Ecoul Moldovei, 1915-1916 (Anul 20, nr. 1-31)

1915-11-08 / nr. 1

Speculanţii dejucaţi In o bună parte a ţărei, de când s’a propus guvernul să formeze zarzavagii, nu agricultorii noştri, punând greutăţi arzavagiilor bulgari de a mai veni în ară­t primăvara ca să plece toamna cu hisoiul jplin de bani, de atunci datează­­ scumpetca acestor articole de prima ecesitate. Aceasta se datoreşte faptului că zar­­avagii ,formaţi din români, n’au avut tă­ia zarzavagiilor bulgari ca sa reziste pio­­nierilor speculanţilor, aşa că toată pro­­acţiunea lor o vând de cu prima­ vară hiar acestor paraziţi, cari să cartelează apdiat şi impun preţurile ce convin în­­re ei şi pe care populaţia trebue să le p lăţească, dacă vrea ca să mânânce. Zar­­avagii bulgari îşi făceau socoteala: eu muncesc la grădinărie, eu trebue să şi esfac marfa ce am produs-o, de-a drep- Lil muştereilor consumatori, iar nu prin itermediari, cari caută s’o ia de la mine ât de efren ca s’o vândă celor ce au ne­­pe,­ărât de scump. Mai bine să câştig­e ceva asupra ei, dând’o cu un preţ nai­­puţin, decât ar lua-o de la a treia mână, şi aşa câştig şi eu şi material, alăturând­­pe interpus. Cum­­au fost înlăturaţi zarzavagii bul­gari, imediat au apărut aceşti interpuşi, ori au ridicat pe loc preţul zarzavatului a îndoit şi întreit şi a continuat astfel c că în anul acesta, când vedem ca aceşti peculanţi reomenoşi, caută să se îmbo­­găţească repede prin preţurile ce cer po­pulaţiei­­consumatoare. Noroc însă că Administraţia noastră comunală printre multele măsuri ce a dat I de a feri pe consumatori de specula­re ruşinată a traficanţilor cu hrana pu­dică, a dispus luarea pe sama ei, mai jes a câtorva articole indispensabile gos­­odariilor, între care e şi ceapa, pe care găsind-o ascunsă prin pivniţi de ciatră coculanţi, a luat-o şi a pus-o în vânzare pe­­suma lor, cu preţul stabilit, adică cu 5 lei suta de kile. Toată lumea e mulţumită că găseşte e­­unde să cumpere ceapă, şi felicitează pe Primar şi ajutoare pentru lăudabila măsură I ce au luat, de a confisca pe seama Tomimei şi vinde acest articol în condi­­iunile stabilite, dejucând astfel, pe spe­­utatorii neruşinaţi cari căutau de astă­ată I să câştige 300 la 100 de lei. » Em, aşa­­că s’ar crede că poate să ajungă la un bun rezultat. Scopul ar fi atins când toţi abonaţii şi neabonaţii cari îşi procură gratuit apa de pe la c­uşmelele publice, ar fi con­ştiincioşi şi n’ar lasa să curgă apa faţă nici im rost. Comuna va fi silită pentru a realiza economia de apă să instaleze comptoruri, a căror cheltuală să priveas­că pe proprietari, şi numai aşa va putea fi sigură că va isbuti să aibă economia dorită ,de­oare­ce prin comptor proprie­tarul abuziv e dovedit şi silit să plătească plusul de consumaţie. M. ---------------------------------------­ Ruşipă de apă - r I-------------, , - V . Cantitatea «Te­apă ce a fost captată e la Timişeşti pentru oraşul Iaşi, fără idoială că-i este îndestulătoare şi încă entru­­mulţi­­ani­­înainte. Totuşi­­când se face o risipă prea mare ebitul­­zilnic al apei se poate să nu a­­tingă, cum de altfel s’a şi întâmplat să o constate, de câteva ori în timpul ve­­ei mai ales. Constatarea aceasta a tre­­uit să dea de gândit Administraţiei Co­llinare fşi S’o silească a lua oare-care ma­uri ’de îndreptare. Se înţelege că îndreptarea nu poate eni de cât la limitarea râsipei consu­latorilor abonaţi şi neabonaţi, cari gr­­eSc­­că e Indreptul lor de a lasa să curgă o treabă ori fără treabă apa din instala­­iile Ce Ic au. Aşa de exemplu un abonat rea sa bea un pahar cu apă rece, des­­hide robinetul şi lasă să curgă câte un fort de ceas şi mai bine apa până ce gă­­eşte Că poate în sfârşit să bea acel pahar­u apă rece. Această risipă fără îndoială că e un buz ce trebue înfrânat.. Actuala Administraţie Comunală a în­­ercat multe combinaţii de restrângere ,­­iroselei de apă şi a şi lansat acuma o ordonanţă prin care opreşte orice risipa. ECOUL MOLDOVEI Le apune steaua Cu toate laudele şi încurajările ce-şi fac austro-germanii, cu toate silinţele de a