Epoca, martie 1923 (Anul 42, nr. 48-74)
1923-03-22 / nr. 66
„Mirosul pestilențios“ P. BARCA (Basarabia), redeschide ședința la orele 5 d. a. In incintă este un miros Îngrozitor ca mare greutate deputații au curajul sa stea la ședință, iar reprezentanții presei dau probă de eroism, făcându-și datoria de informatori ai ordinei publice. O acuzație grava D. LEONTS MOLDOVANO : Sa întâmplat un fapt care nu poate să treacă nerolvat. Am trăit un regim parlamentar — timp de 50 ani — fără să avem nevoe de un regulament care să prevadă sancțiuni Împotriva membrilor Adunării. n La noi Parlamentul a fost un loc de emulațiune unde își dădeau Întâlnire cele mai mari talente ale neamului". Astozi — continuă d. Leonte Moldovanu — ne a fost dat să vedem scene regretabile și am fost nevoiți să apucăm sancțiuni. Polemizează cu partidul țărănesc și național. Afirmă că, la Alba lulia, conducătorii partidului național au veti să proclame autonomia Ardealului și numai,da teama armatelor române au votat unirea, cu condițiunile cunoscute și sub presiunea poporului ardelean". Regretă că partidele de opoziție nu au simțit că au datoria să discute procesul de Constituție, ca noul pact fundamental al statului să fie cât mai perfect Căci numai nevoiașul se conduce de mijloace pe cari civilizația le condamnă. Tăierea d-lui Iorga D. N. IORGA face următoarea declarație: Opoziție înțeleg să fac. Obstrucție, ca om inteligent nu fac , iar porcăria, ca om de omume, o condamn. (Majoritatea aplaudă îndelung). bhliCțiAIti D. G. ORLEANU citește raportul chestorilor cn care se constată că, la ora 1 d. a., « a răspândit in Adunare un miros „pestilențios și sufocant" venit dinspre băncile opoziției. S’a găsit o Lola sub banca ocupată de Pr. Horea Jtrăghici. v Cuestorii cer — în lipsă de probe pentru ceilalți reprezentanți ai opoziției — darea in judecata comsei de disciplină pe părintele Horea Drăghici. EPOCA CAMERA Ședința dela 20 Martie B.E Cr Orleanu, deschide dința la orele 3 d. a. Pe banca ministerială d-nu Mârzescu. .V'ntilă Brătianu* I. In* colet1 >juf zi,— B Votăm pentru ' După îndeplinirea obișnuitelor formalități d-ni* I. Simionescu- Nitu, Constactinescu, C. Toma, Dumitrescu Suceava etc declară că regreta că nu au fost prezenți la ședința de ‘eri a Camerăi 1 că Interes să voteze pentru luarea în considerație a proectului de Constituție, declarația opoziției unite Od. Al. VAIDA-VOEVOD : Citește urmă toamna declarație: In sumarul de azi se spune că s-ar luat in considerare prpectul de constituțiune. In immela partidului hiațional Român și al partidului țărănesc, ridic protestul cel mai categoric in contra acestei altr stațiuni. Adunările actuale nu pot discuta și cu atât mai puțin pot lua in considerare un proiect de constituție Lovitură de Stat, frauda și teroarea pe care sa întemeiază. Aceste adunări le ea îndreptățirea de a faca aceasta, pe de altă parte întreaga opinie publica a țarei, toate partidele din opoziție, cel mai de seamă bărbați politici și chiar o însemnată parte din membrii partidului liberal, sunt revoltați in sufletul lor in contra acestei tentative de a impune samavolnic Țârei o Constituție. Mile de baionete cari au transformat Capitala țârei intr un mare lagăr dovedesc că guvernul se razimă numai pe aceste baionete și că politicește este complect izolat de națiune. Măsurile samovolnice pa care le-a luat față de manifestațiile făcute de ale opiniei publice violarea libertăților personale și violarea de domiciliu la care sau dedat dovedesc din belșug că nu se poate stăpâni nici pe sine Însuși. Simulacrul de votare la care și-a luat refugiul călcând