Epoca, noiembrie 1896 (Seria II - Anul 2, nr. 293-317)
1896-11-01 / nr. 293
■ In toate aceste tari, desechilibrul condițiunilor de viață desvelește o neînfricată zvnă spre o civilizație superficială și imitativă, fără fond de sinceritate. Nenumăratele școli ce acoperă teritoriul Republicei Argentine au produs mai mulți doctori și avocați decît cer nevoile țării. Acest prisos întocmește aluatul de declasați cari năvălesc în politică duși de ambițiunea de a se alege senatori și deputați. Diferitele ramure de bogăție au încăput pe mîinile străinilor. In industrie și mine, capitalurile și inițiativa sunt străinii. Pe strade, firme comerciale multicolore acoperite cu nume cosmopolite dovedesc că comercial a trecut la străini. Indigenii trebuesc căutați în funcțiuni, în politica ori la jocul de cărți. Politică se face multă și pretutindeni: la teatru, In drum de fier, la berărie ori la plimbare. Luptele de partid păstrează un caracter exclusiv personal și agitația e numai la suprafață. In toate țările sud-americane, republica e o firmă înșelătoare sub care se adăpostește cel mai îngrozitor despotism. Tot aparatul republican e o păpușerie, alegerile o parodie , parlamentarismul o simplă înscenare. Presiunea electorală și scamatoria voturilor au devenit datine naționale. Personalul administrativ e compus exclusiv din creaturi devotate guvernului pentru alegeri. In schimbul devotamentului politic, funcționarii capătă dreptul de a fura. Să fură de la președintele Republicei pînă la cel din urmă funcționar. Conversația obicinuită e privitoare la aceste hoții și în general la politică. Strigătul unanim e reforme ! De la asemenea guvern Chilienii și Argentinii așteaptă toate progresele, căci el, prin el însuși, sunt incapabili de vre-o inițiativă. Păcatul originar al acestei stări de lucruri, zise de Child, trebue căutat în imoralitatea publică și privată, precum și în lipsa de constrîngere morală. Venalitatea funcționarilor să arată la lumina mare pe cînd miseria bîntue clasele de jos. Populația rurală din Chili locuește în niște cocioabe de inele unse cu noroi. Țăranii se hrănesc cu pepeni. «Pepnes chilieni trăesc absolut ca purceii în niște bordeid’asupra cărora se înalță majestoasele localuri de școală.» Aceste populațiuni, de a căror moral nimeni nu s’a îngrijit, sunt lipsite de ori-ce inițiativă ori energie. «Argentiniei le place a zice că trăsătura caracteristică a țăranului e de a nu se mira de nimic.» Cu moralul abătut. Incapabilă de ori-ce fel de energie, populația de la sate așteaptă toate Îmbunătățirile numai de la stăpînire. Aceste aspirațiuni și în general dorul ferbinte de a deveni grabnic civilizația să satisfac prin legi copiate după cele din Statele Unite. Acest spirit de imitațiune răsare pretutindeni. In orașe niște case pretențioase, împodobite cu ipsos vopsit cu verde ori cu galben, afectează un stil pretențios împrumutat din capitalele Europei, ce nu-și are rostul act. Jos în prăvălii sunt adeseori așezate librării unde se găsesc o sumedenie de romanuri franceze, cuprinzând producțiunile cele mai frivole ale artiștilor în pornografie din Paris. In cele 400 și mai bine de ziare ce se tipăresc pentru abia 4 milioane de Chilieni se publică foițe invariabil traduse după Zola, Olinet, ori Xavier de Montepin. O viață, în toate privințele atît de frivolă, nu putea fi lipsită de lustrul petrecerilor parisiane ce-i dau cluburile, teatrul de operetă, cafenele luxoase, etc. Cluburile sunt fregventate de o tinerime elegantă, compusă din o seamă de pierdevară și din niște scoși din cutie ce au trăit un an, doar, la Paris. La Buenos-Aires, petrecerea favorită a tinerilor clubului El progresso este de a se așeza pe scaune pe trotuar alături de Confiteria de pe Caile Florida. Mândri de cravatele lor extraordinare și bătătoare la ochi, cu țigara vecinie în