Epoca, martie 1923 (Anul 42, nr. 48-74)

1923-03-22 / nr. 66

„Mirosul pestilențios“ P. BARCA (Basarabia), redes­chide ședința la orele 5 d. a. In incintă este un miros Îngrozitor ca mare greutate deputații au cu­rajul sa stea la ședință, iar re­prezentanții presei dau probă de eroism, făcându-și datoria de in­­formatori ai ordinei publice. O acuzație grava D. LEONTS MOLDOVANO : Sa întâmplat un fapt care nu poate să treacă nero­lvat. Am tră­it un regim parlamentar — tim­p de 50 ani — fără să avem nevo­e de un regulament care să preva­dă sancțiuni Împotriva membri­lor Adunării. n La noi Parlamentul a fost un loc de emulațiune unde își dă­­deau Întâlnire cele mai mari ta­­lente ale neamului". Astozi — continuă d. Leon­te Moldo­van­u — ne a fost dat să ve­dem scene regretabile și am fost nevoiți să apucăm sancțiuni. Polemizează cu partidul țără­nesc și național. Afirmă că, la Alba lulia, conducătorii partidu­lui național au veti să proclame autonomia Ardealului și numai­­,da teama armatelor române au votat unirea, cu cond­ițiunile cu­noscute și sub presiunea poporu­lui ardelean". Regretă că partidele de opoziție nu au simțit că au datoria să dis­cute procesul de Constituție, ca noul pact fundamental al statu­lui să fie cât mai perfect Căci nu­mai nevoiașul se conduce de mij­loace pe cari civilizația le con­damnă. Tăierea d-lui Iorga D. N. IORGA face următoarea declarație: Opoziție înțeleg să fac. Obstrucție, ca om inteligent nu fac , iar porcăria, ca om de o­­mume, o condamn. (Majoritatea aplaudă îndelung). bhliCțiAIti D. G. ORLEANU citește rapor­tul chestorilor c­n care se con­stată că, la ora 1 d. a., « a răspân­dit in Adunare un miros „pesti­­lențios și sufocant" venit dinspre băncile opoziției. S’a găsit o Lola sub banca ocupată de Pr. Horea Jtrăghici. v Cues­torii cer — în lipsă de pro­be pentru ceilalți reprezentanți ai opoziției — darea in judecata com­s­ei de disciplină pe părin­tele Horea Drăghici. EPOCA C­A­M­E­R­A Ședința dela 20 Martie B.E Cr Orleanu, deschide dința la orele 3 d. a. Pe banca ministerială d­-nu­ Mârzescu. .V'ntilă Brătianu* I. In* colet1 >juf zi,— B Votăm pentru ' După îndeplinirea obișnuitelor formalități d-ni* I. Simionescu- N­itu, Constactinescu, C. Toma, Du­­mitrescu Suceava etc­ declară că regreta că nu au fost prezenți la ședința de ‘eri a Cameră­i 1 că In­teres să voteze pentru luarea în considerație a proectului d­e Con­stituție, declarația opoziției unite Od. Al. VAIDA-VOEVOD : Citește urmă toamna declarație: In sumarul de azi se spune că s-ar­­ luat in considerare prpectul de constituțiune. In immela partidului hi­a­țio­nal Român și al partidului țără­nesc, ridic protestul cel mai categoric in contra acestei altr stațiuni. Adunările actuale nu pot discuta și cu atât mai pu­țin pot lua in considerare un proiect de constituție Lovitură de Stat, frauda și teroarea pe care sa întemeiază. Aceste adu­nări le ea îndreptățirea de a faca aceasta, pe de altă parte întreaga opinie publica a țarei, toate partidele din opoziție, cel mai de seamă bărbați politici și chiar o însemnată parte din membrii partidului liberal, sunt revoltați in sufletul lor in contra acestei tentative de a impune samavolnic Țârei o Constituție. Mi­le de baionete cari au transformat Capitala țârei intr un mare lagăr dove­desc că guvernul se razimă nu­mai pe aceste baionete și că politicește este complect izolat de națiune. Măsurile samovol­­nice pa care le-a luat față de manifestațiile făcute de ale o­­piniei publice violarea libertă­ților personale și violarea de domiciliu la care sau dedat do­vedesc din belșug că nu se poa­­­te stăpâni nici pe sine Însuși. Simulacrul de votare la care și-a luat refugiul călcând până