până și regulamentul este o dovadă că ce face fac acești ordinari este o parodie trista, lipsită de orice seriozitate. In aceste Împrejurări opoziția aliată reinvește declarația că o constituțiune votată intre asemenea împrejurări de acești ordinari este lipsită de orice temei legal și nu are puteri obligatoare pentru nimeni, iiformarea străinătății I). PAUL BUJOR citește in formațiunea dată de guvernul roman spre publicare ziarul ni „Le letups"* inducând în eroare străinătatea asupra moduluiuim a decurs prezentarea Constituției în Parlament și asupra discuției generale. V. Bujor protestează cu energie împotriva acestei minciuni, plâtite de guvern din banii contribuabililor Căci guvernul a pus să scrie că procetul de Constituirii a fost primit cu aclamații și că atât pripuul ministru cât și raportorul proectului au vorbit la C*intră* într’o atmosferă de l’uiște și entuziasm. Acbiva corpii didactici ȚMM cere să se ia măsuri pentru îmbunătățirea situației materiale a membrilor corpului didactic. aulici s’au găsit fondurile necesare — spune d. Toni — trebue ssi se găsească și pentru corpul didactic- chiar dacă, pentru acesta, ei ar cere noui sacrificii cetățenilor. Pentru magistrați T. IAMAN bl declară că se asociază la comunicarea d-lui Toni ti cere i-lui ministru de finanțe să facă toate sforțările pentru ca această categorie de slujitori ai mulțimii romanești să aibă asigurat traiul de toate zilele.“ Mai ceru să se ia măsuri pentru îmbunătățirea situației materiale a tuturor categoriilor de funcționari si magistrați „care moare de foame“. Kesuts, țarii și sihistia KLjijha/Hor b. VIA si LA HHATTANU. După programul guvernului îmbunătățirea situației funcționarilor este in funcțiune de situația financiara a statului. Anul acesta s'a înscris în buget un miliard și un sfert pentru funcționari.. Facem un pas înainte și, pentru anul viitor am înscris încă MX milioane pentru funcționari. „Nu-mi fac iluzie că se va putea tot ceea ce trebuia să se facă pentru salariați. Mulțumiri ministeriale D. ministru I. TH. FLORESCU aduce mulțumiri d-lui ministru de finanțe pentru promisiunile făcute referitoare la îmbunătățirea situației materiale a magistraților. Depune un proect de lege — votat de Senat — pentru majorarea amenzilor judecătorești. D. GR. JUNIAN face o comunicare asupra celor petrecute ori și alaltă ori în București. ,Doui generali au luat comanda unei pompe cu apă. Armata a haptezizat o pașnică manifestație cetățenească. Corpurile legiuitoare au fost înconjurate cu trupe. Aceasta face impresia că dv. nu puteți vota Constituția, decât cu ajutorul baionetelor., După o oră, ședința poate fi reluată. D. Bălănescu din majoritate, ia cuvântul la articolul 1 din Constituție. La art 1 care spune . ..Regatul României în limitele actuale, este un Stat unitar indivizibil". D. N. BALANESeCU cu acest prilej face istoricul constituirii Statului român. D. SIMION MANDRESCU — cere să se spună : „România este un Stat național unitar, indivizibil“. 4. D. IOANIȚESCU cere menținerea textului proectului. Mai vorbesc d-nii N. Iorga și Leonte Moldovanu. Se admite amendamentul d-l ui S. Mândrescu, în următoarea redacție : „Regatul României este tratat național untar indivizibil”. Se cere închiderea discuției. D. HANS OTTO ROTH vrea să ia cuvântul. D. președinte i-1 refuză. D. Roth — cu un gest de amărăciune — se resemnează și coboara de la tribună. Se votează — fără modificări — art. 2, 3 și 4. Drepturile românilor La art. 5 care are următorul cuprins : ..Românii, fără deosebire de origina etnică, de limbă sau de religie, se bucură de libertatea conștiinței, de