Epoca, iulie 1923 (Anul 42, nr. 149-174)

1923-07-22 / nr. 167

I răsărit de soare... Calea Victoriei No. 71. — Telefon 41/78. Transporturi cu avionul. Scris­ori neutru toate destinațiile 9 lei. A le depune la biroul no­stru înainte de orele 10. ■î­ T­A­K­­IF Pasageri Coléig 233 Fr. 2,50 Fr. kg. 215 Fr. 2.25 Fr. kg. 435 Fr. 4.75 Fr. kg. 545 Fr. 6,— Fr. kg. 910 Fr. 9 — Fr. kg. Plecarea In trocare zi Aerod­romul Băneasa, orele 13.30 ia redeschis! Bya“!? cu preț evantalos in Auto-Camion marca Dix 45 H. pB 4 rpm. In perfectă stare A se adresa la act­­iia ziarului Intre ore­le 6-7 p. m. [ Dela București la Constantinopol Belgrad Viena Fran­a Paria Durata sbo­rului 3 are 3 ore 7 orb 9 ore 18 ora 1 Str. Miilor 194 Parfumerii, droguri, «parate chirurgicale, produse chimice și medicale. Preturi convenabile .Ora Ho Zam­bra Str. Isvor 44 Consultații 1—4 p. m. Telefon 24/79 ilSi­ avocați Strada Inundației. No. 8 nvi’t strada Putui cu ană reca Spectacole Sala și Grădina Cinema „GLORIA“ Văcărești, 64 Regele Diamantului COMPANIA CARABUL Director: C. TANASE Luni, 23 crt., PREMIERA revistei Colac peste pupăză de M. Rădulescu și Alfr. Moșoiu In rolurile principale: G. Tăna­­se, Titu Protopopescu, I. Piro­­ne, Gh­. Popescu, D-tru Demetre­­scu, P. Codrutz, I. Șerbănescu. I­-rele: Tuchi Erem­ia, Ecateri­­na Vasiliu, Violetta Ionescu, Li­­zica Petrescu, Puica Periețeanu, El. Balănescu BALETUL 80 PERSOANE Corul 40 persoane. Orchestră 36 profesori, 1000 costume Biletele la Jean Feder Maestru de balet Dcmetrescu Constant. Maestru de orchestră C. Ver­mont. Schițele decorurilor și constu­­melor seamen de arhitectul pictor Van­ Algi și executate de Pe­trescu Muscă. Costumele în atelierele Cărăbu­șului sub conducerea d-nei Flo­­rica Scârtan. MINISTERUL JUSTIȚIEI _ Direcțiunea judiciară PUBέIGAȚIUNE D-l Dimitrie Dimitrov, dom­i­ciliat în P. Neamț, a făcut ce­rere cestui minister de a fi autorizat să schimbe numele patronimic de Dimitrov în ace­la de Dimitrescu, spre a se numi Dîmitrie Dimitrescu. Ministerul publică aceasta con­form art. 9 din legea asupra nu­melui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune în ter­menul prevăzut de alineatul II al zisului articol. Clasomice și Eijost sunt garantate și cu prețuri mai effine ca oriunde găsiți numai la PIX Iii Mai ’EPOU lui Aurel Vlaicu Cetim în „Libertatea” din O­­rătștie. 10 La 13 Septembrie se împlinesc ani de la prăbuși­rea, Iltri­ga, Câmpina, a neuitatului Aurel Vlaicu, prăbușire care i-a prici­nuit moartea, rupându-i pe neaș­teptate firul marilor sale planuri, în drum din Orăștie, spre serbările „Astrei” Pentru sărbătorirea lui s’a înjghebat un comitet com­pus din prieteni ai lui­­ Vlaicu, din aviatori români, din fruntași po­litici și din studenți, care îngriji de baterea unei plăci se va de aducere aminte pe casa lui din Biaținți și de ridicarea unei pie­tre de amintire pe locul morții sale, lângă Câmpina. Totodată vor avea loc în Orăștie, cu acest prilej, mari serbări populare. Mai târziu vom reveni, cu amă­nunte. Darurile, în bani, se pot trimite de pe acum băncii „Ar­deleana” pentru „Comitetul come­morării unui deceniu de la moar­tea lui Vlaicu”. D X­O 11 TEU... invitat la nuntă — Fantezii ceferiste de vară — Un călător sosit de pe linia Văle­ni de Munte ne aduce la cunoștin­ță un caz, care dacă nu ar fi ri­guros exact ar părea de domeniul fanteziei. In ziua de 14 Iulie, un Homoriciu find o nuntă la un oarecare An­gh­el Sasu și întâmplându-se ca în timpul nuntei să sosească trenul în gară, personalul trenului și gă­­rei a fost invitat în corpore la pe­trecere. De­și trenul trebuia să stea in statie numai cinci minute, personalul a rămas la petrecere