Ecoul Moldovei, 1914-1915 (Anul 19, nr. 8-57)
1914-12-04 / nr. 10
ANUL X( L ) 5 BANI la JOI 4.DECEMBRIE ABONAMENTUL: Pe un an. . . . . . Lei 8 6 luni..................„ 5 Pentru străinătate se adauge portul ORGAN NATIONALIST SĂPTĂMÂNAL DIRECTOR-PROPRIETAR EM. AL. MANOLIU I Redacţia şi Administraţia : Institutul de Arte Grafice N. V. Ştefăniu & Co. IAŞI—STRADA ŞTEFAN CEL MARE No. 38. ANUNCIURILE " Rândul în pag. a l ,(eu . 1 & IlI-a 60 bani ” •• • " 1 ! I A Inserţii şi reclame 1 leu linia Un număr vechiu 50 Bani. ZIUA RAFUELEI Ura ce o nutresc Ungurii în potriva fraţilor noştri a sporit şi mai mult de când cu războiul, ceia ce-i face să nu cruţe nici un mijloc, oricât de reprobabil, de odios şi revoltător ar fi, numai să-i lovească cât mai puternic, să-i vadă zdrobiţi, nimiciţi dacă s'ar putea de pe faţa pământului. ,Au format regimente alese numai din floarea românimei, pe care le-a trimis în foc, ca să întâmpine forţe de trei şi patru ori mai numeroase, făcând pavăză din ele armatelor austro-ungare. Şi pe când flăcăii români luptau cu bărbăţie, încredinţate fiind că le vin în ajutor şi fraţii din regat, cei cari li rămase în urmă acasă, au fost supuşi la tot soiul de vexaţiuni şi vai ! de acele familii ale căror membri sunt denunţaţi că ar fi uneltind în potriva statului, prigoana cea mai cumplită să deslănţueşte asupra-li, aşa că în cele din urmă numai adâncul temniţilor şi ştreangul mai ştiu de soarta lor. Exemplul Ungurilor a fost imitat pe deantregul de Austriaci în potriva fraţilor bucovineni, ba încă cu reocuparea Bucovinei de micii dăunăzi, sau aratat şi mai vajnici cu bieţii români denunţaţi ori macar bănuiţi de simpatizare cu Ruşii , au fost executaţi cu sutele şi această fără nici o judecată decât doar pe baza denunţurilor unor ticăloşi, străini de sufletul şi legea românului. Maltratările sunt cazuri prea uşoare dar şi foarte dese atât în Ardeal cât şi în Bucovina şi nu se fac excepţii nici cu femei, nici cu fecioare, ba nici chiar copiii nu scapă de a fi brutalizaţi în un chip revoltător.. Motivat de noua lege a expulizărilor administraţia ungurească s’a dedat la cele mai cumplite loviri în Românii rămaşi pe la vetrele lor. Ordiniie de strămutare în ţinteres de stat curg pe capul bieţilor oameni, aşa că multe familii chiar, sunt smulse din casele lor în puterea nopţei şi pe vremea asta de iarnă, ca să fie duse sub paza poliţienească în comunele îndepărtate din fundul Ungariei, fără să li să dea răgaz măcar să-şi găsască un mijloc de pază a avutului lor. Preoţi încărunţiţi, capi de familii îngârboviţi de ani şi de suferinţă sunt duşi sub escorta jandarmilor ca nişte vinovaţi, iar paraziţii neamurilor pământului acestuia îşi fac o plăcere de ai scuipa în faţă, ai ridiculiza şi insulta în hohotele de rîs ale Ungurilor, veseli că se găsesc şi alţii, în afară de ei, cari să nutrească, aceleaşi sentimente faţă de Români ! Ziua judecăţei însă nu e departe când fraţii ardeleni şi bucovineni făcând bilanţul tuturor asupririlor şi silniciilor suferite, le vor răsplăti cu vârf şi îndesat Ungurilor şi Nemţilor. Mişcarea Moţilor e simtomatică, căci să întâmplă tocmai când Austro-Ungaria să găseşte într’un adevărat dezastru, pe care nu’l mai poate înlătura, ori câte sforţări ar face şi chiar dacă n’ar avea încă un caracter politic, îl poate lua numaidecât trecând din munţii Abrudului în toată românimea subjugată de Unguri şi atunci ziua judecăţei lor e ca şi sosită, iar factorii