și regulamentul este o dovadă că ce face fac acești ordinari este o parodie trista, lipsită de orice seriozitate. In aceste Împrejurări opozi­ția aliată reinvește declarația că o constituțiune votată in­tre asemenea împrejurări de acești ordinari este lipsită de orice temei legal și nu are pu­­teri obligatoare pentru ni­meni, iiformarea străinătății I). PAUL BUJOR citește in for­­m­ațiunea dată de guvernul ro­man spre publicare ziarul ni „Le letups"* inducând în eroare străi­nătatea asupra moduluiuim a decurs prezentarea Constituției în Parlament și asupra discuției ge­­nerale. V. Bujor protestează cu ener­gie împotriva acestei minciuni, plâ­tite de guvern din banii contribua­bi­lilor­ Căci guvernul a pus să scrie că procetul de Constituirii a fost primit cu aclamații și că atât pri­puu­l ministru cât și raportorul proectului au vorbit la C*intră* într’o atmosferă de l’­uiște și en­tuziasm. A­cbiva corpii didactic­i ȚMM­ cere să se ia măsuri pentru îmbunătățirea situației materiale a membrilor corpului didactic. aulici s’au găsit fondurile ne­cesare — spune d. Toni — trebue ssi se­ găsească și pentru corpul di­dactic- chiar dacă, pentru acesta, ei ar cere noui sacrificii cetățeni­lor. Pentru magistrați T­. IA­MAN bl declară că se aso­ciază la comunicarea d-lui Toni ti cere­­ i-l­ui ministru de finanțe să facă­ toa­te sforțările pentru ca această categorie de slujitori ai mulțimii romanești să aibă asigu­rat traiul de toate zilele.“ Mai ceru să se ia măsuri pen­tru îmbunătățirea situației mate­riale a tuturor categoriilor de funcționari si magistrați „care moare de foame“. K­esu­ts, țarii și sihistia K­L­jijha/Hor b. VIA si LA HHATTANU. Du­pă programul guvernului îmbună­tățirea situației funcționarilor este in funcțiune de situația financiara a statului. Anul acesta s'a înscris în bu­get un miliard și un sfert pentru funcționari.. Facem un pas înainte și, pen­­tru anul viitor am înscris încă MX­­­ milioane pentru funcționari. „Nu-mi fac iluzie că se va pu­tea tot ceea ce trebuia să se facă pentru salariați. Mulțumiri ministeriale D. ministru I. TH. FLORESCU aduce mulțumiri d-lui ministru de finanțe pentru promisiunile făcu­te referitoare la îmbunătățirea si­tuației materiale a magistraților. Depune un proect de lege — vo­tat de Senat — pentru majorarea amenzilor judecătorești. D. GR. JUNIAN face o comu­nicare asupra celor petrecute ori și alaltă ori în București. ,Doui­ generali au luat coman­­da unei pompe cu apă. Armata a h­aptezizat o pașnică manifestație cetățenească. Corpu­rile legiuitoare au fost înconjura­te cu trupe. Aceasta face impresia că dv. nu puteți vota Constituția, decât cu ajutorul baionetelor., După o oră, ședința poate fi relua­tă. D. Bălănescu din majoritate, ia cuvântul la articolul 1 din Cons­tituție. La art 1 care spune . ..Regatul României în limitele actuale, este un Stat unitar indivizibil". D. N. BALANESeCU cu acest prilej face istoricul constituirii Statului român. D. SIMION MANDRESCU — cere să se spună : „România este un Stat național unitar, indivi­zibil“. 4­. D. IOANIȚESCU cere men­ținerea textului proectului. Mai vorbesc d-nii N. Iorga și Leonte Moldovan­u. Se admite amendamentul d-l ui S. Mândrescu, în următoarea re­dacție : „Regatul României este tra­­tat național un­tar indivizibil”. Se cere închiderea discuției. D. HANS OTTO ROTH vrea să ia cuvântul. D. președinte i-1 re­fuză. D. Roth­ — cu un gest de a­­mărăciune — se resemnează și coboara de la tribună. Se votează — fără modificări — art. 2, 3 și 4. Drepturile românilor La art. 5 care are următorul cuprins : ..Românii, fără deosebire de o­­rigina etnică, de limbă sau de re­ligie, se bucură de libertatea con­­științei, de libertatea