a­­proape o oră și jumătate. Spre de­ siluzia lor, pasagerii nu au fost in­vitați, așa că tim­­pul de așteptare li s’a părut enorm de lung, cu toa­te că chefliilor li se va fi părut un fleac de nimic rămânerea la un păhărel de vin. Avem convingerea că dacă d. Tancred Constantinescu era aco­lo nu putea refuza invitația atât de gentilă a d-lui Angh­ei Sasu. C. «*^***»*3«**«i­ub^****«** Știri din Banat Timișoara, 17 ' administrația FINANCIA EA SPECULEAZĂ. Se știe că pen­tru a obține un pașaport pentru străinătate este nevoe de un cer­tificat care dovedește că cel cu­noește să părăsească țara nu are nici un fel de datorie sau restanță de dare. Certificatul acesta îl ex­i­­gurează de regulă administrația fi­nanciară. Mai mulți comercianți din localitate se plâng ziarului Temasvar Hírlap, că voind să-și scoată asemenea certificate sunt piliți să cumpere și niște bilete de lotiie ale soc. Mărășești. Aceste bilete costă 2 lei bucata și lumea le și cumpără — de silă, bucuroasă. Intersane e că biletele ce le vinde adm. noastră finan­ciară și-au pierdut valoarea încă din 22 iunie 1922, când s’a ținut tragerea. Dacă plângerea aceasta se dove­dește a fi adevărată,­ autoritățile noastre superioare au cuvântul. FURT LA UN MAGAZIN DE PIELĂRIE.­­ Magazinul de pielă­rie Frank din Cetate a fost regu­­lat jefuit de câțiva amploiați din prăvălie cari, în înțelegere cu cum­părătorii, le împachetau acestora mai multă marfă de­cât treceau pe conturile ce se achitau la cas­­să. Aploiații s’au dedat la asemenea speliațiuni încă cu luni de zile înainte, așa că pagubele magazi­nului trec de 200.000 lei. OASPE NERECUNOSCĂTOR. Ton Ionescu, un individ fără că­pătâi, a tras în gazdă la locuito­rul Alex. Orvith din com. Ghiro­­da, c­are și j primit bucuros. Io­­nescu însă, folosindu-se de absen­ța gazdei, a fugit, ducând cu dân­sul tot ce era de dus din casă, 8000 lei și 15 dolari. Horvith T a reclamat jandarme­riei, care-l caută, dar care nu poa­te să-i dea de urmă. Gărți-Reviste Marea revistă săptămânală ilu­strată de actualitate No. 29 „O­­glinda Lumii“ cu data de Sâmbătă 21 Iulie 1923 cuprinde o foarte bo­gată materie ilustrată cu 51 vede­ri și instantanee fotografice în două culori: Purgatoriul emigranților în A­­merica (6 vederi fotografice). Scene de panică din regiunea Et­na (6 instantanee). Automobil cu­­ două capete. — Extraordinare acrobații aeriene, etc. A apărut „Orizontul“ No. 29 din 19 Iulie a. c. cu următorul sumar: Somnul și Viața de dr. W. Ah­rens; Ineteligența animalelor de E. L. Bouver; îngroparea de viu de dr. Cianon; Frica de viață de Pierre Loti; Electricitatea în vea­cul XVII-lea de Stelian Ionescu; Patologia vegetală; Revolta petro­lului (nuvelă) de Jaques des Gaelicus; Omul este liber­ de Jean Jaques Rousseau; Noapte de toam­­nă (poesie) de D. Iacobescu; Doamna de La Vallière; Cersț„ des­pre Regele animalelor; Euclide, Galileii, Newton, Einstein de dr. M. Boli; A. Graham Bell: In jurul lumii: Negritoșii, Mozambicii; Oa­meni celebri: Erasm, Riga;­­Vi­teza mare în cinematografie. —­­Un banchet în cinstea unei vaci.­— Un nou combustibil: Meta, — Fil­mul antropometric. — Circulația fiduciară în Germania. — Expre­sii latinești. —­ Savanți și filosofi iluștri. 