Epoca, martie 1926 (Anul 43, nr. 25-50)

1926-03-02 / nr. 25

A-VH. XI»Tl — HO. TB In toată tara: 2 LEI EXEMPLARUL ANUNCIURIl Se primesc la Administrația ziarului și toate Agențiile de­ Publicitate REMCTIA și ADMINIISTRAȚIA B-ad fc.isarcett­lo. 20 Stat­i 4 PAGini Fondator: NICOLAE FILIPESCU. - Director: Gr. N. FILIPESCU Mam 8 warsta 19?S in străinătate: 4 LEI EXEMPLARUL ANUNCIURI: Se primesc la administrația ziarului și toate Agențiile de Publicitate redacția și administrația ludul Elisabeth Ho. 20 Etaj IE „li DG Ili! SI ERESBE GIG, 1 ID UG IG SIBÜL“ Astfel descrie un ziar de informat, sîinl imățișarea localurilor tuturor facultăților din București la plină perioadă academică !— Admirabila apoteoză a Culturii tu România Mare Este intr adevăr o mare sărbătoare a spiritului ro­mânesc ti mă mir de ce guvernul n’a agățat stindarde la bulcoai­e și nu s­-a desfășurat, pe străzile pre­sărate cu nisip galben, echipagiile de gală spre Fa­ur iar su« l­a Studenții români au declarat gre­vă 1 E înainte de toate greva celor mai crunți, celor mai iară nădejde dintre proletari. In fiecare an, mii de fii de săteni de funcționari, de mici rentieri și profes­oniști nevoiași vin in bucu­rești „spre a se adapa la isvoarele științei și litenlor“, cum se spune în si­ 1 oficial. lit.iu­­oi­c,ai confundă de obiceiu pe intelectuali cu boii. Și incepe goana după gazde prin mahalale pe cari se cunoaștem doar din ziare, în perioada inunda­­țior de primăvară. Începe înghe­suiala cât doi și câte trei Intru o­­daie care put­, pe paturi de scân­duri ca de ospeț comunal, cu lămpi cu gaz și fără de bât de ierna în soba dărâmată, in vreme ce tros­nesc peretii de ger. Este mizeria fizică până la cele mai neverosimile Urunte, crenvișul rece odată pe zi, la care cucoana propt­ietai ca să mai adaugă un cas­travete in oțet, dar pentru asta stu­dentul român trebuie să-i spargă lemne și să â-i aducă apă de la Ciș­­­m­eaua de peste drum. Este pauperisms crunt de roman realist rusesc, împreună cu cămașa solrente, cu singurul costum de la absolvirea liceului, tocit și subțiat, cu ghetele, ale căror tălpi sunt ob­sesia cea mai dureroasă și mai imediată. Și ce fericire pe cei doi sau trei, care au izbutit să obțin un post de cop­il la percepție ori de meditator la cei doi drăgă­ași t»âeți cu cape­­te de berbec ai d-lul Hampartzu -­kian ! » Căminari și cantine ? Să nu mai vorbim de aceste Inști­tufă de co­recție, de aceste meni-uri de pe­nitenciar !— Pregătire științifică? Două trei cursuri stenografiate acum zece ani de zile, unsuroase și tocite, cu paginile Rosu, pe cari se asvârl duzini de solicitatori. Un volum de Pianiol există doar In cele mai Înflăcărate Imaginații și ultimul tratat francez de medicină a dis­părut fără urmă la intrarea Româ­niei in războiu. In sălile de cursuri , lumină și e cald, mai ales e dulce și adormi­tor de cald, dar pentru a răzbi. In mijlocul năvălii generale In aceste Edenuri, trebuie să strecori un pol in palma ușierului, cum fac și o fac fiindcă au, studentii confe­sionali, cari înșirați pe scaune sub nasul magistrului, iau note in liniș­te, in vreme ce la ușa de intrare, încuiată de două ori, trosnește de spinările învălmășite ale mizero­­șilor și Indezirabililor. Problema studențească? E In primul rând o problemă materia­lă. Studentul român flămând, gol, jignit în demnitatea și cutezanța lui juvenilă, vede trecând pe lân­gă ei, ferindu-și coatele și eschi­­vându-și nările și studentul evreu trandafiriu și corect. Întreținut de asociațiunile confesionale și cultu­rale, de importantele donațiuni ale particularilor, in căminuri