învățămân­tului, de libertatea presei, de li­bertatea întrunirilor, de­ liberta­tea de asociație și de toate liber­tățile stabilite prin legi. O precizare D. ZIEBELSOHN cere înlocui­rea cuvântului „românii“» cu „cetățenii români. D. FITZ CONM­ERT cere și d-sa aceeași schimbări de redacție. „Dv., aveți dreptul să pretin­­deți să fim cetățeni loiali; nu a­veți dreptul să pretindeți să ne facem români. Dv., vă iubiți lim­ba , dați-ne voe­ și nouă să ne iu­­bim pe-a noastră“. Intervenția francii ministeriale D. MINISTRU MÂRZESCU : Este o eroare în interpretarea dată articolului. Trebue să faceți o deosebire între dispozițiunile acestui articol, care se referă la libertăți, și acelea cuprinse în articolul următor, care se refera la drepturi. Poți să ai calitatea de român, dar nu ești cetățean român. Otel pentru cetățenie se cer anume condițiuni. Această deosebire se găsește în toate Constituțiile. Roagă majoritatea să nu schimbe redacția articolului. O teorie periculoasă D.t­ SANS OTTO ROTH : Teoria de stat național este o teorie peri­culoasă. Noi suntem împotriva acestei formule. T­ot­muia veche a avut asentimentul primului ministru. Constituția iugoslava — a spus d. Iorga — prevede ca statul iugoslav este stat națo­­nal. Este inexact. In acea consti­tuție se spune numai că în sta­tul iugoslav nu există decât o singură naționalitate. i>­­imitroriu a greșit Articolul se votează cu o mo­­dificare, propusă de d. USVALD ‘ ni Auci ViiA care schi­mbă astfel mi­m­a parte a art­colului de plan sus „și de toate drepturile sin­­ustice pun lege1*. j­i opiuiiie ieuieii O caldă pledoarie pentru drep­tul de vot al femeilor o face d. N. N. SAVEANU, cu ocazia dis­cuției art. 6. In acest articol se spune: „Legi speciale, votate cu o ma­joritate de două treimi, vor de­termina comu­țiunile sub cari fe­meile pot avea exercițiul dreptu­rilor politice". Și d. N. N. Săveanu salută cu bucurie redacția acestui articol... D. IRIM LECU-CANLEI­TI se declara nemulțumit cu redacția acestui articol, căci, spune d-sa, acel articol nu dă nimic femeii și noi ..avem dorința să-i dăm tot ceea ce-i putem da“. Reforma votului femeii — spu­ne d. Irinescu — este o modă care va trece și nu este opor­tună. Cere suprimarea aliniatului. D. TONI — în numele parti­dului naționalist-democrat — de­clară că este pentru acordarea de drepturi politice pentru femei. Vorbesc pentru menținerea tex­tului articolului d-nii Petre Gâr­­boviceanu (tatăl) și Em. Dan. D. MINISTRU MARZESCU, diversitatea de opinii — manife­stată la tribună — dovedește cât de cuminte este textul din Con­stituție. Dy.. nu trebue să uitați că sun­teți majoritatea partidului libe­ral care nu poate da cu nimic înapoi de la programul său. D. ministru se mulțumește —­­deocamdată — cu drepturile ci­vile. Din punct de vedere al drep­turilor comunale și județene, încă din 1919, partidul liberal le-a consacrat printr un decret lege, consacrat prin actuala Con­stituție. In familie Deși găsim că nu este oportun, astăzi, să se acorde drepturi poli­tice, nu putem împedica — ca partid democrat — acordarea a­­cestor drepturi în viitor. „Guvernul vă roagă să votați ! Prezidează d. M. Pherichide, cân­d deschide ședința la ora 3 și un sfer d. a.. In prezența miniștrilor Al Constantinescu, C. Banu, C, Angelo, seu.