libertatea învățământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociație și de toate libertățile stabilite prin legi. O precizare D. ZIEBELSOHN cere înlocuirea cuvântului „românii“» cu „cetățenii români. D. FITZ CONMERT cere și d-sa aceeași schimbări de redacție. „Dv., aveți dreptul să pretindeți să fim cetățeni loiali; nu aveți dreptul să pretindeți să ne facem români. Dv., vă iubiți limba , dați-ne voe și nouă să ne iubim pe-a noastră“. Intervenția francii ministeriale D. MINISTRU MÂRZESCU : Este o eroare în interpretarea dată articolului. Trebue să faceți o deosebire între dispozițiunile acestui articol, care se referă la libertăți, și acelea cuprinse în articolul următor, care se refera la drepturi. Poți să ai calitatea de român, dar nu ești cetățean român. Otel pentru cetățenie se cer anume condițiuni. Această deosebire se găsește în toate Constituțiile. Roagă majoritatea să nu schimbe redacția articolului. O teorie periculoasă D.t SANS OTTO ROTH : Teoria de stat național este o teorie periculoasă. Noi suntem împotriva acestei formule. Totmuia veche a avut asentimentul primului ministru. Constituția iugoslava — a spus d. Iorga — prevede ca statul iugoslav este stat națonal. Este inexact. In acea constituție se spune numai că în statul iugoslav nu există decât o singură naționalitate. i>imitroriu a greșit Articolul se votează cu o modificare, propusă de d. USVALD ‘ ni Auci ViiA care schimbă astfel mima parte a artcolului de plan sus „și de toate drepturile sinustice pun lege1*. ji opiuiiie ieuieii O caldă pledoarie pentru dreptul de vot al femeilor o face d. N. N. SAVEANU, cu ocazia discuției art. 6. In acest articol se spune: „Legi speciale, votate cu o majoritate de două treimi, vor determina comuțiunile sub cari femeile pot avea exercițiul drepturilor politice". Și d. N. N. Săveanu salută cu bucurie redacția acestui articol... D. IRIM LECU-CANLEITI se declara nemulțumit cu redacția acestui articol, căci, spune d-sa, acel articol nu dă nimic femeii și noi ..avem dorința să-i dăm tot ceea ce-i putem da“. Reforma votului femeii — spune d. Irinescu — este o modă care va trece și nu este oportună. Cere suprimarea aliniatului. D. TONI — în numele partidului naționalist-democrat — declară că este pentru acordarea de drepturi politice pentru femei. Vorbesc pentru menținerea textului articolului d-nii Petre Gârboviceanu (tatăl) și Em. Dan. D. MINISTRU MARZESCU, diversitatea de opinii — manifestată la tribună — dovedește cât de cuminte este textul din Constituție. Dy.. nu trebue să uitați că sunteți majoritatea partidului liberal care nu poate da cu nimic înapoi de la programul său. D. ministru se mulțumește —deocamdată — cu drepturile civile. Din punct de vedere al drepturilor comunale și județene, încă din 1919, partidul liberal le-a consacrat printr un decret lege, consacrat prin actuala Constituție. In familie Deși găsim că nu este oportun, astăzi, să se acorde drepturi politice, nu putem împedica — ca partid democrat — acordarea acestor drepturi în viitor. „Guvernul vă roagă să votați ! Prezidează d. M. Pherichide, când deschide ședința la ora 3 și un sfer d. a.. In prezența miniștrilor Al Constantinescu, C. Banu, C, Angelo, seu.