salubre ca niște sanatorii, hrănit și culti­vat ca o floare prețioasă a rasii, expresiunea unei tradiții milenare de perfectibilitate mesianică. Noi? Tâlharii de guvernământ și infractorii de drept comun, poli­­ticianii milenari cari trag cu dege­tul in josul cererilor de permise, cocotele care tocesc scările minis­terelor și canapelele de piele din cabinetele secretarilor generali, îmbogățiții din mizeria publică șî Jun­sorii debandadei nationale, ce au făcut pentru studenți? Studenții români? Dar sânt le­giunile unei revanșe nelegiuite, pri­mejdia mereu renioită pentru tih­na, digestia și beatitudinea noastră a tuturor, o cruntă și neertătoare amenințare de Lumină, de Pro­gres, de Justiție și de moralitate!... Sânt cucuvăile Regenerării Națio­nale și Arhanghelii detestați ai Ju­decății din urmă! Nu ne trebue!... Nu ne trebue!.­­Ce bine le stă sălilor de cursuri și culoarelor goale, ca în zilele de sărbătoare L. ALEXANDRU KIRITESCU Săptămână Luminată Săptămâna aceasta, de la una până la șapte, primele ide ale lui Martie, va fi, pentru noi, „Săptămâna Lu­minată" ! Arare ori n*a văzut in România lupte politice mai aprinse și mai în­veninate ca in ultimii ani de guver­nare liberală. Bonul plac, despotismul și mai ales arbitrariul brătienist, au semă­nat in clasele sociale atâta oră și an vânturat atâta desconsiderare, încât, nu este cetățean, grupare, instituție ntaa partid, să nu fie înăbușit sub o greutate care deopotrivă ii strivește și corpul și sufletul și speranța. Săptămâna va fi luminată, întâi penau paundul liberal, dumerit și el, că: In lumea noastră sunt încă multe barieri cari nu pot fi sărite. Vor pricepe și ei că, dragostea ca deasila nu se poate fa­ce, așa cum au vrut să facă cu poporul in ale seri, iar amenințările după iom­ula: iucaș,e­ ma ui­­te­­ar, nu pot sfârși, dacât așa cum sfârșesc toți acei ca ui meci și stârnesc în puterea silniciei, a ăluirei și a desconsiderării. Va fi săptămâna luminată pentru liberali, singura săptămână, in care voi vedea cu ochii mari și limpezi , ce a înțeles țara prin actul de la 4 Ianuarie, prin alegerile comunale și Prin imensa repulsiune pe casa și-o snaoLesiă ori de câte ori îi sună la ureche împerecherea celor două ca­­vin­e strepezite „Partidul Liberal". Va fi săptămâna luminată pentru partidul țărănesc, și­ mai ales pentru șe­ii acestui partid, care, constrânși să vază in adevărata luminâ, își vor da seama, cât de mare este înțelep­ciunea poporului când spune s deja nimic, nimic nu vine. Vor ved­ea șî țărăniștii, cel puțin In această săptămână, că sunt lu­cruri, care nu se pot câștiga intr'o noapte, bunuri care nu se pot in veni­ti, cum și o mulțime de alte rarități, care nu se pot nici precupeți nici estima. Este trecutul, pe care o revendi­căm in toată plenitudinea lui, tradi­ția, priceperea și experiența, peste care mulțimea și numărul nu pot sări fără să fie vătămate. Și, desigur, tot săptămâna lumi­nată va fi și pentru partidul averes­­clan, trezit acum din boala somnului fi care de patru ani își macină m­­­ârcevele de care n’a fost capabil să-și d­ea seama.