* ^. ’ Un protest ! D. I. SANIELEVICI, la sumar re­ o­ferindu-se la cuvântările de eri ah - d-lor Gaiță și Păcurariu­_ face ur­­­­­mătoarea întâmpinare : Er­. cu prilejul discuți­unei «ut. î din porectul de Constituție s*a pro­pus de către d. senator Păcurariu un amendament. Nu am crezut nimenit , a lua cuvântul nici asupra art. 7 și nici asupra amendamentului propus , intru­cât ar­ crezut și cred încă că­­ naturalizarea străinilor fiind o ches­­­tiune de viitor trebue că avem în­­credere că Parlamentul va ști să sta­­­bilească, după necesitățile țărei condi­țiile după cari se vor acorda aceste naturalizări. Aceasta printro lege specială. Care ne fu însă surprinderea­ mea și a colegului meu d. dr. Weis,­a­selberger când ne văzurăm victime­le unei șarje puțin delicate din par­tea d-lui senator Gaiță, care avea aerul să arunce asupra noastră acu­zarea că am dori să se deschidă por­țile cetățeniei românești la toți e­­vreii de pe întregul glob terestru. Această șarjă era cu atât mai de­plasată cu cât venea după declara­­ția categorică ce era făcut în mod­ solemn de pe această tribună cu o­­ciziunea dezbaterilor generale. Pe noi, ne preocupă rezolvarea de­­finitivă a situației evreilor din acea­stă țară atât din vechiul regat cât și din teritoriile alipite, aceasta a­­tât in interesul consolidărei Statu­lui cât și dintrun spirit de drepta­­te față de acești evrei Nu am cuvinte pentru a protesta nn contra acuzațiunii lor de lipsă de patriotism ce cu mare indrăsneală ne aruncă d, senator Gaiță. Să afle d-sa că fac parte dintro familie a cărei origine se pierde in­­trun trecut cunoscut de aproape 200 de ani pe pământul acestei țări, fa­­milie care prin membrii ei a dat un însemnat tribut in toate domeniile­ științifice literare și econmice, dând profesori de universitate și liceu li­­terar premiat de Academia Română ziariști, pictori, medici etc.­­ In răsboiu mi-a murit un frate, un văr și un depoit un alt frate a fost rănit, un alt frate și văr au fost ostateci in Bulgaria pentru că au scris in contra nemților, iar des­pre modul cum mi-am­ făcut datoria vă dau că mărturie panglica de Virtute Militară cu spade, ce sunt fericit a purta iar ca mărturie mai vie, pe d. general Moșoiu, sub a că­rui rcomandă am avut onoarea de a sluji. Și acest tribut de muncă și de sânge pentru ce l-am dat d-lor sa­­natori ? pentru Înfăptuirea Româ­­­­niei Mari și eliberarea românilor ce sufereau jugul străin și din care mi se pare că făcea parte și d. senator Gaiță. Colegul meu , dr. Weisselberger, face parte dintr-o familie care se a­­flă pe teritoriul Bucovinei în a pa­­tra generație. Ca fost primar al Cor­nfruților n'a ezitat o clipă ca, cu sa­­crficiul persoanei sale să apere po­­pulația orașului din care numai o treime sunt evrei și atunci când ge­neralii ruși au cerut acestui om să indice o persoană cu mai mare greu­tate pe care să o ia ca ostatec. d-sa n’a ezitat o clipă de a se oferi perso­nal și a se lăsa transportat în fun­dul Siberiei. D. Vasilco care cu­­noaște pe d. Weisselberger mai de aproape va dat cele mai bune re­ferințe asupra ea și nimeni nu poa­te pune la îndoială cuvintele ce le-a rostit de pe această tribună. D. V­e­s­selberger îndeamnă zilnic populația din Bucovina să Învețe românește iar d.sa a și Început să vorbească această limbă. Și atunci vă atreb d-nor Senatori, dacă nu este o crudă ofensă punerea la îndoială a sentimentelor noastre de dragoste de țară. D.le Gaiță, știam că suferința m­o­­bilează caracterele și că dragostea de aproapele tău este o mare virtute a poporului românesc. E mare păcat că dv. ca mandatar al acestui po­por deziceți această mare însușire morală. Și pentru că d. senator Gaiță e­ foarte supărat că am votat contra luării în considerație a proectului o parte din majoritate aplau­dă.­D. președinte declară votat articolul și satisfăcut părăsește fotoliul. In locul d-sale își tacte apariția iar d. Bârcă. ^ Noui excluderi Majoritatea votează excluderea d-lor Abdula trim Șelim (pe 13 șe­dințe) , N. Ciornei (30 ședințe) și d-m. Sever Bocu, Victor Moldo­­van, Bivol Nicolae și Gr. lucian, pe 20 ședințe. Se votează mai multe puob­e de lege prin care se deschid o se­rie de credite extraordinare. Du­pă care ședința se ridică la orele 8 seara.