* ^. ’ Un protest ! D. I. SANIELEVICI, la sumar re oferindu-se la cuvântările de eri ah - d-lor Gaiță și Păcurariu_ face următoarea întâmpinare : Er. cu prilejul discuțiunei «ut. î din porectul de Constituție s*a propus de către d. senator Păcurariu un amendament. Nu am crezut nimenit , a lua cuvântul nici asupra art. 7 și nici asupra amendamentului propus , intrucât ar crezut și cred încă că naturalizarea străinilor fiind o chestiune de viitor trebue că avem încredere că Parlamentul va ști să stabilească, după necesitățile țărei condițiile după cari se vor acorda aceste naturalizări. Aceasta printro lege specială. Care ne fu însă surprinderea mea și a colegului meu d. dr. Weis,aselberger când ne văzurăm victimele unei șarje puțin delicate din partea d-lui senator Gaiță, care avea aerul să arunce asupra noastră acuzarea că am dori să se deschidă porțile cetățeniei românești la toți evreii de pe întregul glob terestru. Această șarjă era cu atât mai deplasată cu cât venea după declarația categorică ce era făcut în mod solemn de pe această tribună cu ociziunea dezbaterilor generale. Pe noi, ne preocupă rezolvarea definitivă a situației evreilor din această țară atât din vechiul regat cât și din teritoriile alipite, aceasta atât in interesul consolidărei Statului cât și dintrun spirit de dreptate față de acești evrei Nu am cuvinte pentru a protesta nn contra acuzațiunii lor de lipsă de patriotism ce cu mare indrăsneală ne aruncă d, senator Gaiță. Să afle d-sa că fac parte dintro familie a cărei origine se pierde intrun trecut cunoscut de aproape 200 de ani pe pământul acestei țări, familie care prin membrii ei a dat un însemnat tribut in toate domeniile științifice literare și econmice, dând profesori de universitate și liceu literar premiat de Academia Română ziariști, pictori, medici etc. In răsboiu mi-a murit un frate, un văr și un depoit un alt frate a fost rănit, un alt frate și văr au fost ostateci in Bulgaria pentru că au scris in contra nemților, iar despre modul cum mi-am făcut datoria vă dau că mărturie panglica de Virtute Militară cu spade, ce sunt fericit a purta iar ca mărturie mai vie, pe d. general Moșoiu, sub a cărui rcomandă am avut onoarea de a sluji. Și acest tribut de muncă și de sânge pentru ce l-am dat d-lor sanatori ? pentru Înfăptuirea României Mari și eliberarea românilor ce sufereau jugul străin și din care mi se pare că făcea parte și d. senator Gaiță. Colegul meu , dr. Weisselberger, face parte dintr-o familie care se află pe teritoriul Bucovinei în a patra generație. Ca fost primar al Cornfruților n'a ezitat o clipă ca, cu sacrficiul persoanei sale să apere populația orașului din care numai o treime sunt evrei și atunci când generalii ruși au cerut acestui om să indice o persoană cu mai mare greutate pe care să o ia ca ostatec. d-sa n’a ezitat o clipă de a se oferi personal și a se lăsa transportat în fundul Siberiei. D. Vasilco care cunoaște pe d. Weisselberger mai de aproape va dat cele mai bune referințe asupra ea și nimeni nu poate pune la îndoială cuvintele ce le-a rostit de pe această tribună. D. Vesselberger îndeamnă zilnic populația din Bucovina să Învețe românește iar d.sa a și Început să vorbească această limbă. Și atunci vă atreb d-nor Senatori, dacă nu este o crudă ofensă punerea la îndoială a sentimentelor noastre de dragoste de țară. D.le Gaiță, știam că suferința mobilează caracterele și că dragostea de aproapele tău este o mare virtute a poporului românesc. E mare păcat că dv. ca mandatar al acestui popor deziceți această mare însușire morală. Și pentru că d. senator Gaiță e foarte supărat că am votat contra luării în considerație a proectului o parte din majoritate aplaudă.D. președinte declară votat articolul și satisfăcut părăsește fotoliul. In locul d-sale își tacte apariția iar d. Bârcă. ^ Noui excluderi Majoritatea votează excluderea d-lor Abdula trim Șelim (pe 13 ședințe) , N. Ciornei (30 ședințe) și d-m. Sever Bocu, Victor Moldovan, Bivol Nicolae și Gr. lucian, pe 20 ședințe. Se