Epoca, ianuarie 1930 (nr. 276-299)
1930-01-14 / nr. 285
Concertele soc. „Carmen „filarmonica” die ION V. BORGOVAN După o muncă cinstită și harnică de 30 de ani, societatea „Carmen", fondată de neuitatul maestru Kiriac,— acest apostol al muzdeei noastre populare, asupra căruia viitorul mai mult decât prezentul își va răsfira aureola de recunoștință — vechea și veșnic tânăra reuniune corală, va păși în sfârșit dincolo de hotarele țării românești. Societatea „Carmen“ va cânta la Paris în primăvara acestui an. [Vestea aceasta bună a umplut de bucurie pe toți cei cari simt românește , căci fără îndoială societatea „Carmen“ a fost un factor sufletesc și energic de primul ordin în Unirea cea mare. Corurile românești de dincolo, frânturi« rupte din suferință și nădejde răsunați nostalgic tei voind, óestre din pieptul cântăreților «oștiri, tineri atunci, bărbați în floarea vârstei acum ce nu și-au părăsit postul de luptători în arena artei românești. l’Acești cântăreți, acești luptători târzi, acești mucenic, căci toată »ruda lor e purtată de un ideal ce par« din basm acum, în această vreme de restriște narternă, — acești slabi vajnici, vor duce întâia, oară I peste granițele țării doimii și punerea de creație muzicală a poporului nostru, cântat în colinde, în doine și cântecele de dragoste și vitejie, H Ddr societatea „Carmen“ i fost numai o armă bărbătească în cucerirea cea mare ; această reuniune corală a fost și este adevărată școală de muzică, de artă și meșteșugi a compoziției noastre, în care și-au găsit cuibul creatorii cântecelor românești de pretutindeni, a acelor curate și simple cantilene îmbrăcate în mai mult sau mai puțin modestele realizări armonice în cari se și înfățișau ascultătorilor credincioși ani de arSmalul, înșirați în stalurile Ateneului, ca pelerinii ajunși în templu, ntr.Aceștia crescuți la state oficiate de slujitorii „Carmenului“ au fost și sunt armata, de rezistența, a sufletului românesc; aceștia au dus mai departe leit-motivele cu cari plecau în incite din sălile de concert, ca să le cânte apoi celor apropiați și aceștia și altora... In două săptămâni iturnei, ,da armei suna în toată țara , un bucium de prevestire a luptei și a gloriei ce est să vină. Ani de an«, de Crăciun și de Paște, societatea ,Gretn»n.“, ne-a adus aminte de datinele și credințele strămnorești, că suntem români și trebue sa gândim, să simțim și să cântăm românește. Și nici o subvenție ofițerială, artei cuftd, nu eștt din pungile dregătorilor puși »_________________________________ în capul statului, pungi strâns închise pentru cei ce ma cereau, fiindcă muncind, erau și mândrii, pungi deschise Cu destrăbălare trepădușilor cabotini ce bateau scările ministerelor cu ochii avizi de pomană. Ei vor acum mai gânditori cei ce țint bachie chimirului ? .Vor înțelege câtă bună și adevărată propagandă ne va face „Carmenul“ în Franța și apoi și «aiurea ? Că sufletul nostru va glăsui mai afirmativ ca întotdeauna în chipul acesta ? Să nădăjduim. Concertele din anul acesta și cel din preajma Grit citinului și cele smblucite cu executarea simfoniei a noua și ,,Westemimului lui Faust", conduse de maeștrii : Enescu, Georgescru, Chirescu, au fost sărbători de înaltare sufletească. Se vor simți și străină, hotărît, când vor ascultă această reuniune corală, minunat organizată și iscusit condusă de directorul acestei societăți, dirijorul Chirescu și pentru care, maestrul G. Fotescu, președintele societăței, este mai mult o chezășie de nată și probitate.