­­de Constituție îi voi da și această lămurire. Prin votul nostru noi am recunoscut că țara noastră are nevoie de o­ Constituție însă pentru că textul propus ni se pa­re că nu rezolvă în mod definitiv și suficient chestiunea drepturi­lor evreilor din țara românească nu l-am putut accepta la felul cum este redactat în această pri­vință. E­i pentru că regulamentul nu permite a se da votul cu re­zer­vat am preferat pentru împăcarea conștiinței noastre să votăm con­tra, rămânând ca ulterior să fa­cem toate sforțările pentru ca să se clarifice chestiunea ce ne preo­cupă.­­ Iar la ultimile cuvinte ale d-lui senator Gaiță cu cari ne cerem să-i înapoiam n­au atu răpit, nu-i pot răspunde decât să fie foarte sigur d-sa, că atunci când poporul românesc va găsi că-i momentul să-și realizeze alte revendicări na­ționale, nu din partea evreilor ro­mâni va găsi vre-o rezervă pen­tru a-și da din nou viața pe alta­rul patriei. D. GAITA, regretă că această expresie de „jidan“ a fost inter­pretată ca o jicnire la adresa par­lamentarilor evrei. In Ardeal a­ceastă expresie e curentă și-i sin­gura denumire uzitată. Se intră în ordinea de zi. Continuarea discuției pe articole D. AL. CONSTANTIN­ESCU * roagă Senatul ca articolele refe­ritoare la dreptul de proprietate și anunțe art.­­18 —21 să fie fies­­bătute mai târziu,, pentru ca gu­. rămui de acord cu comitetul de­le­gațiior, să schimbe redacțiunea lor. Problema muncii Se ia la discuție art. 21. C. alt. TivOUUITU propune mo­dificarea acestui articol referitor la libertatea muncii, în sensul ca statul să intervie în chip obliga­tor în conflictele dintre muncă și capital. Formula că „Statul poate interveni prin legi" — din redac­tarea articolului — e vagă și poa­te duce la tirania muncitorilor. Articolul se votează­­ remodifi­cat. iv. C. RANG cere și Senatul a­probă ca discuția art. 22 referiți» la libertatea de conștiință să fi­i amânată pentru mai târziu, intru cât guvernul intenționeaza amen­darea lui.­­' 1 Cununia religioasă Se­ i­a în discuție art. 23 referi­tor la actele de căsătorie, pentru care Constituția nu prevede obli­gati­vitatea binecuvântării religi­oase. Mitropolitul primat MIHON Cen­ta baza tradiției și ca o nec­sitate morală obligativitatea tainei religi­­oase în căsătorie, cu excepția nu­mai a cazurilor prevăzute prin lege spec­­ială. Pr.’ N. COTLARCIÜC cerc obligi. Li­vitatea binecuvăntărei religioase » toate căsătoriile.­­ Arhiepiscopul GURIE susține acel­aș tven, adăugând că pentru in­­scrierea In Constiuție a cununiei rel­igioase obligatorii s-a declarat și rabinul din Basarabia, rugându-i să stărue in Senat In acest sens. „Ești protestant ,tă le ii­sescu“ D. C. DISSESCU, răspunde nu* ai mitropolitului Gurie, făcân­­du-i cunoscut că Senatul nu este ortodox, ca să legifereze numai pentru religia ortodoxă, ci are tăderea să indice norme princi­­pale pentru toate confesiunile. Nu se cere obligativitatea ser­viciului religios ia naștere, care este un act mai important decât ăsătoria, deci nu o putem im­­pune în chip unilateral în con­­tactele de căsătorie. MITROPOLITUL PRIMAT: Ma nu ești ortodox, ci protes­­ant. » C. DISSESCU: Protestant ești . P. S. Ta, pentru că protestezi­mpotriva Constituției. (Ilaritate, aplauze). D. TRUFIN, citește un amenda­m­ent pentru obligativitatea reli­­ioasă precedată de căsătoria ci­­vilä. Senatul a respins amendamen­ul cu 56 voturi contra și 36 pen­­ru. Problema învățământului Se trece la desbaterea art. 24 a­­upra libertății învățământului. D. N. G. POPOVICI propune un mendament ca la sfârșitul art. 4 să se adaoge un aliniat prin care limba româna să fie prevă­zută în chip obligator­iu școlile minorităților.