votează mai multe puobe de lege prin care se deschid o serie de credite extraordinare. După care ședința se ridică la orele 8 seara.de Constituție îi voi da și această lămurire. Prin votul nostru noi am recunoscut că țara noastră are nevoie de o Constituție însă pentru că textul propus ni se pare că nu rezolvă în mod definitiv și suficient chestiunea drepturilor evreilor din țara românească nu l-am putut accepta la felul cum este redactat în această privință. Ei pentru că regulamentul nu permite a se da votul cu rezervat am preferat pentru împăcarea conștiinței noastre să votăm contra, rămânând ca ulterior să facem toate sforțările pentru ca să se clarifice chestiunea ce ne preocupă. Iar la ultimile cuvinte ale d-lui senator Gaiță cu cari ne cerem să-i înapoiam nau atu răpit, nu-i pot răspunde decât să fie foarte sigur d-sa, că atunci când poporul românesc va găsi că-i momentul să-și realizeze alte revendicări naționale, nu din partea evreilor români va găsi vre-o rezervă pentru a-și da din nou viața pe altarul patriei. D. GAITA, regretă că această expresie de „jidan“ a fost interpretată ca o jicnire la adresa parlamentarilor evrei. In Ardeal această expresie e curentă și-i singura denumire uzitată. Se intră în ordinea de zi. Continuarea discuției pe articole D. AL. CONSTANTINESCU * roagă Senatul ca articolele referitoare la dreptul de proprietate și anunțe art.18 —21 să fie fiesbătute mai târziu,, pentru ca gu. rămui de acord cu comitetul delegațiior, să schimbe redacțiunea lor. Problema muncii Se ia la discuție art. 21. C. alt. TivOUUITU propune modificarea acestui articol referitor la libertatea muncii, în sensul ca statul să intervie în chip obligator în conflictele dintre muncă și capital. Formula că „Statul poate interveni prin legi" — din redactarea articolului — e vagă și poate duce la tirania muncitorilor. Articolul se votează remodificat. iv. C. RANG cere și Senatul aprobă ca discuția art. 22 referiți» la libertatea de conștiință să fii amânată pentru mai târziu, intru cât guvernul intenționeaza amendarea lui.' 1 Cununia religioasă Se ia în discuție art. 23 referitor la actele de căsătorie, pentru care Constituția nu prevede obligativitatea binecuvântării religioase. Mitropolitul primat MIHON Centa baza tradiției și ca o necsitate morală obligativitatea tainei religioase în căsătorie, cu excepția numai a cazurilor prevăzute prin lege specială. Pr.’ N. COTLARCIÜC cerc obligi. Livitatea binecuvăntărei religioase » toate căsătoriile. Arhiepiscopul GURIE susține acelaș tven, adăugând că pentru inscrierea In Constiuție a cununiei religioase obligatorii s-a declarat și rabinul din Basarabia, rugându-i să stărue in Senat In acest sens. „Ești protestant ,tă le iisescu“ D. C. DISSESCU, răspunde nu* ai mitropolitului Gurie, făcându-i cunoscut că Senatul nu este ortodox, ca să legifereze numai pentru religia ortodoxă, ci are tăderea să indice norme principale pentru toate confesiunile. Nu se cere obligativitatea serviciului religios ia naștere, care este un act mai important decât ăsătoria, deci nu o putem impune în chip unilateral în contactele de căsătorie. MITROPOLITUL PRIMAT: Ma nu ești ortodox, ci protesant. » C. DISSESCU: Protestant ești . P. S. Ta, pentru că protestezimpotriva Constituției. (Ilaritate, aplauze). D. TRUFIN, citește un amendament pentru obligativitatea reliioasă precedată de căsătoria civilä. Senatul a respins amendamenul cu 56 voturi contra și 36 penru. Problema învățământului Se trece la desbaterea art. 24 aupra libertății învățământului. D. N. G. POPOVICI propune un mendament ca la sfârșitul art. 4 să se