# Filarmonica e în plină criză de manifestare a producției de muzică originală românească. Suntem în ianuarie și abia acum „Divertismentul rustic“ al taburetului compozitor bănățean Sabin. Drăgoi a putut fi auzit, sub bagheta pricepută a muzicianului atât de ales, cane e d. Alfred Atess-vadirescu. Această suită tratată pentru orchestră mică, ne-a adus o adiere de fân cusit din pitorescul și «knputerea vieței noastre țărănești. Ici, colo câte unui motiv desvoltat în fugaruri reamintind frazările în mișcări contrarii ale lui Bach sau impresioniste arpegii ,lebussyste, ne-au convins încă odată cât de îndepărtate sunt de suflete rustic, podoabele exogene. Din partosac, preferăm să dăm mâna cu lelea Măriucă, neînmânușată și neperf omată cu esențe sintetice. Dar tratările simplue, pe de altă parte, sunt patrimonul mijloacelor vocale, corale, în carie, Drăgoi este meșter mare; încercările d-sale experimentate sunt însă concludente. Maestrul Alecsandrescu ne-a mai prezentei pe d-na Voileanu-Nicoară, o pianistă de forță și concepție, care în concertul de Bach, a fost o excelentă interpretatoare. Simfonia 3-a de Brahms, redată cu adâncime și reținută sentimentalitate, a fost un prilej mai mult să apreciem asta dirijăm la d. Alfred Alessandrescu, acest aristcocat și hamofe maestru al baghetei românești. Situația din Rusia se agravează Bigeit (Radar). Ziarele comuniste aduc amănunte asupra situației grave provocate de urcarea neobișnuită a numărului muncitorilor șometiri în Rusie. Orașele sunt invadate de țăranii cari după ce li s'a rechiziționat forțat percarele, au rămas muritori de femme. Toți aceștia părăsesc acum satele și vin la orașe pentru a căuta de lucru și sporesc astfel numărul muncitorilor industriali aflați în șomaj. ti Ținăndu-se seama de mentalatea antisocieticii a șomeurilor care agită în public împotriva autorităților, s'a dat la ordin confidențial armatei roșii, pentru a se lua măsuri în vederea izolării soldaților de contactul cu fometirii. De asemenea, fiecare unitate a organizat „detașamente de atac‘‘ alcătuite din cadrele cele mai sigure, destinate a interveni pentru potolirea eventualelor mișcări. MUNCITORII FARA. LUCRU NU MAI POT FI AJUTAȚI est Comisariatul muncii a adresat un aport Consiliului comisarilor poporului, arătând că toate mijloacele pentru ajutorarea șomeurilor sunt epuizate și cerând noui credite la acest scop. In Ukraina, Consiliul comisarilor poporului a deschis un credit de 170 milioane cervoneți pentru ajutorarea șomeurilor. Ziarul „Kommunist“ din Charkov arată că în Ukraine, 25 la suti din populația rurală ««ra lipsită de lucru și de mijloace de trai, paralel cu creșterea șomajului, se observă in Ukraina intensificarea teroarei contra agenților sovietici. Un comunicat publicat de poliția secretă, O. P. U. anunța că în regimii Volyniei s’a descoperit o organizație «ati-fedlsovie», care a incendiat în scurt timp 17 clădiri In oara erau instalate autoritățile sovietice. Centrul acestei organizații era la Cotelnea, lângă Jitomir. Dintre cei arestați, cinci au fost împuțicați. Ziarele comuniste înregistrează numeroasa alte excese țărănești ale căror victime sunt agenții paterei sovietice. In distructul Frîluki, s sssizarea agenților sovietici luând caracterul unei acțiuni generale, s-a trimis un detașament special al poliției, pentru a proceda la o reprimare severă și a păzi Instituțiile sovietice de acțiunea teroristă a populațiai. frafter și reduceri de pedepse militare **!- ---------| fiafet Regență a semnat următoarele grațierii «i reduceri <le pedepse: î Si grațiază de restul pedepsei ce mai a», de executat următorii condamnați: î individul Stoiculescu Ioan, funcționar la Siguranța Brașov condamnat de consiliul da războiu al Corpului 5 Amată la in írat‘m la No. 203/929. ■.