27 clișee, Autorul moral al asasinării lui Worowsky își ia răspunderea Lafayette, 20. — După documen­tele procedure­ în afacerea asasi­natului lui Worowsky, Polonine, secretarul Crucii Roșii ruse din Geneva, a recunoscut că a procu­rat fonduri lui Conradi și a decla­rat că el însuși ar fi ucis pe Vo­­rovsky dacă încercarea lui Con­radi ar fi dat greș ; afacerea a­­ceasta va fi judecată în cursul lu­nei Septembrie la Lausanne. Comitetul administrativiei colo­niei ruse din Belgrad a trimis la Lausanne un apel către poporul elvețian în­ numele mai multor mii de refugiați ruși, rugându-i de asculta vocea lor pentru apărarea a lui Conradi, al cărui act este răs­punsul pentru moartea a mii de nevinovați OXO BilMitren­mm ® M germane In orașul liber lantsa Lafayette, 20. — Ministrul de fi­nanțe al orașului liber Dantzig a supus comitetului financiar al So­cietății Națiunilor proectul pentru reforma monedei din Dantzig. A­­cesta prevede înlocuirea mareei ca unitate monedară prin florinul și helerul, a suta parte a florinului. Proectul prevede de asemenea crearea unei bănci de emisiune cu caracter autonom și care ar avea drept misiune de a se opune la in­flație monetară. Din ziua când noua monedă va intra în vigoare, marca germană va fi socotită ca deviz străin. -OXO-0 conferință pentru discutarea pro­blemei emigrațiilor Lafayette 20.— Inițiativa pre­ședintelui Consiliului italian relativ la convocarea unei con­ferințe internaționale pentru studiul problemei emigrațiunei a obținut adeziunea tuturor statelor invitate- Conferința proectată, care va căuta să pu­nă bazele convențiunei inter­naționale a emigrațiunei, va a­­vea loc la Roma la 15 Martie 1924. Mussolini și presa Roma, 19 iulie.­­ Măsurile lua­te în ce privește presa, sub forma unui regulament care aplică le­gea din 1848 cuprind, în esență, următoarele: 1) Girantul trebuie să fie direc­torul sau unul din redactorii prin­cipali; 2) Senatorii și deputații nu pot fi giranți; 3) Nu va putea fi girant acela care a fost condamnat de două ori pentru delicte de presă. — OXO---------—• Recolta grâului fu Franța Lafayette, 20. — Presa anunță că recolta grâului va fi suficientă pentru nevoile Franței în cursul anului curent. Primele cereale din Rostou au fost deja vândute. © Întrevedere Intre premierii An­­gliei și Franței? Paris, 20 iulie. — Ziarele vor­besc despre posibilitatea unei în­trevederi care va avea loc între premierul englez și cel francez pen­tru ca punctele de vedere ale ce­lor doni șefi de guverne să se a­­propie atât de mult încât convor­birea să poată da rezultate rod­­nîsce. -----------O x­O-----------­ Ez-Kaizerul vizitează un fiu al său Ilaga, 20 Iudie.­­ Prințul Eitel Frederick, al doilea fiu al ex-kai­­zerului locuește actualmente la u­­nul din­amicii săi, baronul von Heydt din Zandvoort, plajă foarte frecventată de locuitorii din Haer­lem. 1 . Acum de curând el a primit vi­zita tatălui său , ex-kaizerul a călătorit incognito și nimeni, afa­ră de câțiva muzicanți germani din localitate, n’au știut de pre­zența sa în vila baronului Hoydt. • «■——-------OXO—~—------­ Altă căsătorie prin­ciară Paris, 20. — Exemplul dat de prințesa Genevieva de Orleans care s’a măritat cu un simplu conte (de Chaponay) este urmat și de alte fete femenine princiare. Principesa Isabella d’Orléans, fiica ducelui și ducesei de Guise se mărită cu contele Bruno d’Har­­court. Ceremonia va avea loc în Sep­tembrie, la Versailles, în casa Re­ginei Amélia a Portugaliei, Mișcarea artistică și culturala _ _ _ 1 * I Stâlpul Conservatorului Nu e vorba nici­­ de d.