adaoge un aliniat prin care limba româna să fie prevăzută în chip obligatoriu școlile minorităților. D. C. ANGELESCU. răspunde că regimul școlilor minoritare și confesionale se va stabili prin legi speciale, caii vor rezolva și chestiunea obligativității limbei materne. D. SCHULLERUS propune 2 amendamente" pentru dreptul bisericilor și organizațiunilor religioase de a putea întreține școlile confesionale și pentru libertatea fiecărui popor de a se instrui în limba sa. D. ministru AL. CONSTANTINESCU semnalează inconsecvența d-lui Schullerus, care votând contra luării in considerare a Constituției, azi înțelege s’o ia in considerare, participând la discuția pe articole. D. SCHULLERUS : Odată Constituția votată, noi suntem loiali și o vom respecta. — Puse la vot toate amendamentele sunt respinse, articolul fiind adoptat nemodificat. Libertatea presei Se deschide discuția in jurul art. 25. D. PACURARIU constată contradicție în modul cum este p redactat primul aliniat al acestui articol, întrucât pe de o parte se vorbește de dreptul de a reprima abuzul libertății presei, iar pe de alta declară ca ,, nici într'un caz nu va putea restrânge dreptul în sine“. D-sa cere suprimarea acestui adaos din urmă cum și a tuturor aliniatelor favorabile presei, considerându-le primejdioase pentru stat și ordiea publică. D. ERMIL PANGRATI spune tă libertățile au în ele înșile vina. Această frână este conștiința fiecăruia. Oratorul protestează împotriva oricărei încercări de încătușare a gândirei, care este o încătușare a progresului. Deasupra tuturor calomniilor și minciunii stă conștiința publică — conștiința națională — care are toată doza de bun simț, ca să deosebească adevărul de minciună. Declară că se pronunță hotărît pentru libertatea presei, pentru că orice măsură luată împotriva ei ar fi inutilă și ar creia autocratismul. Presa nu poate să trăiască des cât in atmosfera libertății. Cea anal mică restricțiune poate anihila tot dreptul în sine. Nu treime să ofensăm pe purtătorii condeiului-cilor nu toți merită ofensa Să păstrăm și aci tradiția de libertăți, firească neamului românesc și să fim siguri ca aceasta va fi chiar în interesul nostru național. (Aplause). .Articolul 25 se votează neschimbat, responsabilitatea în presă D. TOMI ILIESCU locțiitor de rportor, dă citire art. 26, referire la răspunderea autorilor, editorilor, patronilor de tipografii, etc. D-sa dă citire unui amendament, care urmează să se adaoge ca aliniat C la articolul 26. Prin acest amendament, catomnia, injuriile și dilamațiunile aduse particularilor sau funcționarilor publici, ori care ar fi, nu vor fi judecate de tribunalele ordinare decât numai în cazul când cei calomniați ar fi atinși in viața lor particulară. D. C. DISSESCU susține acest amendament, făcând distincțiune între viața și calitatea politică a fiecăruia și viața lui privată și familiară. Amendamentul corespunde tocmai acestei distincțiuni necesare. D. AL. CONSTANTINESCU de pe banca ministerială face aceleași distincțiune între calomnia cu caracter politic și calomnia care țintește viața particulară și susține amendamentul. D. GR. PROCOPIU face o caldă apărare a libertății presei, declarând că preferă licența libertății decât gâtuirea ei. Idei, cari szi ne par subversive, mâine pot fi admise ca fundamente ale vieței sociale și de stat. Pentru stabilirea unei garanții insă și pentru rezolvarea chestiunei responsabilității, d-sa propune instituirea unei jurisdicțiuni speciale similară consiliului superior al magistraturii sau consiliului superior administrativ, etc. D va propune un amendament prin care cere la