gură, ei fac politică, ocăresc guvernul și însoțesc femeile ce trec cu reflecțiunî necuviincioase. Pretutindeni se observă același amestec de refinament în aparență și de grosolănia barbară în realitate. Am înșirat pentru azi aceste simple constatări din cari îmi propun a trage citeva conclusiuni într’un număr viitor. N. Filipescu Dreptul ceru un avocat, Să ’și vază ’n el procesul . Iar un văcsuitor luă Ziarul Universul. Eu am cerut Voința, ’ncet, Eu, ăsta, publicistul — Din colț, de unde se afla, Mă salută vardistul. Teleor. REVISTA ZIARELOR La chioșcul de ziare era— Așa sunt autorii— Stăm și priveam cum se ’mbulzeau Pe rînd cumperătorii. Un reservist apelpisit, i se sbîrlise perul. Ceru pripit și foarte scurt Ziarul Adevărul. Un profesor strigă apoi Constituționalul ! Iar un gușat, chipos de-altfel, Ceru Naționalul ! Un veteran cu ochelari, Cu barba ca și finul, Un pașoptist adevărat, Ceru : «Să’mi dai Românul , Un turc ceru V Indépendance. Apoi, cu amorezul, O damă veche, dar cu nuri, Cerură Kibirezul. «Epoca cere un creștin, Combate strâmbătatea!» Un acsizar Gazeta sa, Un lăutar Dreptatea. Epilog la „Frați! Assan“, dramă. Mi-am găsit beleaua, din pricina «Fraților Assan», cu frații Bacalbașa (Iancu și Costica) de la Adevărul. La o glumă nevinovată, pe care am făcut-o alaltă ieri asupra nouei drame a primului, îmi răspund amîndouă cu prea multă reutate. Primul mă ocărește pe nume că nu mă hotărăsc sa mai scriu și eu o piesă— măcar cît de proastă, dar s’o scriu. Matador (d. C. Bacalbașa) e mai aspru: mâ ’njură d’a dreptul de mumă și de moașă. Mai întîi, crez că o glumă n’are de ce să provoace polemice rurale între oameni culți și de spirit; la o glumă se răspunde cu alta mai bună, pentru că cine nu știe de glumă... Dar în fine, polemică să fie. Insă ce caută aci mama și moașa ? Ce sunt ele vinovate de ideile noastre? — doar poate să le facem răspunzătoare: pe mama, că nu ne-a dat mai mult spirit, și pe moașa, că nu i-a spus mamii la vreme : «Pe băiatul ăsta ar fi bine să nu-l faci publicist.» Mai la urmă, toată afacerea asta n’are nici un sens. Inchipuiți-v c: îmi găsesc beleaua cu frații Bacalbașa pentru că am lăudat pe frații Assan , m’om pomeni mline că frații Assan me provoacă pentru că am admirat pe frații Bacalbașa. Dar, domnilor, asta ar fi absurd! Fie ! Eu tot o să am curajul să admir pe frații Bacalbașa, cînd oia avea pentru ce, de frații Assan, deși au reputația de excelenți trăgători, nu mi-e teamă—îl știu oameni de spirit și politicoși. Caragiale. S’a dat Sâmbătă și Luni și se va da și disează la opera română Dragonul (Les dragons de Villars) operă comică în 3 acte de Maillart. Iacă în câteva cuvinte subiectul: Dragonii Mareșalului de Villars urmăresc pe protestanți în munții Ceveni. Ei ajung într’un sat aproape de ascunzătoarea fugarilor, unde un țăran tinor, Silvan, știe despre fugari și vrea să’l scape. Insă venirea dragonilor pe neașteptate ar pune pe fugari într’un mare pericol, de n’ar fi o sărmană țărancă numită Rosa Friquet, care și dânsa vrea să scape pe proscriși. Ea se gândește să fie în sat pe dragoni până ce Silvan va avea vreme să le dea de veste și să’l scape. Mulțumită șireteniei, Rosa scapă în cele din urmă pe fugari, și drept răsplată, Silvan o ia de nevastă spre marea ciuda a satului Întreg, și în deosebi a moșierului Thibaut, și a sergentului Bélamy, care, deși n’a prins pe fugari, dar cel puțin a petrecut bine cu nevasta moșierului. Pe acest subiect, alternează deosibite scene vesele și sentimentale. Muzica Maillart e fină și drăgălașă. Pentru forțele de cari dispune teatrul nostru liric, succesul a fost destul de mulțumitor. Joc # * D. profesor Urechiă reîncepe la facultatea de litere cursul de Istoria Românilor Joi în 31 Oct. orele 4 p. m. și-l va continua în fiece Luni și Joi, la aceeași oră. D. Urechiă tratează