ieşană, căreia avem motive să-i păstrăm o înaltă consideraţie. Dinerman şi complicele său Leonardescu, au fost puşi în libertate pentru motivul că instrucţia fiind în bună parte terminată, arestarea preventivă nu mai, era necesară. E bine dar să se ştie că nu este vorba de o favoare şi cu atât mai puţin de o recunoaştere în parte a vinovăţiei autorilor acestei excrocherii, ci de o consideraţie juridică bazată pe motivul arătat mai sus. Instrucţia îşi continuă mersul ei normal şi suntem în măsură de a şti că magistraţii cari instruesc această afacere, sunt în presiunea unor noui şi hotărîtoare elemente menite a pune într’o lumină dintre cele mai vii vinovăţia celor acuzaţi. Mai mult decât atât, se pare că şi alte persoane din anturajul Băncii Moldova nu sunt străine de această afacere, în registre figurând între alţii un domn avocat care a încasat un onorar de 5000 (cinci mii) lei pentru redactarea unui singur act în această afacere. In afară de aceasta, de la începutul instrucţiei, atât parchetul cât şi judecătorul de instrucţie primesc zilnic denunţuri privitoare la o serie de incorectitudini săvârşite de acest domn Dinerman sub egida băncei Moldova şi din cari unele vor forma fără îndoială obiectul cercetărilor. Aşa fiind se înşală amar acei cari trecând pe la ghişeurile băncii Moldova, au putut crede un moment că prin punerea în libertate a celor doui trişti eroi, afacerea Dinerman a intrat în faza muşamalizărei. Masaj. ---------OXO-------- Dela Camera de Comerţ Camera de Comerţ desvoltă o febrilă activitate: Comisiuni, comitete, anchete şi... diurne. Ne aşteptam ca sub direcţiunea d-lui Th. Jellea să nu se facă altăceva decât vorbă multă, treabă puţină, şi cheltuială mai multă. înţelegem toate la urma urmei, înţelegem şi vorba, mai ales când mintea nu te ajută să faci treabă şi să fii folositor instituţiei, la a cărei conducere printr’o întâmplare norocoasă ai ajuns. Dar când ai liber parcurs, să ceri cheltuieli, aceasta nu se face. Unde mai punem că dl. Jellea este şi funcţionar al Statului, şi de câte ori pleacă la Bucureşti, pleacă tocmai în interesul funcţiunei pe care o are la Bucureşti. De altfel anomalia de a fi funcţionar la Bucureşti şi de a sta la Iaşi, ca preşedinte al Camerei de Comerţ, socotim că trebuie să înceteze. După capitolul rudelor, care nu mai încap în budgetul Camerei de Comerţ, acum începe capitolul dianelor preşedintelui. Mai poate suporta oare, anemicul budget al Camerei de Comerţ, poftele familiei d-lui Jellea? O simplă şi inofensivă întrebare. . . ---------SBQ-------— . INFORMAŢII Membrii Comitetului pentru ridicarea statuei lui Gh. Mârzescu, s'au întrunit Duminică în localul Camerei de Comerţ, pentru a lua măsurile cuvenite la pornirea primelor lucrări şi lansarea listelor de subscripţie. Acestea aranjându-se s'a hotărât apoi ca peşti' câteva zile să fie convocat şi Comitetul general. Tratativele dintre guvernul nostru şi cel din Petrograd spune ziarul italian „Secolo“ că urmează încă şi că primul- ministru, dl. I. Brătianu pe lângă că nu modifică nimic din punctele ce le-a formulat cere şi garantarea lor. Şi pentru ca cursul tratativelor să nu sufere vre-o stânjinire, guvernul opreşte orice manifestaţie şi orice agitaţiuni ce s’ar mai produce pe viitor. Azi joi s’a deschis un nou depozit comunal pentru vânzarea zahărului în despărţirea IV. In această despărţire funcţionează deci, două depozite, aceasta din cauza prea marei aglomeraţii. Cadavrul nefericitului advocat Liviu Patriciu a fost găsit mâncat de câni în pădurea Aroneanu la locul numit Gheorgheasa, de către pădurarul Dumitru Ciurcică. Se crede că nefericitul era atins de alienaţie minatlă. Astăzi Mercurioarele 4 p. m. a avut loc la cimitirul „Eternitatea“, înmormântareainginerului Simionescudecedat după o lungă suferinţă. Condoleanţele noastre mult întristatei familii. In