­­ Se va lumina generalul, că și min­ciuna este o armă și minciuna libe­rală l­a rănit de moarte. In lumina acestei săptămâni va în­țelege ce a spus la consiliul debt Si­naia — ce a făcut când a eșit din Cameră la braț cu Brătianu, și, toată cumetria ca om­ai care si-a permis să spue, să vrea și să crează :a, Ro­mânia și toată nația românească pur­cede și se oprește la el. In săptămâna aceasta, după ce he­ruvimii din dealul Mitropoliei, prinși cu arcanul, să voteze o lege care nu se rentează nimic, se vor risipi îne­cați in valurile necinstei in care se bălăbănesc de patru ani. In săptămâna aceasta in care nă­dăjduim și credem că va­­ în ade­văr săptămâna cea luminată, popo­rul va aprinde și el o făclie și cine va fi vrednic să o urmeze, lepădat de blestemele trecutului, acela s’o facă! € € O jartușe Oficiosul guvernului scrie: „in­tribat asupra programului său de guvernământ, partidul național răspunde prin „România“ că el se rezuma in două cuvinte „cinste și legalitate". Și oficiosul conchide: ,,Asta a-l curat plag tarea faimosu­lui program averescan minus ,num a“. Oficiosul guvernului mărturiseș­te astfel și se bucură că Uniu­nea cin­stea și legalitatea“ n'au făcut nici­o data parte din programul guvernu­lui liberal. Hotărât lucru, oficiosul d-lor Bră­tianu nu e nici­odată un start să spună ceva nou. • Anunțând moartea Elenei Theodo­­rini, „ Viitorul" de Sâmbătă a ince­­put prin a arăta ca distinsa artis­tă s-a născut la ISSf si că deci a murit in vârsta de 69 de ani. * Nu mai era nevoe si de această do­vdă asupra priceperii sefului său Vintilă în materie de matematică. O dovedise suficient cu socotelile a­­supra rezultatului alegerilor comunt­ere, B. SOARBEI da­intre jafurile cărora a căzut pr&­­statul de pe uzina clandestine a lui Barbu influenței Știrbey, cititorii își amintesc că „Epoca" a dat la iveală cu tot luxul de amă­nunt­ și afacerea fabricei de ar­mament „Cujir-Copșa Mică". Cititorii își mai amintesc că ches­tiunea era în esență următoarea : Barbu Știrbey împreună cu gine.­rele său Boxshall au isbutit prin întregul lor arsenal de Intervenții și manopere ascunse, ca să strice aranjamentul aproape încheiat în­tre Statul român pe deoparte și marile uzine Schneider-Creuzst" și ,,Skoda” pe de altă parte, pen­tru a impune participați­unea casei «»Vickers". Efírnia Vickers era obligată prin contract ca să aducă în societate capitalul de ,instala­­­țiune al uzinelor, capitalul de rul­ment, precum și un aport în na­tură, consistând din mașini și ma­teriale. Or;, comisiunea însărcinată și constatarea, evaluarea și recepția mașinilor, plecând In Anglia pentru a lua in primire materialele in loc de mașini noi a găsit fierărie ve­che, inutilizabilă pentru o fabrică de armament după cerințele moder­ne, și cu toate injoncțiunile persona­le ale lui Barbu Știrbey, care se afla și el. „ca din întâmplare” la fața locului, a refuzat unor astfel de materiale, recepțiunea * In ce privește aportul In capital de instalare și rulment, acesta isi­­rost era înrealizabil din cauza difi­cultăților financiare prin care au trecut si trec încă toate întreprin­derie Vickers, astfel că statul ro­mân a rămas până astăzi și cu al an ionicului cu Lehne­der Creuzot — Skoda stricat și fără fabrică de ar­mament. BARBU ȘTIRBEY INCEARCA SUPREMA LOVITURA Dar Barbu Știrbey n’a dezarmat o clipă. Dânsul a continuat șî con­tinuă neîntrerupt să facă toate sfor­țările șî să pună în mișcare toate presiunile, pentru a decide com­i­­­s­iunea de recepție să revină asupra primei sale decizii și să primească materialele, pentru a da astfel con­tractului caracterul unu­i început de execuțiune. Și astăzi avem, informa­­­iuni exacte, că Barbu Știrbey și­­ fișierele Boxshall, împreună cu său serie întreagă de compli­c cități interesate, caută chiar în decursul acestei săptămâni să forțeze tad­na Statului pentru se încheie procesul ca să bal de recepție și să ver­se accepte evaluarea, astfel ca noul guvern să fie pus în fața unui fapt îndepli­nit. Așteptând să vedem dacă auto­ritățile superioare competente se vor preta la desăvârșirea acestui scandalos act de