anul acesta despremportanta perioadă 1812—1832. * * * După cum spune «Evenimentul», d. gravor Steinberg a terminat lucrarea medaliilor pentru inaugurarea teatrului din Iași. Ele sunt făcute din bronz și au pe o parte inscripțiunea: In amintirea clădirii teatrului 1894 —1896, iar ceal’altă parte reprezintă fațada edificiului. D. primar N. Gane a dispus să se facă și patru medalii de argint, și anume: una pentru d. Poni, două pentru prefecți, iar a patra rămîne de o camdată disponibilă. * *¥ * La reprezintația de inaugurare a Teatrului din Iași se va intra cu plată. Folosul acestei reprezintații se va da sărmanilor, nu actori, ci particulari. * * & D. pictor și profesor D. Marinescu a terminat un mare tablou: învierea lui Lazăr. Acest tablou a fost, se zice, admirat la Paris de Bonnat și Marceaux. "ȚII Contrar celor spuse de unii confrați, afirmăm că "1. judecător de instrucție "Vaslui și-a dat ordonanța în afacerea plastografiilor, și că d-sa conchide la neo urmărirea vinovaților. Ordonanța se află la parchet, spre a se face rechizitoriul, după care o ordonanță definitivă în cîteva rînduri va clasa afacerea. Desmințirea ce ne-a dat Voința Națională este dar falsă și o desfidem să o menți e față cu noi, cari am văzut ordonanța, despre care vom da amănunte la ediția a treia. Esc. Sa d. Cristici, ministru plenipotențiar al Serbiei, care a însa EPOCA tit pe M. S. Regele Alexandru pina la Severin, s’a întors în Capitală. Excelența Sa a depus erl în numele Majestații Sale la ministerul afacerilor străine suma de 3500 lei, dintre cari 3000 lei pentru săracii Capitalei, și 500 lei pentru mînăstirea Sinaia. Bugetul ministerului de interne va fi terminat în cursul acestei săptămîni. Lucrările preliminare făcute de șefii de serviciu au fost văzute ori de d. Stolojan. Se crede că prin acest buget, dacă resursele nu se vor împotrivi, se va prevede sporirea jandarmeriei rurale. Pînă acum însă ministrul de interne abia a putut cerceta bugetul veniturilor. Numirea d-lui Iulian, deputat, ca prefect de Ilfov, a rămas baltă. D. Gr. Giani, inspector administrativ, va fi însărcinat să țină locul de prefect de Ilfov pentru cîtăva vreme. Comisiunea însărcinată de ministerul de resbel, cu punerea în concordanță a codului de justiție militară cu legiuirile civile, și-a suspendat lucrările pentru cîtva timp. D. Gogu Cantacuzino, ministrul de finanțe, s’a întreținut cel mai mult timp cu d. Tache Protopopescu, secretarul general al departamentului sau, asupra proectului de buget pe exercițiul 1897-98. D. Lilovici, prim-procuror pe lîngă tribunalul Ilfov,și-a dat demisiunea din acest post, pentru motive de sănătate. Ministrul justiției desemnase încă de mult ca succesor al d-lui Lilovici pe d. Hamangiu, azi însă acest din urmă e disgrațiat și funcțiunea de prim-procuror la Ilfov va fi încredințată unui magistrat din provincie. D. C. St. Bolintineanu, consilier comunal și unul din cei trei delegați al întrunirei liberale de la Dacia, a cerut o audiența la palat. Această audiență i-s-a fixat pentru Duminica 3 Noembrie la castelul Peleș, Sofia, 30 Octombrie. Pare sigur că d-na Namcovici își va da demisia de primar, dar va rămîne membru al consiliului municipal. El va petrece iarna În străinătate. Berlin, 30 Octombrie. Reichstag. Centrul a prezentat o interpelare întrebînd dacă într’adevăr a existat un tratat secret pînă la 1890 între Germania și Rusia , și dacă a existat, cari sunt evenimentele cari au împedicat reînoirea lui și care a fost influența publicațiunilor recente în această privință asupra relațiunilor Germaniei cu tripla alianță și celel’alte puteri ? Londra, 30 Octombrie. Digger News din Johannesburg anunță că guvernul Transvaalului va cere o indemnitate de 1.000.000 lire sterline pentru invazia lui Jameson. Roma, 30 Octombrie. Osservatore Romano publică niște scrisori