vedere că recolta nouă de zahar deabea se va putea pune in consumaţie prin Noembrie poate, Administraţia comunală sfătueşte populaţia oraşului să facă economie cu acest aliment. Deasemenea a luat dipoziţia ca zahărul prevăzut prin bonurile eliberate, să nu fie ridicat de cumpărători odată pe tot timpul de 3 luni, ci lună cu lună până la 1 Septembrie. , S-a încuviinţat de Primărie ca în ziua de Sâmbătă 27 Iunie să se dea o serbare în grădina Copou în folosul Cantinei şcolare. Reparaţiile stradelor 3-2 fac pe cât mijloacele permit în timpurile de faţă. Suntem bucuroşi că cel puţin se scot cârpiturile cu bolovani, făcute de astă iarnă, şi se înlocuesc cu asfalt, refacerea celor complect deteriorate se vor pune în lucrare numai dacă împrejurările vor îngădui, aşa cel puţin susţine Administraţia Comunală care-şi dă toată osteneala să facă cum e mai bine. Isvorul No. I de la Slănic, al cărui debit scăzuse mult, a fost drenat din nou sub privigherea d-lui inginer al Casei Sf. Spiridon, Rudolf Gesner. Serbarea ce a avut loc la 6 c, în vederea sporirei fondului trebuitor reparaţiunii bisericii Nicoliţa şi al coloniei şcolare, a dat un rezultat frumos, mulţumită strădănuinţei preotului Dinescu, parohul acelei biserici. Atragem atenţiunea frumoaselor filme ce se vor desfăşura la Cinema Pathéfrères în cursul săptămânei acesteia. Nu mai puţin interesante sunt şi filmele ce rulează pe pânza cinematografului „Modern“ a d-lor Bădilescu Brudeaf Uiescu şi care atrag atât de multă lume. Dl. Al. Al. Ghiorghiu noul decan al baroului avocaţilor din Iaşi a luat mai multe dispoziţiuni folositoare membrilor acestui barou, între care şi acea a stârpirei samsarilor de procese. Vestea despre căderea Lembergului a produs în oraş o vie impresie. Cum însă această ştire e din sursa austriacă aşteptăm confirmarea ei din alte părţi. In ziua de II Iulie a. c. orali n. se va ţine in localul Primăriei citaţie orala cu respectarea dispoziţiuilor art. 72—83 din legea asupra comtabilităţei publice pentru vinderea caselor unde a fost instalată bariera P curari. Licitaţia va începe dela suma : 2500 lei. Garanţia 300 lei. Clădirea cup* o suprafaţă de 72,73 m. p. iar cui înconjurător are o suprafaţă de 7 m. p. Condiţiunile de licitaţie şi planul nobilului se pot vedea în fiecare zi de licru la Serviciul Administrativ. No. 12408.—10 iunie 1915. Duminică 14 iunie carele 9 a. m. n . avea loc la gimnaziul Alexandru cel cu serbarea pentru împlinirea a 50 ani , la înfiinţarea lui. Directorul acestei şcoli pentru a da cât mai mare însemnătate acestui jubileu a invitat pe toţi actualii profesor şi pe toţi acei foşti cari se mai gâses încă în viaţă. Deasemenea a invitat toţi de autorităţile civile şi maitare precum şi pe toţi foştii elevi ai acestui gimnziu. ___ • * • • • • Aflăm cu deosebită plăcere că ungru de tineri cercetaşi din Iaşi centuria Lieul Naţional a luat iniţiativa formare unui cor care să acompanieze Dumincile şi sărbătorile sf. Leturgie, prohab la biserica 40 de sfinţi. Nu găsim destule cuvinte de laudă, atât pentru iniţiatori cât, şi pentru iubiii cercetaşi cari fac o prea frumoas faptă cercetăşească. Deasemeni nu putem avea decât cuvinte de mulţumire atât pentru d-lu Bârsan, directorul Liceului Naţional, car a căutat pe cât posibil să încurajeze astfel defaptă, cât şi pentru d. Gh. Scorpan, care ia conducerea acestui ca Birou de avocătură şi Acte de notarat . ... Edouard D. Lazarescu loan fr. Banti Stefan cel Mare No. 13. rirănit + o fotografie artistt aejuţatic executată pilteţi obţine numai în atelierile cunoscutului fotograf al Curţei Regale Weiss din Iaşi Piaţa Unirii. O V. CERNATESCU AVOCAT CONST. FAUR AVOCAT Iaşi,—Str. Sft. Andrei No. 9. M. MARCU AVOCAT Iaşi, Str. Catargi48 Atenţiune ! Numai la Prăvălia „Românească " Gh. Patriche & Comp. Str. Toma-Cozma No. 35 Se poate gusta un păhărel de vin bun.