noştri răspunzători nu vor mai avea cuvânt de a opune rezistenţă curentului formidabil din ţară, pentru trecerea munţilor şi eliberarea fraţilor de sub jugul străinilor Em. A. Manaim ’ , i ’ ! --------exo-------- Socialiştii flin România Spionii Austriecilor Actualul partid, zis socialist, din România, dacă pină acuma a fost numai bănuit că nutreşte sentimente cu totul străine de neamul romînesc, astăzi, nu mai este nici o îndoială pentru nimeni.. Că acest partid, compus în cea mai mare parte din străini cari nu pot şi nu vor să simtă româneşte, precum şi din minori fără nici o responsabilitate, nu poate avea, în realitate nici o influenţă. Ceea ce revoltă, însă, e faptul că conducătorii de azi ai zisului partid socialist... român, n’au nici cea mai mică ruşine şi pe faţă fără nici o jenă susţin prin gravi şi prin presa lor care se reduce la ziarul Lupta, interesele duşmanilor noştri. Şi să nu se uite că socialiştii... romîni cheltuesc enorm cu propaganda germanoaustriacă-ungară. De unde atîta bănerit în lada partidului? Ce nabab şia lăsat comorile pentru propovăduirea ideilor... socialiste? Toată lumea ştie că partidul socialist de la noi, cu mare,, dar cu foarte mare greutate scotea, pînă mai acum o lună jumătate, ziarul Lupta săptămânal. Cheltuelile minime ce le aveau cu apariţia acestei foi odată pe săptămînă, nu puteau fi acoperite nici din cotizaţiile membrilor nici din vînzarea foilor, tirajul fiind foarte redus. Cum dar, la un moment dat, ziarul socialist... român să apară zilnic? Misterul acesta începe să iasă la iveală. Partidul social-democrat din Germania s’a pus la dispoziţia Kaiserului şi astfel apelează la „tovarăşii din toate ţările ca să susţină cauza germană. Acelaş lucru s’a intimplat şi cu socialiştii... romîni. Doctorul Rakowsky şi ceilalţi conducători ai partidului socialist... romín s’au convins că, înainte de toate, in ţara romînească trebue să primeze interesele austriacilor, germanilor şi ungurilor, de aici şi nevoia unei propagande mai energice şi mai întinse. Şi nevoia materială a fost imediat înlăturată intr'o şedinţă intimă a comitetului executiv al partidului socialist la care a luat parte, în seara de 23 Septembrie a. c. tovarăşul Sildekurft, deputat social-democrat în Reichstagul german“. Minunea acestei memorabile şedinţă e apariţia zilnică a Luptei, organ social-democrat din Romînia cari apără fără pic de ruşine interesele acelora cari numai prieteni nu ne pot fi. Consorţiul gemano-austriaco-ungar sa găsit foarte uşor apărători în socialiştii de la noi, precum şi în foile prinţului Griguţă Cantacuzino. Şi sunt aşa de corecţi in apărarea intereselor nemţilor şi ungurilor, încit cei ce la Luptă nici mai mult nici mai puţin ameninţă cu... moartea pe d-nii Take Ienescu, Neculai Filipescu şi Const. Mille, pentru că aceştia nu sunt de aceiaşi părere cu românul Rakowsky în ceea ce priveşte atitudinea ce trebue s-o aibă Romînia în situaţia de astăzi. Ar fi curios de ştiut ce părere are dl. C. Dobrogeanu-Gherea asupra fondurilor care permit ziarului Lupta să apară zilnic? Poate că şi dl. Gherea aprobă cele petrecute în şedinţa intimă a comitetului executiv? Credem că da, deoarece eminentul critic e un colaborator foarte harnic al fosei zilnice Lupta, şi d-sa trebue să cunoască provenienţa fondurilor. Şi să nu se creadă că socialiştii noştri nu sunt pentru războiu? Da, sunt pentru războiu, dar alăturea de Austria contra Franţei, Rusiei şi Angliei, de