ale Papii și ale lui Menelik. Acesta răspunzind Papii, care cere liberarea prizonierilor, zice că ar vrea să satisfacă dorințele Papii, dar că este împedicat de Italia, care declară că vrea pace, dar care continuă să lucreze ca și cum ar fi în resbel. — Menelik a asigurat pe Papa asupra modului de tratare al prizonierilor. Bruxelles,^30 Octombrie. Regele a primit demisiunea ministrului de rasboiu. Ministrul drumurilor de fier ia interimul portofoliului resbelului. Rio-de-Janeiro, 30 Octombrie. Intr’un mesagiu adresat Camerei, d. Pereira, anunță că-și ia răspunderea președinției Republicei. Viena, 30 Octombrie. «Fremdenblatt» află că guvernul a răspuns în mod recunoscător mulțumirilor Prințului Ferdinand al Bulgariei exprimate împăratului Frantz Iosef, cu ocazia trimiterei fotografiei sale ministrului de resbel, colonel Petrov. (Serviciul Agenției Române) Londra, 31 Oct. «Agenția Reuter» anunță că aserțiunea lui «Novoszi» care zice că în timpul resbelului Chino-Japones, China a oferit fără condițiuni insula Formosa Engliterel, este cu desăvîrșire confirmată în cercurile bine informate. AFACERI TURCEȘTI Viena, 30 Octombrie. Se anunță din Petersburg «Corespondenței Politice» că d. de Nelidow nu va rămîne la Petersburg decît citeva zile.—El se va întoarce la postul sau îndată după ce va fi referit asupra ultimelor rase ale situațiunei din Turcia și după ce va fi primit instrucțiuni pentru continuarea acțiunei diplomatice la Constantinopol. Constantinopol, 30 Octombrie. Un comunicat oficial dă rezumatul reformelor decise anul acesta și adaugă că autoritățile din provincie au primit ordinul de a le aplica. „EPOCA“ LA BÂRLAD Vandalismul administrațiunei colectiviste a înspăimântat lumea. Vă relatez pentru azi un fapt din care veți putea vedea pînă unde merge ilegalitatea primarului acestui oraș. D. Gr. Stamatescu, proprietar, domiciliat în localitate, își construește o casă în strada Principală, pe locul altor case cari au ars In primăvara anului acesta. In spre strada Negri, proprietarul Își face o împrejmuire de scânduri pentru a limita proprietatea. Primăria găsește prilejul de a face neajunsuri d-lui Stamatescu și invită pe proprietar să-și retragă gardul pe alinierea străzei Negri. D. Stamatescu invoacă aplicarea legei de expropriere pentru utilitate publică, după cum a fost aplicată și vecinului san d. Costache Popescu. Primarul nu ține socoteală de această invocare și pune într-o noapte să dărâme gardul d-lui Stamatescu. Procurorul a constatat dărâmarea gardului și fiind-că d. Stamatescu l’a refăcut, primăria și-a intentat acțiune de contravenție. In cursul lunei acesteia, sunt vre-o 20 zile de atunci, poliția, după ce a amenințat pe d. Stamatescu, prin localuri publice, i-a dărâmat gardul din nou. Ziua mare toată lumea vedea pe agenții comunei, cu topoarele la spinare, întorcându-se de la vandalismul pe care-l făcuse din porunca prefectului județului și a primarului orașului. D. Stamatescu, neputând găsi dreptate nicăeri, a reclamat ministrului de interne, cerând o anchetă. Populațiunea e foarte indignată de modul cum autoritatea comunală, de acord cu cea administrativă, nesocotesc drepturile cetățenilor. Până acum ministrul de interne n’e orânduit nici o cercetare. Hit. „EPOCA“ LA TULCEA Acte de mișel. — Silueta lui Mircea D. Petrescu. Acte de mișel D. N. Economu, cetățean-alegător în Tulcea, avea o neînțelegere cu primăria orașului, pentru posesiunea unor obiecte.