­­ D. C. ANGELESCU. răspunde că regimul școlilor minoritare și confesionale se va stabili prin legi speciale, caii vor rezolva și chestiunea obligativității lim­bei materne. D. SCHULLERUS propune 2 amendamente" pentru dreptul bi­sericilor și organizațiunilor reli­gioase de a putea întreține școli­le confesionale și pentru liberta­tea fiecărui popor de a se instrui în limba sa. D. ministru AL. CONSTANTI­­NESCU semnalează inconsecven­ța d-lui Schullerus, care votând contra luării in considerare a Constituției, azi înțelege s’o ia in considerare, participând la discuția pe articole. D. SCHULLERUS : Odată Con­stituția votată, noi suntem loiali și o vom respecta. — Puse la vot toate amenda­mentele sunt respinse, articolul fiind adoptat nemodificat. Libertatea presei Se deschide discuția in jurul art. 25. D. PACURARIU constată contradicție în modul cum este p redactat primul aliniat al aces­tu­­i articol, întrucât pe de o parte se vorbește de dreptul de a re­prima abuzul libertății presei, iar pe de alta declară ca ,, nici într'un caz nu va putea restrân­ge dreptul în sine“. D-sa cere su­primarea acestui adaos din urm­ă cum și a tuturor aliniatelor favo­rabile presei, considerându-le pri­mejdioase pentru stat și ord­iea publică. D. ERMIL PANGRATI spune tă libertățile au în ele înșile vi­na. Această frână este conștiința fiecăruia. Oratorul protestează împotri­va oricărei încercări de încătușa­re a gândirei, care este o încătu­șare a progresului. Deasupra tu­turor calomniilor și minciunii stă conștiința publică — conști­ința națională — care are toată doza de bun simț, ca să deose­bească adevărul de minciună. Declară că se pronunță hotă­rît pentru libertatea presei, pen­tru că orice măsură luată împo­triva ei ar fi inutilă și ar creia autocratismul. Presa nu poate să trăiască des cât in atmosfera libert­ății. Cea anal mică restricțiune poate ani­hila tot dreptul în sine. Nu tre­ime să ofensăm pe purtătorii con­deiului-cilor nu toți merită ofen­­sa Să păstrăm și aci tradiția de libertăți, firească neamului ro­mânesc și să fim siguri ca aceas­t­a va fi chiar în interesul nostru național. (Aplause). .Articolul 25 se votează ne­schimbat, r­esp­onsabilitatea în presă D. TOMI ILIESCU locțiitor de r­portor, dă citire art. 26, referi­­r­e la răspunderea autorilor, edi­torilor, patronilor de tipografii, etc. D-sa dă citire unui amenda­ment, care urmează să se adaoge ca aliniat C la articolul 26. Prin acest amendament, catom­nia, injuriile și dilam­ațiunile a­­duse particularilor sau funcțio­narilor publici, ori care ar fi, nu vor fi judecate de tribunalele or­dinare de­cât numai în cazul când cei calomniați ar fi atinși in viața lor particulară. D. C. DISSESCU susține acest amendament, făcând distincțiu­­ne între viața și calitatea politi­că a fiecăruia și viața lui priva­tă și familiară. Amendamentul corespunde tocmai acestei dis­­tincțiuni necesare. D. AL. CONSTANTINESCU de pe banca ministerială face ace­­leași distincțiune între calomnia cu caracter politic și calomnia care țintește viața particulară și susține amendamentul. D. GR. PROCOPIU face o cal­dă apărare a libertății presei, de­clarând că preferă licența liber­tății decât gâtuirea ei. Idei, cari szi ne par subversive, mâine pot fi admise ca fundamente ale vie­­ței sociale și de stat. Pentru stabilirea unei garan­ții insă și pentru rezolvarea ches­tiunei responsabilității, d-sa pro­pune instituirea unei jurisdicți­­uni speciale similară consiliului superior al magistraturii sau consiliului superior administra­tiv, etc. D va propune un amendament prin care cere la al. B înființarea unui juriu special compus din reprezentanți al presei, al barou­lui și ai m­agistraturei și care va dispune,, ca organ de trimitere sau ca un fel de Cameră de pu­nere sub acuzare, înaintea căreia instanțe urmează să fie trimis fiecare delict în parte. — Se suspendă ședința.