Ecoul Moldovei, 1914-1915 (Anul 19, nr. 8-57)

1914-12-04 / nr. 10

ANUL X( L­­ ) 5 BANI la JOI 4.DECEMBRIE ABONAMENTUL: Pe un an. . . . . . Lei 8­­ 6 luni..................„ 5 Pentru străinătate se adauge portul ORGAN NATIONALIST SĂPTĂMÂNAL DI­RECTOR-PROPRIETAR EM. AL. MANOLIU I Redacţia şi Administraţia : Institutul de Arte Grafice N. V. Ştefăniu & Co. IAŞI—STRADA ŞTEFAN CEL MARE No. 38. ANUNCIURILE " Rândul în pag. a l ,(eu . 1 & IlI-a 60 bani ” •• • " 1 ! I A Inserţii şi reclame 1 leu linia Un număr vechiu 50 Bani. ZIUA RAFUELEI Ura ce o nutresc Ungurii în potri­va fraţilor noştri a sporit şi mai mult de când cu războiul, ceia ce-i face să nu cruţe nici un mijloc, ori­cât de reprobabil, de odios şi revoltător ar fi, numai să-i lovească cât mai puter­nic, să-i vadă zdrobiţi, nimiciţi dacă s'ar putea de pe faţa pământului. ,Au format regimente alese numai din floarea românimei, pe care le-a trimis în foc, ca să întâmpine forţe de trei şi patru ori mai numeroase, făcând pavăză din ele armatelor au­­stro-ungare. Şi pe când flăcăii ro­mâni luptau cu bărbăţie, încredinţate fiind că le vin în ajutor şi fraţii din regat, cei cari li rămase în urmă a­casă, au fost supuşi la tot soiul de vexaţiuni şi vai ! de acele familii ale căror membri sunt denunţaţi că ar fi uneltind în potriva statului, prigoana cea mai cumplită să des­­lănţueşte asupra-li, aşa că în cele din urmă numai adâncul temniţilor şi ştreangul mai ştiu de soarta lor. Exemplul Ungurilor a fost imi­tat pe deantregul de Austriaci în potriva fraţilor bucovineni, ba încă cu reocuparea Bucovinei de micii dă­­unăzi, sau aratat şi mai vajnici cu bieţii români denunţaţi ori macar bănuiţi de simpatizare cu Ruşii , au fost executaţi cu sutele şi această fără nici o judecată de­cât doar pe baza denunţurilor unor ticăloşi, străini de sufletul şi legea românului. Maltratările sunt cazuri prea uşoare dar şi foarte dese atât în Ardeal cât şi în Bucovina şi nu se fac excepţii nici cu femei, nici cu fecioare, ba nici chiar copiii nu scapă de a fi brutalizaţi în un chip revoltător.. Motivat de noua lege a expuliză­­rilor administraţia ungurească s’a dedat la cele mai cumplite loviri în Românii rămaşi pe la vetrele lor. Ordi­nii­e de strămutare în ţinter­es de stat curg pe capul bieţilor oameni, aşa că multe familii chiar, sunt smulse din casele lor în puterea nopţei şi pe vremea asta de iarnă, ca să fie duse sub paza poliţienească în comunele îndepărtate din fundul Ungariei, fără să li să dea răgaz măcar să-şi găsască un mijloc de pază a avutu­lui lor. Preoţi încărunţiţi, capi de familii îngârboviţi de ani şi de suferinţă sunt duşi sub escorta jandarmilor ca nişte vinovaţi, iar paraziţii nea­murilor pământului acestuia îşi fac o plăcere de ai scuipa în faţă, ai ridiculiza şi insulta în hohotele de rîs ale Ungurilor, veseli că se gă­sesc şi alţii, în afară de ei, cari să nutrească, aceleaşi sentimente faţă de Români ! Ziua judecăţei însă nu e departe când fraţii ardeleni şi bucovineni fă­când bilanţul tuturor asupririlor şi silniciilor suferite, le vor răsplăti cu vârf şi îndesat Ungurilor şi Nem­ţilor. Mişcarea Moţilor e simtoma­­tică, căci să întâmplă tocmai când Austro-Ungaria să găseşte într’un a­­devărat dezastru, pe care nu’l mai poate înlătura, ori câte sforţări ar face şi chiar dacă n’ar avea încă un caracter politic, îl poate lua numai­decât trecând din munţii Abrudului în toată românimea subjugată de Unguri şi atunci ziua judecăţei lor e ca şi sosită, iar factorii noştri