— Presupus însă că e corespondent al «Epocei» și că sub pseudonimul Diez critică actele administrațiunei locale și în special ale primarului, i s-a înscenat un proces pe cale penală, care venind în apel, onor. Curte de Galați a statuat să se restitue obiectele primăriei, iar Economu să intenteze osebită acțiune pentru pretențiile sale. Disposițiunea curțel nefiindu-i pe placul primarului Mircea G. Petrescu, acesta căutând să-și răzbune cu orice preț, înscenează un act de o extremă mișelie. Indicînd lui Economu pentru predarea obiectelor ziua de 25 Octombrie, cînd acesta se prezintă, în loc să fie satisfăcut în afacerea pentru care venise, primarul și adjutorul säu Ștefan D. Theodorof încep în pretorii :>f insulta pentru știrile și corespondențele ce a trimis «Epocel» în privința lor, numindu-l bandit și batjocorindu-l cu cele mai triviale expresii; — în urmă tot el cheamă procurorul și cu un cinism revoltător. Mircea intervertește rolurile și reclamă că toate Injuriile și insultele cu cari dînsul torturase pe Economu, ar fi fost pronunțate de acesta și că prin consecință se găsea ultragiat. Care a fost însă atitudinea Procurorului? Magistratul care trebuia să pună la o parte legăturile ce are cu primarul Mircea și să caute a pătrunde adevărul, se preocupă mai mult să găsească și el un cusur lui Economu care stetea drept, cu mîna stingă în jos și cea dreaptă la piept, această posițiune i’a părut procurorului nostru că nu-i destul de respectuoasă și fixînd un moment cu o privire cruntă pe Economu, îl răcnește cu putere : jos mîna, sunt procurorul și trebue să fii respectuos cu mine. — Stau în cea mai respectuoasă posițiune cu mîna la pept, i se răspunde, dar procurorul furios -l astupă graiul țipîndu-I .■ nu vorbi. Se poate ca d. procuror Cesar Partenie Antonie în această ocasiune să fi complăcut amicului sau, cu care liber este să continue idilele sculabile etajei lor; nu se permite însă magistratului și nici era necesar să ne dea tipul lui meșteacă trecut la reformă și țvil fiind să muștruluească pe cetățeni ce tocmai au necesitate de protecția sa. Silueta lui Mircea G. Petrescu Pentru că o să mă ocup cu asidiutate de primarul nostru, trebue să’l fac bine cunoscut, și de aceea m’am decis să’i dau silueta ; iată-o. Băiat frumușel, scund și durduliu, guvernul l-a numit contrar legel primar al Tulcei,—de ordinar chefuește pînă spre ziuă și în repetite rînduri Economu împreună cu alții, l-au dus de iubțiori acasă, sprijinîndu-l ca să nu i se imprime pe obraz semnele caracteristice ale pasagelor moderne ce ne-a construit; trăsura primăriei înhămată cu cal de la pompierie, stă de dimineață la poarta sa pînă pe după ora 10—11 tîrziu, cînd trec toate dansurile, și lordul Major, al Tulcei se urcă în ea, picior peste picior, cu țigarea în gură, parcurge stradele pînă la «Voința Tulcei» organul sau de publicitate plătit prin abonamente vînate de agenții administrativi, financiari, ba chiar și de ai clerului, de aci, la dejun și apoi acasă să doarmă, cînd trăsura primăriei care purtase pînă aci pe primar după diferite interese comunale e și ea liberă. La 4 p. m. aceeaș trăsură la poartă,—părintele orașului picior peste picior și cu proverbiala țigară în dinți, dă Greoaie pe cîteva strade să ciupească mțică curte, ori joacă bilard cîte 4 ore la berărie cu Spiru Triandafilidis, trăsura primăriei așceptindu’l la scară.— Din cînd în cînd dă și pe la primărie unde semnează grăbit cîte 2—3 hîrtii, apoi pleacă avînd treabă , de n’are însă poftă să meargă a își ocupa fotoliu d’asupra căruia și-au atîrnat mutra în locul portretului M. S. Regelui, chiamă la berărie cîte un funcționar al primăriei și sub impresiunea halbelor ’i pretinde să ’și dea demisiunea, pe motiv că prea s’a învechit și prea multă pîine a mîncat la primărie și trebue să lase locul pentru alți flămînzi ce’i recrutează de printre căpestrarii din Ialomița, cu cari te trezești aci parcă ar fi aduși cu balonul. Dacă ai afaceri la primărie, apoi trebuie să pîndesci săptămîni întregi să dai ochîi cu primarul, ori să’ți resolve afacerea. După icoana fidelă ce ’i-am făcut, să poate judeca un ce hal este administrația comunală sub acest băețel, care dacă s’a ridicat numai un mic colțișor a