al. B înființarea unui juriu special compus din reprezentanți al presei, al baroului și ai magistraturei și care va dispune,, ca organ de trimitere sau ca un fel de Cameră de punere sub acuzare, înaintea căreia instanțe urmează să fie trimis fiecare delict în parte. — Se suspendă ședința.In această pauză între banca ministerială și banca prelaților se ține un viu conciliabul in jurul denumirii de dominantă a bisericei ortodoxe. Se pare că s'a căzut de acord pentru admiterea acestei denumiri). La redeschiderea ședinței, Senatul votează art. 26, complectat cu amendamentul cetut de d. Toni Iliescu și susținut de d-nii C. Dis•sescu și Al. Constantinescu. Calomnia va trece parțial la jurați Partea din art. 26 referitoare la jurisdicțiunea aplicată delictelor de presă a căpătat, în forma lui definitivă, următoarea redactare, prin adăugirea amendamentului menționat: „Delictele de presă se judecă de jurați, afară de cazurile aci stat conicite, cari se vor judeca de tribunalele ordinare, potrivit dreptului comun: a) Delictele ce s-ar comite împotriva Suveranilor țării, Principelui Moștenitor, membrilor Familiei Regale și Dinastiei, Șefilor Statelor streine și reprezentanților lor; b) îndemnurile directe la asasinate și rebeliune în cazurile când nu au fost urmat« de execution* c) Calomniile, Incuriile și defan» mațiunile» aduse particularilor sau funcționarilor publici, ori* cari ar fi, atinși in viața lor particulară“. Senatul votează t&zit modificări : art. 27 referitor la secretei scrisorilor, telegramelor ș» al convorbirilor telefonice, art. 28 referitor la libertatea întrunirilor și an. 29 referitor la dreptul de asociație. Libertatea de Conștiință Se pune apoi în discuție art. 32 referitor la libertatea conștiinței. ARHIEPISCOPUL GURIE vorbește în favoarea libertății și autonomiei bisericei nu numai în ce privește domeniul spiritual, ci și cel al administrării materiale. •riale. Cere de asemenea ca să se restitue congresului eparhial din Basarabia dreptul de a-și alege episcopii, așa cum a fost respectat și Ardelenilor. P. S. S. declară, în murmurele de protestare ale majorității. Noi nu vom primi decât pe episcopii propuși de noi; pe cei pe care-i va vota marele colegiu nu-i vom putea primi. Acordul reprezentanților bisericești — S’a primit denumirea „dominantă“ — D. C. DIBLESCU aduce la cunoștința Senatului vestea că reprezentanții bisericei ortodoxe au căzut de acord cu aceia ai bisericii greco-catolice asupra unei formule tranzacționale cu privire la denumirea ce trebue trecută. In Constituție cu privire la biserica, 1n această formulă se declară că, biserica ortodoxă și biserica grecocatolicâ, sunt biserici românești. Biserica ortodoxă este biserica dominantă a Statului român; biserica greco-catolică are Întâietatea față de celelalte culte. D. miuistin C. BANUI mulțumește d-lui Dissericu pentru interesantele lămuririi Jäte Senatului. Răspunzând d-lui Schullerus, recunoaște că statul român nu mai este azi un stat confesional, dar de acest fapt a ținut seamă noua Constituție, cână a întemeiat regimul confesiunei or» pe principiul libertății, al egalității și al autonomiei. D. ministru AL. CONSTANTINESCu asociază felicitările sale la gestul împăciuitor și patriotic al prelaților, pe care-i roagă să primească formula, că biserica ortodoxă este dominantă în stat. Re votează articolul cu amendamentul admis la formula d-lui Constantinescu. MITROPOLITUL PRIMAT mulțumește d-lui Dissescu, guvernului, și în special d-lui Banu, pentru stăruințele depuse, ca acordul așa de important dintre capii bisericilor să devie fapt împlinit. MITROPOLITUL SUCIU mulțumește colegilor ortodoxi că n’au neglijat biserica unită și datorită cărora s’a putut stabili acordul, care va asigura conviețuirea frățească a celor două biserici românești. Aceleași mulțumiri adresează și guvernului. — Ședința se ridică în aplauze la ora 9 seara, sclii de șefi „Noi avem nevoe de restabilirea creditului sfatului și de un c-nui Gh- buget echilibrat. Pe măsură ce se buget va îmbunătăți situația financiară a țării, vom da nouă sume pentru funcționari“. 