spoliațiune, reve­nim deocamdată asupra acestei a­­faceri cu următoarele noi amă­nunte : CUM E COMPUSA COMISIUNEA Comisiunea de recepție care refuzat fierăria veche a casei Wi­a­ckers prezentată drept mașini mo­­drne, este compusă din: Un dele­gat al „Creditului Industrial”; Un delegat al ministerului de Război ; un delegat al „Reșiței”; și un dele­gat al consorțiului ..Wickers". Delegatul însă al „Reșiței” și cu delegatul englez al grupului ckers” reprezintă in fond una „și­aceiași parte, căci jumătate din ac­și­țiunile ..Resiteî“ ■ au căzut in mâi­nile lui Vickers. Aceștia doi însă nu pot majora opinia celorlalți doi delegați cari s-au opus la recepțio­­narea materialului. Pentru stabilirea majorităței s’a pus un supra arbitru, care în spe­ță tin e altul de­cât însăși com'sa­­­ul numit de guvern la ,,Reșița". Și pentru obținerea majoritaței prin comisarul „Reșiței“ se dă acum toată lupta. CE S’A GĂSIT IN ANGLIA Este interesant iarăși de știut câ­teva detalii asupra materialelor re­fuzate. La prezenarea materialelor în An­glia, comisiunea a găsit împrăștiate într’o serie întreagă de localități, circa 1200 mașini depozitate prin pivnițe și hangare, scoase din uz și reprezentând fierărie veche de peste 30 ani, vopsite însă proaspăt pe deasupra pentru a da impresia de lucruri noi. Ori aceste mașini admițând chiar că ar fi putut să fie repuse din nou în stare de funcțiune, ar fi constituit mai mult o piedică pentru o uzină din cauza randamentului, fiind față de utilajul modern perfecționat de tehnica războiului, mașini absolut primitive. EVALUAREA MATERIALELOR O latură însă și mai scandaloasă o prezintă evaluarea acestor ma­șini. Firma ,,Vickers, a prezentat o evaluare care se urcă la PESTE DOI LEI AUR DE FIECARE KILO­GRAM. Ori față de această fantas­tică evaluare, comisiunea română a răspuns că, admițând chiar ipo­teza că fabricile noastre ar avea nevoe de un asemenea material, valoarea lor ar fi prea bine plătită cu 25 la sută din valoarea lui reală. „Vickers“ evaluase întregul ma­­terial de fierărie veche la DOUĂ­SPREZECE MILIOANE LEI AUR, pe când comisiunea a opinat că nu face decât maximum CINCI MI­LIOANE ȘAPTE SUTE MII LEI AUR. Ori ce se întâmplăf Supra­arbitrul, — în speță comisarul Reșiței, — care la început opinase la fel cu comisiunea și in ce privește calitatea ma­terialelor și în ce priveș­te evaluarea, intervii cum din nou schimbări du-și opiniunea și se ros­tește pentru acceptarea materialelor pe un preț de ȘASE MILIOANE ȘAP­TE SUTE DE MII AUR. Lovitura prin urmare care se încearcă zilele a­­cestea este in primul loc acceptarea unui material refusat ca fierărie ve­che, iar în al doilea rând evaluarea lui CU UN MI­LS Qifi LEI AUR mai mult, deci­use jaf în avutul sta­tului de aproape 50 MI­­LIOANE LEI ROMA­­NESTI. Semnalăm dlar această scanda­loasă lovitură, pentru a putea fi o­­prită la vreme, cum a fost oprită acum zece zile din înalt ordin și lovitura cu submarinele, încerca­tă tot de banda Știrbey-Wickers-Boxs­hall, în urma alarmei dată de „Epoca“, chiar în ajun de a fi tradu­să în fapt îndeplinit Dealtminteri chiar dacă lovitura pentru moment ar reuși, este imperioasă datorie pentru viitorul­­ guvern s-o desființeze dintr'o tră­sătură de condei, pentru a scăpa și țara de jaf și apărarea națională de o compromitere sigură. Uzinele Cusir - Copșa Mică Banda Știrbey - Boxshall în pragul ultimei lovituri Se încearcă recepționarea prin surprindere a materialelor refuzate de la „Vickers“ Un nou jaf de 50 mi.ioane „ALA" 'lîetaleEe... Cetățene e grea viața, nu mai merge.... Dacă ești muncitor n’ai ce lucra și dacă ,totuși