­­In această pauză între banca ministerială și banca prelaților se ține un viu conciliabul in ju­rul denumirii de dominantă a bi­­sericei ortodoxe. Se pare că s'a căzut de acord pentru admiterea acestei denumiri). La redeschiderea ședinței, Se­natul votează art. 26, complectat cu amendamentul cetut de d. Toni Iliescu și susținut de d-nii C. Dis­­•sescu și Al. Constantinescu. Calomnia va trece parțial la jurați Partea din art. 26 referitoare la jurisdicțiunea aplica­tă delictelor de presă a căpătat, în forma lui definitivă, următoarea redactare, prin adăugirea amendamentului menționat: „Delictele de presă se judecă de jurați, afară de cazurile aci sta­t conicite, cari se vor judeca de tribunalele ordinare, potrivit drep­tului comun: a) Delictele ce s-ar comite îm­potriva Suveranilor țării, Princi­pelui Moștenitor, membrilor Fa­­mil­iei Regale și Dinastiei, Șefi­lor Statelor st­reine și reprezen­tanților lor; b) îndemnurile­ directe la asasi­nate și rebeliune în cazurile când nu au fost urmat«­ de execution* c) Calomniile, Incuriile și defan» mațiunile» aduse particularilor sau funcționarilor publici, ori* cari ar fi, atinși in viața lor par­ticulară“. Senatul votează t&zit modifi­cări : art. 27 referitor la secretei scrisorilor, telegramelor ș­» al con­vorbirilor telefonice, art. 28 refe­rito­r la libertatea întrunirilor și an. 29 referitor la dreptul d­e aso­ciație. Libertatea de Conștiință Se pune apoi în discuție art. 32 referitor la libertatea conștiințe­i. ARHIEPISCOPUL GURIE vor­bește în favoarea libertății și au­tonomiei bisericei nu numai în ce privește d­omeniul spiritual, ci și cel al administrării materiale. •­riale. Cere de asemenea ca să­ se res­ti­tue congresului eparhial din Basarabia dreptul de a-și alege episcopii, așa cum a fost respec­tat și Ardelenilor. P. S. S. declară, în murmurele de protestare ale majorității. Noi nu vom primi decât pe e­­piscopii propuși de noi; pe cei pe care-i va vota marele colegiu nu-i vom putea primi. Acordul reprezentanților bisericești — S’a primit denumirea „domi­nantă“ — D. C. DIBLESC­U aduce la cunoș­tința Senatului vestea că reprezen­tanții bisericei ortodoxe au căzut de acord cu aceia ai bisericii greco-catolice asupra unei formu­le tranzacționale cu privire la de­numirea ce trebue trecută. In Constituție cu privire la biserica, 1n această formulă se declară că, biserica ortodoxă și biserica greco­­catolicâ, sunt biserici românești. Biserica ortodoxă este biserica dominantă a Statului român; biserica greco-ca­tolică are Întâie­tatea­ față de celelalte culte. D. miuistin C. BANUI mulțu­mește d-lui Dissericu pentru inte­resantele lămuriri­i Jäte Senatului. Răspunzând d-lui Schullerus, recunoaște că stat­ul român nu mai este azi un stat confesional, dar de acest fapt a ținut seamă n­oua Constituție, cână a întemeiat regimul confesiunei or» pe princi­piul libertății, al egalității și al autonomiei. D. ministru AL. CON­ST­ANTI­N­­ESC­u­ asociază felicitările sale la gestul împăciuitor și patriotic al prelaților, pe care-i roagă să­ primească formula, că biserica ortodoxă este dominantă în stat. Re votează articolul cu amenda­mentul admis la formula d-lui Constant­inescu. MITROPOLITUL PRIMAT mul­țumește d-lui Dissescu, guvernu­lui, și în special d-lui Banu, pen­tru stăruințele depuse, ca acordul așa de important dintre capii bi­sericilor să devie fapt împlinit. MITROPOLITUL SUCIU mul­țumește colegilor ortodoxi că n’au neglijat biserica unită și da­torită cărora s’a putut stabili acor­dul, care va asigura conviețuirea frățească a celor două biserici ro­mânești. Aceleași mulțumiri adresează și guvernului. — Ședința se ridică în aplauze la ora 9 seara, sclii de șefi „Noi avem nevoe de restabili­rea creditului sfatului și de un c-nui Gh- buget echilibrat. Pe măsură ce se buget va îmbunătăți situația financiară a țării, vom da nouă sume pentru funcționari“. 