oarece „Austria e ţara cea mai liberală şi cea mai duioasă din Europa, iar în Ungaria Românii se bucură de votul universal”. Vom reveni, insă, asupra acestei ches? Hum. I R.m. s’a putut mai ferm şi de care folosit foarte mult comercianţii, cu tm părerea de rău a facelor ahtiaţi , aplicarea moratorului ce-l socoteau ar fi aranjat cu mult mai bine. Cum însă mersul evenimentelor ne vălue şi pe noi şi că poate nu-i dop ceasul când vom fi nevoiţi să intrăm acţiune, guvernul anunţă că a pregăti mare număr de legi financiare, mai îngrăditoare pentru cei ce sunt şi vo chemaţi sub arme, apoi pentru cei răi la vetre, dar cari se vor dovedi că mijloace să facă faţă plăţilor contract iar în ce priveşte afacerile comerci lovite ori jenate de starea lucrurilor ere proectul pentru aplicarea moratonirii terii este deasemenea gata şi pe cale a se aplica de îndată ce va fi votat corpurile legiuitoare şi promulgat Cum vedem măsuri sunt luate per întimpinarea tuturor nevoilor ce deci din o situaţie tulbure şi care, dacă putem înlătura războiul, ar deveni de m , troase pentru întreaga stare economă a ţărei noastre. Mau | i I Măsuri prevenitoare Până a nu se declara încă războiul, o sumă dintre comercianţi prevăzând încurcăturile financiare ce trebuiau să aibă loc la noi ca şi pretutindeni, au început a se gândi la mijloacele prin care s’ar putea face faţă situaţiei ce să înrăutăţeşte zi cu zi. Totuşi ea nu era pe pragul compromiterei în totul, după cum să grăbiră unii din ei, ca să spue fără pic de jenă că vor fi desninţite de însuşi mersul afacerilor lor, aşa că proectele de a se folosi din alarma dată căzură şi căzute au rămas chiar şi după declararea războiului, care fără îndoiala a precipitat întru câtva scăderea în cursul afacerilor şi tranzacţiilor comerciale. Ţinta lor fără îndoiala era de a sili pe guvern să aplice moratoriul ; cum însă el nu vedea încă nevoia planuzibilă, s’a ţinut tare şi bine a făcut, căci prin aceasta a susţinut creditul ţărei pe cât --------------0X0-------------Trufia austro'imgureas Mai zilele trecute când Sârbii vacuaseră de bună voie Belgian, şi după trecere de două zile armta austriacă intrând în el, s’a trimiţat de presa austro-maghiară, toate colţurile turaei, despre mai vitejie a armatei lui Frantz , care a cuprins:,, capitala regalui sârb. , Serbările nu mai conţineau Pesta şi Viena şi în celelalte an din imperiul habsburgic neocupi încă de Ruşi, serbări cari şi azi nu se urmează. Citind ziarele nemţeşti şi unguşii credeai că armata austro-murească ajutată de vreo 70 nai soldaţi germani, a făcut cinema minuni de vitejie, că a învins o armă duşmană cu mult mai numim că au avut loc lupte crâncene cum s'a mai pomenit încă în istoria tuncului. Însictişii, ca ocuparea riului e faptul cel mai măreţ important din toată perioada iului de până astăzi. Şi când te gândeşti i rea Belgradului nu s’a ^ i ciuuiui nu e ct Volî Sînt un pic de sânge ! Armata sâi k retras, mai în interior din stratergice binecuvântate, cari astăzi se explică atât de La Armata austro-ungurească, o • ■ • i î Belgradul n’a avut nici un de cît acela visat de unguri Li in ginaţia lor bolnăvicioasă. Trimbiţările lor asupra j succes imaginat a indispus pi tm 1 lumea. Armata strbca, însă, conform jj nului de strategie și tactică o rec cerit, prin luptă însă, Belgradul, fă ca să facă atîta sgomot. Intr’adevăr, reluarea Belgradul de armata sîrbă e unul din cele mai iti razii (""m\ " ni ni 1 iotil >ti| ■ace: