Ecoul Moldovei, 1915-1916 (Anul 20, nr. 1-31)
1916-01-24 / nr. 10
lui XX Xo. 10 DUMINICA 24 IANUARIE 101 fi ABONAMENTUL Pe un an . . . . . „ ö luni...........................,5 Pentru străinătate se adauge portul LeioH ORGAN NAŢIONALIST SĂPTĂMÂNAL SUB DIRECŢIUNEA UNUI COMITET Redacţia şi Administraţia: Institutul de Arte Grafice « V. ştefan!» & Co. „ IAŞI—STRADA ŞTEFAN CE!. MARE No. 38 Axrxcnay*ev\© Bânjui in pag. 1Ua inserţii şi reclame\ ieu linia UI ttimiar veCfclN % banLr*' umemmA—i Vânzarea cerialelor l'i 1 fapt curios de loi e campania pa are presa conservatoaie de «ambele nunţe o duce la jurul vânzarei cerealelor pastre. I Argumentele ce le aduce presa cotiprvateiri. nu.mi. de sigur, raspirate it) apărarea intereselor economiei toas re nationale. I Atât unii cât. și ceilalți nu discută rhositmea din pur interes economic geneal, ei interesul politic meschin e la baza cestei discuțiuni, a cărei problemă vor s’o dezvolte prin argumente cari numai verosimile nu sunt şi a cărei dezlegară departe de a fi conformă interesei mi de vocate economice ale ţării noastre. Patima politică de cea mai josnică speie, o recunoaştem cu regret, a pus prea conservatoare ia discuţiunea aceste; problemme. înţelegem absolut de loc cuui ini'fl chestiune pur economică se aduc" nouai argumente politice. E o mentalitate aceasta care dă mult e gândit. Mai ales un fapt caracterisie. Tocmai aceia cari sunt direct intcesaţi in această chestiune eh* la ordinea zilei, agricultorii, se arata mulţumiţi de modul cum guvernul a ştiut sa spboluc problema vanzarei cerealelor. Nici o protestare n’a pornit din neturile agricultorilor tarii, pe când probstari ai colorit politic bine determinat,ui încetează să se manifeste intră dircţitune sau alta a opoziţiei. In asemenea împrejurari noi nu pvem decât si neglijăm o desăvârşire aenţiunea pentrui o discuţiune pătimaşă zvonită din cel mai decăzut polificialism, si sa ne aţintim privirile asuprai itarelor probi cane ce sunt la ordinea zi ei, căutând pe cât vom putea să noscuiem in conformitate cu realitaea lor. Epava a.ei’ieidi orii din ţara subl mnl Uluiţi de ‘.polţiunea dată de guvern dies 111 asemenea caz e firesc, ca opoziţia, conservatoare sa combată guvernul. Dar, nu trebue sa se uite că santem în vremuri anormale, cînd tocmai armomonia cea mai perfectă ar trebui să,, domneasca intre toate partidele politice. Acest, lucru nu vrea să-l înţeleagă oioziţia conservatoare din ambele nuanţe politice. Vor ca din probleme vitale, de a căror, rezolvire depinde poate existenţa ţării ,şi a neamului nostru, să facă calul de bataie pentru interese josnice, de unee să toată profita pentru moment politiceşte. In atare condiţiuni lupta ce se dă de opoziţia conservatoare de sub şefia d-lui Al. Marghiloman e mai prejos de orice închipuire. Rezultatul unei asemenea lupte 1111 poate fi decât dezastros !M*.ntru acid cart provoacă lupta. Dion. t iniei vânzarei perealelor. de ce afinei iliticianii opoziţiei conservatoare, dac [tu războiţi atât de crâneen cântând să Wuite o intreagă v im asupra guvernU lui ?. W).Q/ăţia are ţi ierul a vorbeşti în nu ile agricultorilor, singurii interesaţi direct in cauza. • •anii ani a rai a! mai sus. Hfpoziţia conservatoare de sub şefia l-lui Al. MarghiloiHun susţine un jmurt Io vedere foarte great in aceasta pri •'iutâ., IInteresul acestei opoziţii ."'11-ei \ I ! e ea nimic din cerealele noastră s i nu fie vândute unor altor puteri ,de cât iitrii ai celor emitinie. 