induce în eroare pe neutrali, făcân­­du-i­­să creadă prin ştirile cu totul nea­devărate, ori în cel mai puţin caz exa­gerate,­­că situaţia lor este, şi continuă de a fi din cele mai bune, să dovedeşte contrarul­­din însuşi dările de samă ce le fac asupra mişcărilor de trupe în exe­cuţie. Pe frontul occidental germanii de mult au încetat de a mai înregistra succese iar acum­­de un tim­p încoace, tot rostul lor e în a suferi cu o rabdare demnă de com­pătimire eşecuri serioase ce se ţin lanţ. O încercare de a’şi recâştiga din moralul perdut, a fost mai dăunăzi prin atacul ce l’au dat pe înălţimea numită Tahure de unde însă au suferit o înfrângere cari i-au­­derutat cumplit, făcându-i să piar­­dă ţiu numai destui oameni dar ori şi ce speranţă de a mai putea să-şi menţină poziţiile ocupate în jurul acelei înălţimi. La Somme până la Aisn­e, în Argonne, în Voevres, noul metod de răsboire prin distrugerea tranşeelor în lucrare au dat rezultate­­din cele mai fericite pentru fran­ce­zi cari au câştigat o superioritate mo­rală foarte mare asupra duşmanilor. Pe frontul Oriental nu sunt mai no­rocoşi (de­oare­ce ruşii au isbutit de la Riga să-i silească să se retragă, iar ata­curile ce le-au întreprins pe Dvina au fost toate fără nici un folos pentru trupele germane, dând pas ruşilor în regiunea Friedrichstadt şi Iacobsthadt să câştige timpul necesar ca să fie ofensiva. Aceas­ta a înlesnit pe ruşi aşa fel că au putut să­­treacă zona obstacolilor «de la Illuxt şi­­să pune stăpânire pe această localitate. Pe frontul Prutului şi al Nistru­lui, din­spre Bucovina mai ales, se observă ace­­laş lucru: ţinerea pe loc a ori­cărei în­cercări­­de ofensivă şi pe ici Colea retra­gerea­­din faţa armatelor ruseşti cari pri­mesc necontenit întăriri pentru ofensiva ce pare că o vor lua în cel mai scurt timp. * In Serbia înaintarea vertiginoasă a a­­ustro-germanilor,­­s’a întâlnit acuma cu o oprire bruscă, cu tot concursul eficace ce ii dau bulgarii. Au făcut, este adevă­rat, progrese foarte mari acolea și din punctul­­de vedere al interesului ca să’și deschidă drum spre Constantinopol se pot socoti că s’au ajuns scopul. înaintarea însă a Aliaților de la Sa­lonic i-a silit pe austro-germani să stee pe loc pentru a măsura primejdia ce ris­că, întâlnindu-se cu această armată o­dihnită și plină de entuziasm. * Steaua puterilor centrale începe dar a se întuneca şi de vor continua franco-en­­glejii de ai ţinea înainte în hărţuiala de până acuma. Germania ajunge pe pra­gul dezastrului, mai ales că mişcările in­terne girată că e în ajunul unei mari re­voluţii sociale, pregătită de greşala cal­culelor ce s’a făcut şi împăratul Wil­helm şi guvernul său. _­ Spic. *­­ INFORMAŢII Cu numărul de azi ziarul nos­tru intră în al 20-lea an al exis­tenţii sale. Cu această ocazie rugăm pe D- nii abonaţi, remaşi în urmă cu piaţa abonamentului să bine-vo­­ească a nu l achita. 13 unii C. Toma şi Cs. Racovitză aju­tori de primar, s-au transportat zilele a­­ceste la Bivolari, unde au intrat în tra­tative pentru a cumpără o cantitate în­semnată de ouă proaspete, pe care apoi să le revândă consumatorilor pe un preţ redus. Se ştie că angrosiştii de ouă din Iaşi, după ce au acaparat cantităţi enorme, au ridicat preţul la 10 bani de ou. Credem că administraţia comunală a­­ducând ouă în localitate va sili pe aceşti speculanţi să reducă preţul la normal. Administraţia comunală văzând că, co­mercianţii de zarzavaturi vând ceapa cu preţuri mari şi o ascund, a confiscat cea­pa, acelor, care o ascundeau, ridicând­ feţ şi depositând-O în curtea Primăriei. Această ceapă a vândut-o consumat­o­­­rilor cu preţul de 25 lei suta, de kgr.,­ aşa cum este preţul fixat prin ordonanţa comunală. Pe acest preţ a luat-o de la comercianţii contravenienţi. Ziarul Gloria de azi 7 Noembrie face declaraţia categorică că ziarul Opinia nu mai reprezintă câtuşi de puţin partidul conservator-­democrat din localitate ne­­mai fiind în nici o legătură, cu el. Aşa­dar campania făţişă ce o duce „Opinia“ împotriva împătritei Inţelegeri priveşte pe cei