răs­punzători nu vor mai avea cuvânt de a opune rezistenţă curentului for­midabil din ţară, pentru trecerea munţilor şi eliberarea fraţilor de sub jugul străinilor Em. A. Manaim ’ , i ’ ! --------exo--------­ Socialiştii flin­ România Spionii Austriecilor Actualul partid, zis socialist, din Ro­mânia, dacă pină acuma a fost numai bă­nuit că nutreşte sentimente cu totul stră­ine de neamul romînesc, astăzi, nu mai este nici o îndoială pentru nimeni.. Că acest partid, compus în cea mai mare parte din străini cari nu pot şi nu vor să simtă româneşte, precum şi din mi­nori fără nici o responsabilitate, nu poa­te avea, în realitate nici o influenţă. Ceea ce revoltă, însă, e faptul că conducătorii de azi ai zisului partid socialist... român, n’au nici cea mai mică ruşine şi pe faţă fără nici o jenă susţin prin gravi şi prin­­ presa lor care se reduce la ziarul Lupta,­­ interesele duşmanilor noştri.­­ Şi să nu se uite că socialiştii... romîni­­ cheltuesc enorm cu propaganda germano­­austriacă-ungară. De unde atîta bă­ne­rit în lada partidului? Ce nabab şia lăsat comorile pentru propovăduirea ideilor... socialiste? Toată lumea ştie că partidul socialist de la noi, cu mare,, dar cu foarte mare greutate scotea, pînă mai acum o lună jumătate, ziarul Lupta săptămânal. Chel­­tuelile minime ce le aveau cu apariţia acestei foi odată pe săptămînă, nu puteau fi acoperite nici din cotizaţiile membrilor nici din vînzarea foilor, tirajul fiind foarte redus. Cum dar, la un moment dat, ziarul socialist... român să apară zilnic? Misterul acesta începe să iasă la i­­veală. Partidul social-democrat din Ger­mania s’a pus la dispoziţia Kaiser­ului şi astfel apelează la „tovarăşii din toate ţă­rile ca să susţină cauza germană. Acelaş lucru s’a intim­plat şi cu socialiştii... ro­mîni. Doctorul Rakowsky şi ceilalţi con­ducători ai partidului socialist... romín s’au convins că, înainte de toate, in ţara romînească trebue să primeze interesele austriacilor, germanilor şi ungurilor, de aici şi nevoia unei propagande mai ener­gice şi mai întinse. Şi nevoia materială a fost imediat înlăturată intr'o şedinţă intimă a comitetului executiv al partidului socialist la care a luat parte, în seara de 23 Septembrie a. c. tovarăşul Sildekurft, deputat social-democrat în Reichstagul german“. Minunea acestei memorabile şedinţă e apariţia zilnică a Luptei, organ social-de­mocrat din Romînia cari apără fără pic de ruşine interesele acelora cari numai p­rieteni nu ne pot fi. Consorţiul gem­a­­no-austriaco-ungar sa găsit foarte uşor apărători în socialiştii de la noi, pre­cum şi în foile prinţului Griguţă Canta­­c­uzino. Şi sunt aşa de corecţi in apărarea in­tereselor nemţilor şi ungurilor, în­cit cei ce la Luptă nici mai mult nici mai puţin ameninţă cu... moartea pe d-nii Take Ie­nescu­, Neculai Filipescu şi Const. Mille, pentru că aceştia nu sunt de aceiaşi părere cu românul Rakowsky în ceea ce priveşte atitudinea ce trebue s-o aibă Romînia în situaţia de astăzi. Ar fi curios de ştiut ce părere are dl. C. Dobrogeanu-Gherea asupra fondu­rilor care permit ziarului Lupta să apară zilnic? Poate că şi dl. Gherea aprobă cele petrecute în şedinţa intimă a comitetului executiv? Credem că da, de­oarece emi­nentul critic e un colaborator foarte har­nic al fosei zilnice Lupta, şi d-sa trebue să cunoască provenienţa fondurilor. Şi să nu se creadă că socialiştii noştri nu sunt pentru războiu? Da, sunt pentru războiu, dar alăturea de Austria contra Franţei, Rusiei şi Angliei, de oare­ce „Austria e ţara cea mai liberală şi cea mai duioasă din Europa, iar în Ungaria Românii se bucură de votul universal”. Vom reveni, insă, asupra acestei ches­­? Hum­. I R.m. s’a putut mai ferm şi de care folosit foarte mult comercianţii, cu tm părerea de rău a facelor ahtiaţi , aplicarea moratorului ce-l socoteau­­ ar fi aranjat cu mult mai bine. Cum însă mersul evenimentelor ne vălue şi pe noi şi că poate nu-i dop ceasul când vom fi nevoiţi să intrăm acţiune, guvernul anunţă că a pregăti mare număr de legi financiare, mai î­­ngrăditoare pentru cei ce sunt şi vo chemaţi sub arme, apoi pentru cei răi la vetre, dar cari se vor dovedi că­­ mijloace să facă faţă plăţilor contract iar în ce priveşte afacerile comerci lovite ori jenate de starea lucrurilor ere proectul pentru aplicarea moratonirii terii este deasemenea gata şi pe cale a se aplica de îndată ce va fi votat corpurile legiuitoare şi promulgat Cum vedem măsuri sunt luate per întimpinarea tuturor nevoilor ce dec­i din o situaţie tulbure şi care, dacă putem înlătura războiul, ar deveni de m , troase pentru întreaga stare econom­ă a ţărei noastre. Mau | i I Măsuri prevenitoare Până a nu se declara încă războiul, o sumă dintre comercianţi prevăzând în­curcăturile financiare ce trebuiau să aibă loc la noi ca şi pretutindeni, au început a se gândi la mijloacele prin care s’ar putea face faţă situaţiei ce să înrăutăţeşte zi cu zi. Totuşi ea nu era pe pragul compromi­­terei în totul, după cum să grăbiră unii din ei, ca să spue fără pic de jenă că vor fi desn­inţite de însuşi mersul afacerilor lor, aşa că proectele de a se folosi din alarma dată căzură şi căzute au rămas chiar şi după declararea războiului, care fără îndoiala a precipitat întru cât­va scăderea în cursul afacerilor şi tranzacţiilor comerciale. Ţinta lor fără îndoiala era de a sili pe guvern să aplice moratoriul ; cum însă el nu vedea încă nevoia planuzibilă, s’a ţinut tare şi bine a făcut, căci prin aceasta a susţinut creditul ţărei pe cât --------------0X0-------------­Trufia austro'imgureas Mai zilele trecute când Sârbii vacuaseră de bună voie Belgian, şi după trecere de două zile arm­­ta austriacă intrând în el, s’a tri­miţat de presa austro-maghiar­ă, toate colţurile turaei, despre mai vitejie a armatei lui Frantz , care a cuprins:,, capitala regalui sârb. , Serbările nu mai conţineau Pesta şi Viena şi în celelalte an din imperiul habsburgic neocupi încă de Ruşi, serbări cari şi a­zi nu se urmează. Citind ziarele nemţeşti şi ungu­şii credeai că armata austro-mu­rească ajutată de vreo 70 nai soldaţi germani, a făcut cine­ma minuni de vitejie, că a învins o arm­­ă duşmană cu mult mai numi­m că au avut loc lupte crâncene cum s'a mai pomenit încă în istoria t­uncului. Însictişii, ca ocuparea r­iului e faptul cel mai măreţ important din toată perioada iul­ui de până astăzi. Şi când te gândeşti i rea Belgradului nu s’a ^ i ciuuiui nu e ct Volî Sîn­t­­ un pic de sânge ! Armata sâi k retras, mai în interior din stratergice binecuvântate, cari astăzi se explică atât de La Armata austro-ungurească, o • ■ • i î Belgradul n’a avut nici un de cît acela visat de unguri Li in ginaţia lor bolnăvicioasă. Trimbiţările lor asupra j succes imaginat a indispus pi tm 1 lumea. Armata strbca, însă, conform jj nului de strategie și tactică o rec cerit, prin luptă însă, Belgradul, fă­­ ca să facă atîta sgomot. Intr’adevăr, reluarea Belgradul de armata sîrbă e unul din cele m­ai iti razii (""m\ " ni ni 1 iotil >ti| ■ace:

Next