1 factAMa a Declarația opoziției unite. Noul excluderi de fLo %1&Ma§^0§G u deputați.La Senat: Continuarea discuției pe articole a Conștiinței „Adevărata voință națională nu testul așa cum este propusese găsește ac l dv. ci la noi, în Urmează un scandal enorm. La manifestarea poporului, Adevăratul sprijin al tronului este voința națională și domnia, legilor“. D. CESAR SDINEANU intreabă pe d. președinte dacă mai poate tolera ca d. Manolescu Strungă sa fie chestor, căci d. chestor a bătut. — împreună cu alți deputați — în ședința precedentă pe an deputat care nu se putea, apăra. D. VINTILA BRATIANU cere rușinere D. CESAR SPINEANU. La violențele dv. opoziția se va vedea, nevoită să răspundă tot cu violențe. 1. M. GORLEANU roagă opoziția să păstreze liniștea căci, dacă nu ar fi existat scandalul, nu ar fi existat bătaia. D. IULIU MANIU: Eri au provocat chiar dv. scandalul. I. M. G. ORLEANU. Eu aici am poliția Adunării și fac ceea ce vreau. Opoziția părăsește incinta. Din Majoritate se strigă: „face/“ Din incintă exală un miros imposibil. Parcă ar fi gaze asfixiante din timpul războiului. Nici un deputat nu mai poate rămâne în interiorul Adunării și <». președinte se vede nevoit să ridice ședința. joritatea s’a împărțit în două tabere. Se cere vot cu bile. Amendamentul se respinge. O parte din majoritate aplaudă ; cealaltă parte vociferează cerând vot cu bile. D. președinte suspendă ședința. La redeschidere ocupă fotoliul prezidențial d. M. G. Orleanu. Jlautul își face datoria D. Orleanu ,,ia repede majoritatea“. Tactica nu prinde. Deputații protestează... D. președinte pune la vot articolul nemodificat * Discuția pe articole JENATUL Ședința de la 20 Martie Constitutia ----------------OXO----------------kf nsurii. S'a aprobat instituirea unei noui M* misiuni interimare, care să g'raie afacerile orașu*i Moinești, compusă din d.nii. C Radian președinte ; Emil Leibovici, vice președinte ; Al Gheorghiu Doinaru, Vasile Antohi Simion Mechelsohn, vasile Miron Al. Chios«, Marin Frischoff și I. Purcariu, membri. D. Ștefan Simion a fost numit membru "In comisiunea interimară a comuneei în acea (1ulcea) in locul decedatului Grigore Paraschiv. S’au instituit noui comisnnei interimare care să gireze afacerile orașelor Mărfășești și Odobești (Putnn), compuse din d-nii: La Odobești: dl Gh . Băiatu, președinte ; Spiridon îlelciu vice-președinte; Florea Untu, Dumitru Ioniță, Costică Busio, Teodor Ciocoiescu, Nicolae Nicolau, Ștrul Mendelovici, Vasile Giurgea Ghiță Chiriac și Petrache Paraschiv, membrii,• La Murășești, Nastan Nedelcu, președinte ; C- R. Stoica vicepreședinte j loan D. Ciobotaru, Radu Ștefanescu, Mihalache Costea Iorda-che Ciobotaru, Ciutescu loan, Ghiță Zaharia și Dumitru Călin, membrii • D. Dumitru Pătrășcanu a fost numit președinte al comisiei interimare a orașului Adjud, in locul d-lui Stelian Stăncescu, care a rămas membru în aceeaș comisiune interimară, in locul d-lui N. Meran, demisionat. Știri economice din Cluj CLUJ. 20. — Directorul general al agriculturii din Cluj anunță că vremea fiind frumoasă —nsemânțările înaintează în tot Ardealul. îg f .<nv it!3 >T