strânşi în jurul ei, toţi a­­proape străini de aspiraţiile neamului ro­mânesc. Societatea de gimnastică română, a a­­mânat pe la primăvară inaugurarea par­cului de sport ce sa amenajat la Copou. Dl G. Mârzescu va avea zilele aceste o consfătuire la Bucureşti cu dl dr. Sion directorul general al serv. sanitar, în sco­pul de a se organiza serviciul sanitar în aşa fel, încât să poată fi eficace şi util. Dl C. Tom­a inspectând din nou pită­­riile, a găsit la câteva iarăşi nereguli în ce priveşte greutatea, şi a dispus confis­­carea acelor pâni. La­­30 octombrie trecut, a avut loc la cimitirul Eternitatea înmormântarea ră­măşiţelor pământeşti a Ecaterinei A. Va­­siliu născută Stihi, decedată dup­ă o Kin­ga şi grea suferinţă. D. G. G.­­Mârzescu pleacă în astă sea­ră la, Bucureşti, pentru a lua parte la­ consfătuirea de la ministerul de interne în privinţa d­eftenirei traiului. CINEMA PATHE-FRERES.—In sala circului Sidoli, mare desfăşurare de fil­me din cele mai frumoase urmează în* fiecare zi. Azi, Duminică se va repre-­ zenta, marea dramă Oglinda blestemată, şi călătorii interesante. CINEMA MODERN.—In fiecare zi matineu şi seara desfăşurări de fi­line senzaţionale, foarte atractive. Producţiunile chinezilor mai au loc şi­ astăzi. Eşind la sorţi un număr de membri ai Consistoriului superior bisericesc se va proceda la alegerea a doisprezece noui membri­­pe ziua de 27 Noembrie. Membrii­­ce se vor alege din nou vor fa­ce parte in consistoriu timp de şease ani. Faliment Vineri 6 a. c. a fost declarată în stare de faliment Aron Confeld, confecţiuni pentru fdame, din str. Ştefan cel Mare No. 13. Licitaţii La­­18 a. c. luni se va ţinea licitaţie la Primăria Comunei Iaşi, pentru un loc în suprafaţă de 381,20 m. p. din maha­laua Iarmaroc No. 50, proprietatea Co­munei. La 19 Noembrie se va ţinea la Epitro­­pia Sf. Spiridon licitaţie publică pentru aprovizionarea spitalurilor pendinte de ea cu 6000 litruri spin. Dl. Neculai Iorga la invitaţia ce i s’a făcut­­de a suplini pe valorosul nostru is­toric A. D. Xenopol la catedra de istorie, a răspuns cu cea mai mare bună voinţă, şi în mod cu totul desinteresat ceia ce-i aduce eminentului profesor al Universită­­ţei bucureştene şi mai mare laudă. Dorind ca cursurile ce le va face d-sa la Universitatea noastră, să fie publice a cerut şi i s’a acorda­t ca să le ţie în Aula Universitatei. Forţele­­considerabile îngrămădite de Rusia în Basarabia, învederează scopul ce-l iare guvernul acestui imperiu de a trece in Bulgaria ca împreună cu anglo­­francezii debarcaţi la Salonic să porneas­că o acţiune energică atât în contra aus­tro-germanilor cât şi a bulgarilor. In te priveşte trecerea ruşilor în Bul­garia să asigură că ziua hotărâtă a­r fi foarte aproape. Marele nostru violonist George Ems­en va da în sala­­Teatrului nostru reaţio­­nal două concerte cu concursul acompa­niatorului său Id. Fuchs. Zilele hotărâte pentru aceste concer­te sunt 15 şi 18 Decembrie a. c. r.­­ Elita ieşană pregăteşte un spectacol­ în folosul soc. Crucea Roşie. Eminentul nostru pictor Octav Bălu­cilă care şi-­a deschis expoziţia tablouri­lor sale la Ateneu, a obţinut un mari succes moral şi material. O bună parte din tablourile sale au şi fost vândute îndată după deschierea» expoziţiei.­­ FI­FV curs superior de Liceu, caută »jhij » preparaţii elevi de curs pr­ima şi secundar inferior. A se adresa la Tip­­grafiaN. V.Ştefaniu, str Ştefan cel Mare , De arendat O Vie pe Socola în comuna Buciumi, lân­gă Trei animale, replantată în cele mai bune­­condiţiuni şi în mărime de 4 jum. hectare, având case bune şi toate celelalte acarete trebuitoare, e de arendat de pe acuma. Doritorii se pot adresa la dl. căpitan Dim.­­Enăchescu, comuna Dăneşti, judeţul Neamţ, prin gara Roznov. M. END Dentist str. Cuza-Vodă No. 9 in faţa Protectiei Poliţiei Efectuează toate lucrările dentistice în aur, cauciuc şi celuloid, preţuri avantajoase.­ O drăguţă fotografie artistic e­­xecutată puteţi ob­ţine numai în atelierile cunoscutului fotograf al Curţei Regale Weiss din Iaşi, Piaţa Unirei.

Next