4 căror, partizan ic știe el este d. Al. Marghiloman. De ara toala campania .iu-a îl poriva guvernului cari nu împărtășește de be 4j|^dul|fie a vedea al partidului con^Tvalo’r in chestiuni lr de la ordinea zi- ------------EBE------------Ameninţări grave Un caz cu totul grav formează discuţia presei iude/ rudenie şi a presei conservat. Luare democrate precum şi a câtorva. ziarul liberal-nai ionule. /. vorba de ziarul Ziua scris in limbii românească şi care apare in Capitala Regalului. Acest ziar se ştie cu e organul oficial al ministrului Germaniei la Bucureşti , dl. von dem Busche. Ziarul Ziua aduce ameninţări la adresa României pentru ca aceasta să se declare imediat cu care din puterile beligerante va merge alături, căci aioi Puterile Centrale şi Bulgaria ştiu să lovească repede. Această dedicaţiune este cutit imediat de legațiunea ger/hană prin oficioasa ei Ziiă, căci spune arest: ,,s’a terminat cu posibilitatea de a se continua o politica şovăelnică. Germania vrea să ştie şi doreşte a avea un respuns de acum. Dar ceea ce e mai grav captul când incest ziar, care e o ruşine că e tolerat ,sa o pară în Capitala ţărei noastre.. insultă goniata spunând, citez textual: ..Cu cuvinte umflate nu se evită dezastre (ca al Serbiei) şi în zădar : se vorbeşte de 700.000 de baio iete, jţcînd toată lumea serioasă ştie că dispun de 10 corpuri de armată şi , după ce ai arătat înseşi că duci lipsă de armament şi muniţiuni şi că nu ’ ştii de unde să le complectezi”. O asemenea ameninţare şi tot cdaia bataie de joc, nu trebue tolerată sub nici un chip. Credem ca cei in drept vor sti să eii i . . măsurile dictate de împrejurări si nu vor imai tolera ca in Capitala regatului rom nn Isă aparii oficioase străine cure si ne attocninte ca si cum. ri sunt fi o tarii libera 5/ Ui a c/rendenta. Ceea ce face Irgafiiinru vermenja i n organul său de publicitate scris in limba românească y Ziua, e mai mult pic ca o îndrăzneală. 1 tasuri cât mai severe trecem că nu vor întârzia să se eu. RUM. inoraților mai aies, iărora li se tolerează a ţinea limbagiu îndrăzneţei a avea per -severenţe ca sa înfrângă legile» ţărei vii să-şi impue voinţa lor guvernului. . Contrabandele * h nemaiauzit ce se petrece la frontierele noastre cu practica contrabandei lor. Pana şi copii sunt întrebuinţaţi la acest spin de hoţie, la Care s’a dedat populaţia de acolo, pe cari îi trimete după vrâstă cu saci, desagi, legăuri pline toate cu brânză, carne, paseri tăiate, untura, fasole, mazăre etc. etc., trerrmăn-îc (încolo sub cuvânt că le dau de pomană celor ce n’au ce mânca, pe când de fapt încasază sume bune »de la străini ' și nici • um' 'de la români, cari n’au cu ce plăti, ra/.hicii \ văd, dar tolerează trecerea, pentru ca le cade si lor în gușă. um se zia. , câte-ceva. Contrabanda aceasta se ţese fără întrerupere zilnic şi e socotită cade loc prejudiciabila, fiindcă e practicata de copii şi în bună parte şi de femei, pe toată, întinderea despre Austro-Ungaria. Aceasta însă aranjază contrabanda, în mare, ce se face cu cerealele şi vitele aduse din lăuntrul ţârei de cătră samsarii cari cutricră satele în hing şi în lat de* le adună rele cumpăraţi*, la un foc anumit şi odai tfr ce cele luate de la diferiţii proprietari mai mari şi mai mici