( Pedeapsa de trei ani închisoare dată Atotatului Blaga Ion de Consiliul de Războiu al Corpului 6 Armată prin sententa No. 361/929 se reduce cu un an. ) Pedeapsa de muncă silnică pe viață, care prin luatul trecret No. 1468 929 i-a fost comutată în 20 mi muncă silnică dată individului Moriin Schwamn din Brăila de Curtea Marțială Armatei a II-a prin sentința No. III din a 1917, se reduce cu cinci ani. . Pedeapsa de tinei ani muncă este apă, dată admăsatitorului locet, Badea 1. Marin era Depozitul Sanitar de Război pulitic Armată de Consiliul de Război al Corp. I Armată prin sentința No. 1173 Aht 1927, i se reduce la mănăteț © (2 ani jumătate). Pedeapsa de trei luni închisoare dată subîocet. Cherculescu loan din reg. 5 Roșiori de Consiliul de Războtu al Corjpului 6 Armată prin sentința No. 1520 *• 1M9, s* reduce la jignțș te. Box Redeschiderea sezonului pugilist După o pauză de o lună de zile, în seara de 18 Ianuarie va avea loc redeschiderea sezonului pugilistic. Începutul va fi făcut de clubul C. F. R., de sub conducerea maestrului Urobedo Lancia, care organizează la acea dată în sala clubului din aur. Atelierului o reuniune mixată, având drept match vedetă întâlnirea dintre profesioniștii C. Agarici și N. Iorgulescu. Programul va fi completat cu o «carte de matchali între cei mai bani fumatori ai sălilor din Capitală. După aceea vor zona k 23 Ianuarie și 1 Februarie alta două reuniuni mixte, prima gală profesionistă urmând să aibe loc la circul Sidiol înț zina de 8 £ Februarie. La 22 Februarie va avea loc la circul Sidoli întâlnirea între campionul Romantól Moți Spakoty și Vermont campionul Franțs. Un alt eveniment important în lumea pugiatică este formarea teamului Ionescu-Massim, c ca nud formidabilă formație care a existat vreodată în țara noastră și care cuprinde următorii boxeuri: Moll Spakow, Miehd Biond, Gh. Stamate,, D. Gălinescu, C. Nour, Ifeflit ,OnigMa și Geo ,Water# 0P1KA P0I1ANA; carmen a Bena Sadorcn In dorința de a realiza spectacole valoroase *îgustate de amatorii de artă. Opera Română a angajat printre alte vedete celebre și pe cunoscuta, mizzosoprană, Elena Sadovan, pentru câteva spectacole extraordinare.Vineri seara, d-na Sadovan a apărut pentru prima oară la Opera Română în rolul „Carmen“. Obișnuiți cu interpretările pătimașe, tumultuoase, năbădăioase chiar ale celorlalte „Carmen“, publicul a primit cu puțină răceală, apariția rafinată, insinuantă, și subtilă a anei „Carmen“ intelectualizată, sau dacă vreți, emancipată de resturile sălbatice ale primitivei „Carmen“. D-na Sadovesi, are o voce foarte frumoasă și o școală care se remarcă din fiecare gest sau frază. Dicțiunea îi este impecabilă, făcând chiar toțt partenerilor săi ce cântau în românește, și care cu toate eforturile nu reușeau să se facă înțeleși. Ifiterpretarea, cu totul personală, a anei „Carmen“ rrecumoseră din celelalte interpretări (firește admirabile dar cu mentalități, diferite) au dat d-nei Elena Sadoveii, prilejul să ne ofere frumosul d-sale talent artistic, colorat și îmbogățit cu superioritatea unei bune școli. Apariția d-sale din „Carmen“ ne îndrituește să avem speranțe și mai mari în viitoarele resticte le va interpreta la Opera Română. De restul distribuției, din păcate nu putem spune prea bune lucruri despre toți. D. Jean Athazareiu, în E*camîk>, proape nici n‘a existat. Fie din cauza unei indispoziții, fie că rolul nu-i era potrivit, d. Athanasii a fost slab și ne-a dezamăgit profund. Nu l-am mai regăsit deloc. O greșeală a duceți unei Operei, e fapt tol că alături de d-na Sadoven, a încredințat d-lii Spiridon Dumitrescu rolul de grea răspundere: Don José. Incontestabil că pentru um debutant (d. Spiridon Dumitrescu și-a început cariera aurul trecut), d-sa are calități frumoase și de vâltor, dar vocea d-sale mai are multă nevoe de studii și apoi stângăciile interpretăm apasă nu numai asupra