­­Banu ministrul artelor, m­ici măcar de d. Nona Cb­eseni, directorul Con­servator­ulu­i de muzică și artă dra­matică din București. Nici unul, nici celălalt nu-și pot revendica titlul de „stâlp al conservatoru­lui“. Nu. Și nu e vorba nici chiar de vreunul din profesorii cei­ mai reputați ai școalei noastre de artă. Atunci?, E vorba, pur și simplu­­ de stâl­pul conservatorului, de stâlpul rostit de soartă să fie sprijin ne­clintit gardului, care, la rândul lui, e sortit să despartă terenul Conservatorului de terenul public al străzii Știrbei-Vodă. Acest stâlp a apucat vremuri fericite când, drept și pudrat cu var susținea cu bărbăție și mân­dră resemnare, capriciile unei porți tinere, scăpăiată ca o f­ustă de fecioară în vânt. „ Acum am îmbătrânit. Totuși, lepros și cojid, supor­tând injuriile diverse ale timpului stătea strajă neadormit la postul de rigoare. Intr'o zi însă, copita măgarii lui s'a răstit în silueta lui, dân­­du-i lovitura de grație. *$i carul cu lemne, care trecuse de atâtea ori pe poarta Conservatorului, sub protecția stâlpului, care-i zâmbia cu zâmbetul vechei prietenii, l-a lovit din lână și l-a prăvălit de­finitiv* an. Asta s-a întâmplat acum vre­un zi, și cu și, sub ochii trecători­lor și ridicarea din umeri a con­ducătorilor Conservatorului stâl­pul și-a descompus statura întrun morman de rămășițe.­­ Conservatorul a fost vizitat în ultimul timp de mulți străini. Toți au rămas cu impresia că un local de artă în țara românească e respectat tocmai cât o cocină de porci. Stâlpul geme încă pe trotuar. Lipsită de sprijin, poarta scăpăia­tă, de odinioară a alunecat pe­ un șold, sinecurisată, imobilizată. Totuți drama din str. Știrbei-­­ Vodă n‘a trezit, nici o remușcare, nici d-lui Banu, nici d-lui Nonna Otescu.­­ VIPEROȘ I Sforii Bărboșii Îndeletnicirile unui artist In yilegiatura Unul dintre cei mai distinși și cei mai simpatici fruntași ai tea­trului românesc e în vilegiatură în munții Prahovei, pe valea Ta­­zlăului. Când a plecat, îl chema numai Storin. Desigur că era suficient... Amicul Storin însă, care, odată sosit în munții Prahovei, a stâr­nit furtună de gelozie printre bra­zii Tazlăului, cari susținuseră pâ­nă atunci că nimic mai înalt de­cât ei pe lume nu există. — nu e numai un mare artist, ci și un om foarte ambițios. Acum de pil­dă, i-a venit lui ambiția că, unde îl chema numai Storin, de la plecare, să-l cheme, la întoarcere, Storin Bărbosu. De aceea, după ce a făcut cură de aplauze pe scena teatrului „de TOeuvre“ din Paris, după ce a făcut cură de elogii din partea d-lor Gém­ier și Robert de Flers, amicul Storin — disprețuind șpri­țurile surogate ale Bucureștiu­­lui — și-a­ împachetat într-o bună zi textele de studii și a plecat la răcoarea brazilor, să facă inhala­­ție, să-și lase barbă și să se dedea cu voluptate unei formidabile cu­re de... apă rece. Și acum, trecătorii din valea Tazlăului, văd în fie­care zi, in pragul izvoarelor înghețate, un om înalt și simpatic, sobru și plin de atenție pentru o barbă sură, pe care și-o moae în apă, o mângăe, și-o trage cu mândrie și-i șoptește pe un ton rugător: „Crește... crește... să te văd mare cât mine și falnică cât desișul co­drilor , crește... crește... că ai să te faci cuib de admirație, când vei apărea, odată cu mine, în rolul generalului ins din „Vertigo”, lui Charles Meré“. ...Și zâmbetul a infinit de blând și de copilăresc al lui Stoiin-Storin, se confundă în adorare, cu zâmbetul infinit de promițător al lui Storin Bărbosu. _____MIȘU BOX. sau OXO SPECTACOLE Astăzi, Sâmbătă Cărăbuș: Una și bună. Parcul Oteteleșianu: Dansatoa­rea Katia: Mâine Duminică .Cărăbuș : Una și bună. Parcul Oteteleșianu: Mazurca albastră. PREMIERE VIITOARE —■ Compania Leonard va repre­zintă pentru întâia­­ oară, în cursul săptămânei viitoare, ultima opere­tă a lui Leo Fall,­­ „Madame Pompadour“. Se spune că această lucrare a lui Fall e una din cele mai strălu­cite operete cari s-au scris până acum. Montarea pregătită de com­­pania Leonard, e la înălțime. In rolurile principale vor apare d-nele Natalia Macri și Natalița Pavelescu și d-nii N. Leonard, Ti­­mică și Ciucurette. — Compania Tănase reprezintă în­ premieră, Luni seara, revista „Colac peste pupăză“, a d-lor