b* pernse spre tro ubua. Acolo alţi tovarăşi de ai lor, caii auavut grija din vreme de a arenda părţi din moşiile mărginaşe, cu tern propriu înlesnirei contrabandelor. .1 iau la primire d le trec pe toate fără prea inuită bătae de cap şi nici prea multă grijă despre privigherea autorităţilor. Niţele au fost duse pe acel peteci de moşii arendate lângă frontiere. p • Timpul verei pentru păştrat, ami iarna contrabandiştii fiind aprovizionaţi cu lestul fân si pae. \iţele sunt duse acolo ca pentru iarnati cum se prezintă momentul favorabil. mimai decât sunt trecute cu duiumul în Bucovina mă Ardeal, în cele mai ămilte cazma ca fiind scapate iar dincolo ^confiscate, aşa că cei însărcinaţi cu prijvigherea să poată avea o scuză pi* care să-şi poată răima iresponsabilitatea. N’au împuţinat iar vitei* permeiil de 1.20 la sută pentru export, azi revoe -j huria, ci contraiurnele ce se fac p* o scara aşa de întinsa din cauza Y. nalbă,t'i funcţionarilor si a populaţiei le pe dânga fruntarii. Din cantitatea it* reranle e-* o aveam chiar la ă s’ar fi j) mis “exportul pân i şi peste 250.000 de vagoane încă populaţia ţării, «ar mânca pâncn ef. Fiona dacă se înfrâna puternic contrahan[rin şi pofta Ic îmbogăţire peste samă a | A\ D-na Dr. Puşcariu întâia medică primară din ţară In urma unui strălucit concurs, d-na Dr. E. Puşcariu a«est recomandatăK‘U- tm postul eh» m, die primar al secţiei de Oftalmologie de ex» lângă Spitalul Central al Casei Sf. Spiridon. D-na Dr. E. Puşcariu este prima femeie care ocupă nu numai in Iaşi,’dar chiar în ţara întreagă un asemenea post. Nu ştim dacă în străinătate se găsesc două sau trei femei doctore medice primare de spital. E într’adevăr un mare şi frumos succes acesta, mai cu seamă pentru Iaşi, căci încă odatii s’a putut ori cine convinge că din Capitala Moldovi răsar toate ideile cele mari. laşului, prin mârlan i-a fost dat să se mândrească şi da data aceasta, căci ca in atâtea alte chestiuni de revendicări sociale şi culturale, a doua Capitală a ţării, s’a pronunţat ea, cea limai, din această chestiune. Asupra competinţei ştiinţifice a eminenţei noastr» medici, s’a pronunţat în deajuns comisiunea examinatoare, cari la probele scrise, la oral şi la practică, s’au convins pe deplin le reala valoare ştiinţifică a d-nei Dr. Puşcariu. Noi felicitm din toată inima pe distinsa medică d-na D-tor E. Puşcariu, pentru strălucitul succes obţinut ; felicităm asemenea şi juriul examinator care nu s’a lasat influenţat de prejudecăţi, dând astfel un frumos exemplu. Ca atunci când se iveşte un talent superior, o comjvtinţa ştiinţifică, ştie să-și . tar : iatoria, nelăsând taletitel** să. rămână în înMmrri*\ -------ă 00®-^----Va: LEON 'hOLSTOI ; CE ESTE ARTA J .pYm fost apoi sa vizitez simbolistii. 1 M’am torta! sa examinez mai întăi 0- ! perile lara să cer cuiva vn'-o explicaţie, 1 voind sa Înțeleg eu singur, iara. ajutorul nimiuiui cu* insomnia eh*, dar acestea,» sunt opt're care depășesc orice înțeles.,, al nul din mimeh* lucruri cari mi-au cirasl »■ privirile este un relief înalt în îr*m*!i, e.\e anatat o stânga-'*“ de necrezut si. freprezentând pe o f(*iueie goală care, cu 'manile go.a!e, I tcc siasa »lin -sinurilet * Pale valuri de. sânge. Sângele curge, si] idevim* putin câte putin de-o culoare lilias. Parul mai mtai cade, apoi se rid'c:i: I si se schimba in arbor. Figura este cu»