lucrezi câștigul ți-i înghite mai pe nimic băncile libe­ralilor. Dacă ești agricultor recolta­ți­ o escamotează legile liberalilor și o dă morarilor și speculanților Dacă ești funcționar, magistrat, profesor, militar, bugetul liberal te ține în sa­lariu de înfometare, iar dacă ești profesionist liber n’are cine să-ți răs­plătească studiile, munca și pricepe­rea, căci ce pot să-ți ofere sărăcuții și înfometații ? Ești industriaș ? Nu mai merge de­cât singura industrie de a face parte din partidul liberal. Comerciant­i te omoară birurile profesionale, globale și cifra de afaceri. Proprietar, ții pe chiriaș de­geaba în casa ta, chiriaș nu poți să-ți plă­tești chiria din muncă cinstită ! Cetățene, nu mai merge ! De ce ? Țara e bogată și un sol și un subsol, cu toate acestea nu mai merge, de ce ? I E simplu. La noi nu mai există nici un raport normal, nici moral, în­tre câștigul cinstit de o parte și specula și birurile grele de cealaltă parte. Și, atunci te întrebi: oare guver­nul liberal nu vede cum se secătu­­ește munca cinstită a omului ? Nu cetățene, nu vede pentru că nu vrea să vadă, pentru că n’are ochi să vadă decât interesul său propriu de tejghea. Tot guvernul este alcătuit dintr'o bandă de speculanți cu marea agri­cultură, cu industria de hârtie, de postav, de petrol, de mine, unul e fabricant de pește, altul fabrică de cuie și piroane alegătorilor, al­ții fabrică ciment, vată, pașapoarte, permisuri, cointeresări, contingen­­turi, sau fac pur și simplu comerțul de conștiință, negoțul de influența Guvern de tejghetari ! Așa nu poate să mai meargă ! Și e firesc ! dacă merg splendid și le produc averi fabuloase liberalilor propriile lor afaceri pe cari și le a­­pară cu legi făcute pentru ei, nu mai poate să meargă bine nici o a­­facere cinstită a cetățeanului. Cetă­țeanul nu-i poate concura; ei au de partea lor legile lor făcute ca sâ-i protejeze pe ei și tu, cetățean, n’ai de partea ta decât munca ta. Ei bi­ne, pe aceasta, munca ta, ta-o sfe­terisește guvernul de azi — liberalul — pentru ca din ea să-și facă profi­tul și averea lui. Atunci ce poți tu să faci cetățean cuminte ca să îndreptezi în mod cinstit și legal această stare de lu­cruri care ție ți-e vitregă ? Te silești să schimbi acest guvern de spoliere și protestezi, îi retragi încrederea și îi arăți că nu-i mai vrei, că te-a dat gata de când te suge, și faci aceasta formal și cu ie­r­gea în mână la toate alegerile par­tiale pentru Parlament, o faci la Ca­marile agricole, o faci protestând prin mari întruniri cetățenești, primnești chiar la alegerile comu­ni­care. Guvernul liberal însă face pe sur­dul fiindcă nu s’a săturat încă de când suge toată vlaga Cetățeanului. Acum ce să mai facem ? Să cău­tăm și să vedem n’o fi cineva mai mare peste guvernul liberal în țara românească ? Să ne plângem Ace­luia­și strigătul nostru dornic de mai bine prin dreptate, să fie mă­reț, să fie formidabil ca să fim au­ziți prin orica­e uși ni se țin închise pentru ca să ni se înăbușe glasul revoltei. Avem și o ocazie la îndemână; o­­cazia va fi la 7 Martie, la Primărie, unde înțelegem să mergem să întă­rim votul nostru dela 19 Februarie și să veghem acolo ca să avem cins­tit primarii aleși de noi cetățenii, iar nu primarii numiți din ordinele ban­dei liberalilor. Dreptul nostru, cetățene, il putem impune în mod liniștit, liniștit ca însu­și forța lui. Este tocmai timpul ca să arătăm că mai mare peste gu­vernul liberal și peste toate mai mă­­riile din țara noastră este dreptul suprem al poporului de a-și exprima legal voința lui și de­ a o aduce la îndeplinire. Toate puterile emană