1 factAMa a Declarația opoziției unite. Noul excluderi de fLo %1&Ma§^0§G u deputați.­­La Senat: Continuarea discuției pe articole a Conștiinței „Adevărata voință națională nu testul așa cum este propuse­se găsește ac­ l­ dv. ci la noi, în Urmează un scandal enorm. La manifestarea poporului, Adevăra­tul sprijin al tronului este voin­ța națională și domnia, legilor“. D. CESAR SDINEANU intrea­bă pe d. președinte dacă mai poa­te tolera ca d. Manolescu Strungă sa fie chestor, căci d. chestor a bătut. — împreună cu alți depu­tați — în ședința precedentă pe an deputat care nu se putea, apă­ra. D. VINTILA BRATIANU ce­­re rușinere D. CESAR SPINE­ANU­. La vio­lențele dv. opoziția se va vedea, ne­voită să răspundă tot cu violențe. 1­. M. G­ORLEANU roagă opo­ziția să păstreze liniștea căci, da­că nu ar fi existat scandalul, nu ar fi existat bătaia. D. IULIU MANIU: Eri au­ pro­vocat chiar dv. scandalul. I­. M. G. ORLEANU. Eu aici am poliția Adunării și fac ceea ce vreau. Opoziția părăsește incinta. Din Majoritate se strigă: „f­ace/“ Din incintă exală un miros im­posibil. Parcă ar fi gaze asfixian­te din timpul războiului. Nici un deputat nu mai poate rămâne în interiorul Adunării și <». președin­­te se vede nevoit să ridice ședința. joritatea s’a împărțit în două ta­bere. Se cere vot cu bile. Amen­damentul se respinge. O parte din majoritate aplaudă ; cealaltă parte vociferează cerând vot cu bile. D. președinte suspendă ședin­ța. La redeschidere ocupă foto­liul prezidențial d. M. G. Or­­leanu. Jlautul își face datoria D. Orleanu ,,ia repede majori­tatea“. Tactica nu prinde. Depu­tații protestează... D. președinte pune la vot articolul nemodifi­­cat * Discuția pe articole JENATUL Ședința de la 20 Martie Constitutia ----------------OXO----------------­kf nsurii. S'a aprobat instituirea unei noui M* misiuni interimare, care să g'raie afa­cerile orașu*i Moinești, compusă din d.nii. C Radian președinte ; Emil Lei­bovici, vice președinte ; Al Gheorgh­iu Doinaru, Vasile Antohi Simion Mechel­­sohn, vasile Miron Al. Chios«, Marin Frischoff și I. Purcariu, membri. D. Ștefan Simion a fost numit mem­bru "In comisiunea interimară a com­uneei în acea (1­ulcea) in locul decedatului Gri­gore Paraschiv. S’au instituit noui com­i­snnei interi­mare care să gireze afacerile orașelor Mărfășești și Odobești (Putnn), compuse din d-nii: La Odobești: dl Gh . Băiatu, pre­ședinte ; Spiridon îlelciu vice-președin­­te; Florea Untu, Dumitru Ioniță, Cos­­tică Busio, Teodor Ciocoiescu, Nicolae Nicolau, Ștrul Mendelovici, Vasile Giur­­gea Ghiță Chiriac și Petrache Paras­chiv, memb­rii,• La Murășești, Nastan Nedelcu, pre­­ședinte ; C- R. Stoica vice­președinte j loan D. Ciobotaru, Radu Ștefanescu, Mihalach­e Costea Iorda­-­che Ciobotaru, Ciutescu loan, Ghiță Zaharia și Dumi­tru Călin, membrii • D. Dumitru Pătrășcanu a fost numit președinte al comisiei interimare a ora­șului Adjud, in locul d-lui Stelian Stăncescu, care a rămas membru în a­­ceeaș comisiune interimară, in locul d-lui N. Meran, demisionat. Știri economice din Cluj CLUJ. 20. — Directorul general al agriculturii din Cluj anunță că vremea fiind frumoasă —­­n­­semânțările înaintează în tot Ar­­dealul. îg f­ .<nv­­ it!3 >T

Next