valului ce ascundea destrăbălarea, s’a năpustit cu o furie turbată asupra cetățeanului bănuit. Dar Diez a fost prea tolerant cu băiețoiul ce crede a se preumbla In Tulcea ca Într’un sat fără clini și prin corespondențele sale tindea să înlesnească acestui primar o acțiune de care mintea sa puerilă a fost inprehensibilă. De astă-dată, hotărît să aduc fapte și dovezi că bandiții și gheșeftarii tronează la Primăria de Tulcea, vă spun la revedere de Mircea Tulceanul ECO * * * „ „ D. Dr. Toma Dicescu a fost numit profesor de limba germană la școala Normală Carol I din Cîmpulung, în locul va:ant. *** Părintele Sabini Piso, licențiat în drept și în teologie, este numit, pe ziua de L Ncembrie, profesor de limba latină, clasa , II și III, de la liceul din Galați. D. C. Protopopescu-Argeș, student al făcut țâței de litere, a publicat o interesantă broșură asupra Excursiunei arheologice pe care studenții universitari au făcut-o în vara aceasta, în Dobrogea, sub conducerea distinsului lor profesor d. Gr. Tocilescu. La Măgurele-Oteteleșanu s’a înființat la școala de acolo, un al doilea post de învățător, numindu-se dra Viorica Marinescu. *** S’a aprobat ca text didactic Geografia județului Tutova de d. Simion Mironescu. D. A. Lupu Antonescu va concura pentru catedra de limba romînă ce se va creea la Universitatea din București. Aflăm că Societatea «Steaua Romînă» pentru industria petroleului a cumpărat de la unul din erezii defunctului Hernia, partea sa indiviză din moșia Cîmpina, și a luat cu arendă de la cel lalți patru erezi părțile lor din aceeași proprietate, astfel că zisa societate va intra pe ziua de 1 Noiembrie a. c. în stăpînirea moșiei Cîmpina în ceea ce privește exploatarea puțurilor, etc., iar pe ziua de 1 Apatie anul viitor 1897, importanta fabrică de petrol de la Cîmpina va trece sub administrația și în stăpînirea societății «Steaua Romînă» din București, posesoara fabricelor de petrol de la București, Monteoru și Moinești. Următorii soldați bacalaureați au fost înaintați, pe ziua de 1 Noiembrie, la gradul de sub-locotenent în reservă: G. Viișo r rearm, A. Darvari, Ion P. Carp, Vasile Capșa, G. Magheru și A. Dumitrescu. *** Epitropia bisericei Adormirea Maicei Domnului, din Fălticeni, a fost autorizată a primi, sub beneficiu de inventariu, succesiunea decedatei Elena Bogza. *** D. N. Popescu, directorul cancelariei Senatului, și d. Sava Șoimescu, directorul serviciului stenografic al Senatului, demisionați pe ziua de 1 Octombrie pentru a-și regula drepturile la pensiune, au fost confirmați din nou în posturile lor, urmînd a opta între leafă și pensiune. Dumineca trecută s-a făcut inaugurarea unui nou local de școală în comuna Piscu, după domeniul Coroane, Sadova, (Romanați). In urma unui discurs călduros pronunțat de d.I. Calinderu, administratorul domeniilor Coroanei, învățătorii și preoții după acel domeniu, au adresat o telegramă Majestăței Sale, în numele tuturor sătenilor, prin care exprimau sentimentele de recunoștință pentru viul interes ce M. S. poartă instrucțiunea sătenilor. *** Următorii militari au fost trecuți la pensie pe ziua de 1 Octombrie: Intendantul în miliții N. Georgescu, lt.-colonel N. Soare, maiorii N. Jippa, N. Christo tescu, I. Lățescu, Constantin Mitescu, căpitanul G. Pătârlăgeanu, Christofil Aurelian, Theodor Petre, G. Postelnicu, Dimitrie Panu, Petre Selim, Păun Florescu, Ștefan Marinescu, Ion Georgescu, Mihail Georgescu, Ștefan Zaharia, George Nedelescu, George I Dimitriu, G. Constantinescu-Rombeanu, M. Marin, Ion Alexandrescu, P. Negrescu și D. Severineanu. I *** Pentru bursele vacante la școala Normală superioară din București au fost admiși în urma concursului depus, (pentru divizia literelor: Drouhet Carol, Becescul Constantin, Arnăutu Const. 2) pentru divizia științelor: Constantinescu George și Mihăilescu George. I