Mir­­cea Rădulescu și Alfred Moșoiu. Apar în rolurile principale d-nele Tuchi Eremia, Ecaterina Vasiliu și Violeta Ionescu și d-nii Tăna­­se, Titu Protopopescu și Pirone. BIBLIOGRAFII Biblioteca „Energia“, în volume îngrijit tipărite și cu o copertă în trei culori, e o prețioasă călăuză în lupta pentru existență, pe care marea casă de editură „Eminescu“ prin prețul popular de 6 și 10 lei exemplarul, o pune la îndemâna tuturor. In această colecție de seri­ere instructive și pe înțelesul tu­­turo,­ au apărut până acum : Cum putem fi norocoși, de L. Catley, — un volum 6 lei. Fii energic, de Yoritomo Tashi, un volum 10 lei. Personalitatea, de H. Laurent, un volum 10 lei. Pentru a reuși în viață, de S. Lin­der, — un volum 10 lei. — Revista cornilor și a tinerim­ei, a­nul XI, No. 11—12, ** - r—9» Din străinătate O NOUA AUTOARE DRAMATICA Ori­care ar fi meritul piesei ei debuturile ei nu riscă să treacă neobservate: d-na Stinnes, soții­ lui Hugo Stinnes, voind, la rân­dul ei, să cunoască popularitatea dacă nu gloria literară, a scris o piesă, intitulată „Fiii“. D-na Stinnes combate în presă, împotriva violenței și oprimărei, pentru justiție și umanitate. Să fie o epigramă conjugală ! Sau poate, Hugo Stinnes, acapa­rând aproape totalitatea bunuri­lor materiale ale scumpei lui pa­trii, soția lui vrea să anexeze do­meniul intelectual și sentimental. Atunci, trustul ar fi complect. PLATA IN NATURA LA TEATRU La teatrul unguresc din Szolnok casierii preferă ouă, coroanelor, j Prețul celor mai bune locuri fi­­ind de 70 coroane aur și un au costând 76 de coroane, această pre­ferință e logică. Coșuri mari sunt așezate lângă casse. Toți cei cari depun în ela­ un ou, au dreptul ia un loc ex­celent.­­ Fără îndoială, casierul își rezer­vă dreptul să cerceteze ouăle și să refuze pe cele cari nu-i par proaspete. -­ La lumina Suitei••• Ca și la Paris, în Belgia e is călduri tropicală. • Aceasta a determinat pe cultivatorii­ belgieni să profite de lumina lunei pen­tru a munci noaptea, căci ziua i-ar or­morâ soarele. In zorii zilei, se duc să se culce. Atât e de adevărat că, de la razboi, toate lucrurile merg pe dos ! O X o Când iți sapi singur groapa... La Gloucester a isbucnit o epidemie teribilă de variolă. Acum câțiva ani, cetățenii din Glou­­cester duseseră o campanie puternică împotriva vaccinărei Pedeapsa nu a întârziat să vie.­­ Dar iată că doctorul Cutcliffe Hyn« propune o idee nouă. Deoarece spitale­­­e antivariolice, actualmente prinei nu sunt umplute decât de oameni cari au refuzat să se vaccineze, nu e drept — spune doctorul — ca comunitatea să plătească pentru ei. $1 propune ca acești oameni să-și plătească singuri C­heltuelile tratamentului. i Doctorul e un socialist de cea mai primejdioasă speță. Dacă fiecare, pe lumea aceasta, ar plăti pentru prostiile lui, desigur că viața ar fi foarte ruinătoare. •-------------- OXO­T------------­ Congresul horticultor­­ilor din întreaga Țară în zilele de 26, 28 August a­­e se va ține în „Parcul Carol“, București, al II-lea congres al hor­ticultorilor din întreaga țară. Participanții la congres vor be­neficia de o reducere de 50 la su­­tă pe C. F. R. Legitimații pentru obținera reducerei pe C. F. R. se pot primi oricând la inspectora­tul pentru agricultură în Cer­năuți, str. dr. Reis No. 10, eta­jul I la d. Romanovici contra unei taxe de 20 lei. Toți acei ce au interes pentru horticultura, sunt invitați să ia parte la acest congres în număr cât se poate de mare. Legitimațiile se pot trimite și în privincie, doritorii sunt însă rugați să trimită pe lângă taxa­ de 20 lei și suma de 1 lei și 10 bani pentru porto­ poștal. Siliți in pagina ll-a UI­TIMA ORA

Next