de la națiune. NICU MARIESCU c. Temerarul atentat Un proect „bombă“ pentru modificarea legei electorale Sinistra încercare de permanentizare a dictaturilor Ziarul JEnoca*1 a fost cel dintâi care a putut anunța pe cititorii săi că proectul legei electorale bazat pe totalizarea voturilor pe întreaga țară și repartiția mandatelor în baza unor cote cu un lux de demons­trațiune clfriseca de către savantul inginer, .d. Tancred Constantines­­cu. Am spus de atunci că­­ Tan­cred apărea în rolul vzibil de pa­lidă avangardă și că se întrezărea în spatele său energica masă de susținere, care este d. Vintilă Bră­­tianu. In cursul zilei de Sâmbătă, vis­tiernicul a făcut o vie propagandă pentru impunerea acestui proect, pe care l-a enunțat că primise și aprobarea prmului ministru. CARE ESTE PAREREA D-LUI ION BRATIANU ? De cftieva zile starea de conva­lescentă prin care trece premierul slăbirea sa fizică, a determinat pe medici să oprească orice fel de ac­ces al intimilor și miniștrilor, cari l-au putut vedea pe d. Brătianu chiar și cursul boalei. Pentru a se accelera vindecarea s-a recoman­­­dat perfectă liniște. Astfel că­­ asu­pra acestui proect, nimeni nejun­­tând vedea De d. Brătianu — nu poate cunoaște părerea și reflexiile sale. Aceasta bine­înțeles pentru moment. CUM VORBEȘTE D. VENTILA BRATIANU..* In imposibilitate de a cunoaște motivele șefului guvernului asupra profetului-bombă» ne-am adresat unui intim al d-lui Vintilă Brătia­­nu, căruia ministrul de finanțe, u­­nul din autorii proectului, l-a fă­cut următoarele declarații : — Ne găsim de șase ani in plină luptă cu două forțe anarhice, cari ne zădărnicesc munca noastră or­­dnpată, pari fau imnostrilă ,­­ opera de conseW^V pe noi sîn ân­­treprins­e, două forțe admirabil or­ganizate pentru obstrucție, pentru operă negativă, dar incapabile să participe la opera pozitivă. Aceste două forțe populare s’au format în parte și s’au menținut in totalitatea lor prin prevederile legei electo­rale ce a fost în vigoare până ac­tualmente și care prin larga asigu­rare a principiului proporționalei a creiat o clientelă de anarhică dem­a­gogie a cărei exponenți aveau lo­curile asigurate în Parlament și un­­de sub toate parlamentele au des­­lănțuit o ideologie fie regionalistă, fie de ură pătimașe de clasă, ză­dărnicind succesul operei noastre de legiferare și compromițând in o­­chii străinătăței roadele unei munci constante și productive, către cari noi liberalii tindeam. ASALTUL DECISIV ÎMPOTRIVA PARTIDELOR NAȚIONAL ȘI ȚĂRĂNESC — Toate mijloacele ce am între­buințat pentru slăbirea partidelor național și țărănesc de patru ani în­coace, au avut rezultatul contrariu. Orice lovitură le-am dat, i-a întă­rit. Noi am făcut o guvernare de lansă durată sprijinită pe un sistem de subtilă abilitate și rezultatul l-am văzut la alegerile comunale, în cari am pierdut cele mai impor­tante centre din țară. — Dacă legea electorală veche, sau un proect similar, sfor perma­nentiza. de bună seamă„ am asista la aneantizarea Și disoluția parti­dului liberal. — Ne trebue o lege electorală care să ne dea două lucruri extrem de importante pentru viitorul po­litic al țării. 7) Desființarea forței și mitului regionalist. 2) Desființarea țărănis­mului. Din studiul tuturor proetíelor a­­plicabile, acela care răspunde în­­tr’o măsură mai complectă dezide­ratelor noastre, este cel totalizator al rezultatelor pe întreaga țară și a repartiției mandatelor, care să dea întâetate un mozaicul de parti­de de azi, unuia, celui mai tare, din cele ce se afirmă. — Văd că presa se alarmează in baza fixarei unei treimi, pentru obține majoritatea mandatelor. Dar a la o concurență de mai multe gru­pări este foarte posibil ca numai una să întreacă o treime din vo­turile exprimate. In acest caz legea îi oferă o primă de mandate, pen­tru a-și constitui majoritatea și a putea guverna. Principiul de totalizare centrala va fi cel mai esențial element în educata de concepții unitară de Stat a generațiilor actuale și vii­toare, cari își vor exprima voința alături cu voința românilor de pu­tutindeni. Nu vom mai avea u­c­ regionalism ardelenesc, nici slavism basarabean. Vom avea o repre­zentanță națională expresiune a tu­turor Românilor. — Ce va mai rămâne din țără­nism, e ușor de imaginat. Față de inutilitatea eforturilor electorate de agenților și politician­ilor țărăniști din diferite județe, foarte mult se vor lăsa de această meserie și agi­tația țărănistă va lua un curând sfili­nit. Astfel s’a examinat cel de al doi­lea vlăstar al dinastiei Brătianu, lă­sând să se înțeleagă cu asupra co­telor de repartiție a mandatelor, ur­mează a se lua o ultimă hotărâre în urma dezbaterilor parlamentare. ECONOMIA PROECTULUI PEN­RU LIBERALI IN OPOZIȚIE Dar proectul în chestiune nu a fost zămislit numai pentru a asi­gura oricărui guvern o majoritate puternică. S‘a avut în vedere și a­­proprita trecere în opoziție a par­tidului liberal. S‘a căutat a se acor­da o reprezentațiune de forță cuan­tumului voturilor, obținute pe ju­dețe și cari s’ar irosi astfel fără nicio utilitate. Liberalii în opoziție ar obține un număr mic de voturi. Dar peste tot s’ar obține câte ce­va. Din totalizarea voturilor din toate județele s‘ar putea ob­ține o masă de voturi, căreia actuala le­ge are menirea să-i acorde un nu­măr de mandate, care altfel ar ră­­mâne pierdut. Ori fruntașii liberali nu mai do­resc să rămână la discreția bună­voinței victorului reg­e, cerșind un joc in parlament. Liberali urmă­resc prin legiferaea acestui sistem, asigurarea mandatelor pentru lea­der­a lor, cari nu sunt senatori de drept LUMEA ROMANEASCA SI PROECTUL­ ROMBA Putem afirma, fără a exagera în­tru nimic, că niciodată un proectt de lege n’a stârnit mai multă agitație, niciodată opinia biblică n'a fost mai impresionată în fața unei noi legiferări ca acum, în fine niciunul din punecte'e­rr­er**' -1" 1 "'s'*d­e în­tocmite de actualul Parlament n'a atins o modificare mai profundă și mai temerară a tradițiilor, o lezare mai ofensătoare a simțământului de democrație și dreptate socială, ca acest proect de ultimă oră a refor­­­mei electorale. El înseamnă cel mai odios aten­tat ce s’a executat vreodată in țara noastră de către forțele oculte, tira­nice și reacționare, împotriva liber­tăților cetățenești, a drepturilor și tradiților provinciilor românești li­ber nalte la sânul vechei Românii, în fine împotriva dreptului firesc al poporului românesc de a-și da în­tocmirea și orientarea socială în conformitate cu structura noastră socială și aspirațiunile legitime ale neamului. „Epoca“, unul din cele mai vechi organe, repre­zentând cu statornicie și credință, conservarea tra­dițiilor de democrație și naționalism, pavăză de totdeauna împotriva aten­tatelor cari tind să opri­me exprimarea cinstită a conștiinței României tri tregite, se face și de data aceasta, în clipa când a­tentatorii scot capul pen­tr­u cea din urmă oară — ecoul protestului unanim al suflării românești deia Nistru până la Tisa. Nu ne îndoim că un pro­test comun al tuturor par­adelor și valorilor libere ale acestei țări se va pro­duce și pe lângă Suveran care oricum și-ar lua o parte din răspunderea a­­cestui proect, în cazu­l când s’ar adeveri.

Next