partenerului său, dar ratează scene întregi, distrugând tot spectacolul. In rolul Mîenechi, am regăsit-o din ce Sn ce mai bine, pe d-na Aura Dumitrescu, care a căutat și frazat cu dibăcie și talent rolul încredințat. Admirabile, dansurile aranjate cu mult gust de maestrul Operei, d. Satritzky, care a găsit în dramia Apostolescu o «Hlososfiă interpretă. odernism . De aproape trei ani, apare, lunar, cu regularitate, o revistă lipsită de cel mai elementar simț al cuviinței literare. Redactată de un grup de tineri așa ziși moderniști, foaia înftinete tineretului ar constitui cea mai scabroasă lectură. Intre ceeace arie modernist și între ceea ce înțeleg acești tineri că trebue să fii modern, este o prăpastie. Fără a purta masca unei pudicități de circumstanță,«i fără a-ți ascunde preferințele în dosul unui paravan al ipocriziei, îți e cu neputință să nu roșești și să nu arunci cu scârbă, foaia literară Urma. Care este scopul acestei foi ? Ce năzuinți literare au conducătorii ei și unde sunt tendințele unei literaturi noui regeneratoare ? Mă întreb fără folos, petru că răspunsul nu-l voi găsi în nici un caz printre redactorii lui „Unu“. Cu bată jena, unei asemenea literaturi,voi cita totuși un crâmpei de vers: „Fâșii toată am s‘o rup „am să-i beau visatul trup „ochii i am să-i storc deremie ,,și‘mhatat ca, într‘o crantă „cm să cad „într‘un iad „plin cu țâțe „plin cu toate „cu maimuțe „cu strămoși „îngropați labidmoși „râvnind putrezi din morminte „femeii vii cu trup fierbinte. Sau mai departe : „$i sugeții puroi din nas „întreagă rouă ””a rămas. „Să bem la moartea ei un cer cu vin „din cupa țâțelor — Amin. Dar ascultați mai departe un fel de poem, intitulat „Un post-scriptum pe o carte de vizită": „In spitalul sufletului meu, infir mieră cu mâini, de zăpadă, ți le-ai încrucișat, când vietele muribunzilor existenți în urechea ta, au fost numai ecouri, fără sunet primardial. Și în locul suferințelor, care cer exercitarea abilă a milei tale, etc... ai plecat desamăgită, ți-ai strâns pansamentul compătimirii și vactura de iod a privirilor tale de martiră diplomatică (?). Sacrificiul, ca să fii eliminat din tine, are nevoe de autopurgativ. Când ii vei lua, infirmieră ,avansă, în cauza și efecte, te vei da desigur la oparte.. E inutil să mai citez rânduri dintriun poem intitulat* ,,Alcool“, pe Care cîtindu-l te intrai uimitoare cei ce ,la scris nu s’a simțit rușinat să murdărească albul hârtiei cu asemenea axorbități ? Dar, trăim mii de îndrăzneață emancipare și de prefacere a tot ce era sfânt și frumos. Redactorii revistei „Unul“ se pot lăuda că au îmbogățit vocabularul nostru , crucacios cu multe expresii și Viziuni literare de calitatea cărora aici te cutezăm să mai vorbim. FEDORA întrunirea femenisiâ din sala „Tomi“ reuelte se fac pulficate persls Cuvântarea d-nui Alexandrina Cantacuzino Sâmbătă după amiază, a w«Are în sala „Tomis“ o întrunire a femeilor convocată de gruparea femeilor române. A prezidat d-na Alexandrina Cantacuzino. D-na Zefir» col. Voiculescu luând cuvântul își exprimă bucuria că acțiunea grupării a fost mult îmbrățișată de femeile și mamele de pretutindenti în țara românească. Datoria femeilor ca minur «rid de a « îngriji în timpurile de față și de greaua situație a statului aobtru care lovește «« tot de mult pătura noroioasă» D-ra Cerchez face o «aaliza a stărei de fapt care există în întreaga viață a statului și deduce că o acțiune de ajutorare a femeilor ar însemna o înviorare în această stare, canalizând-o cu sufletul lor curat pe cărările binelui obștesc. In alte țări femeile de mult fac parte din consiliile comunale și județene. Puterea de muncă, priceperea și utilitatea lor a fost pretutindeni dovedite. La fel trebue să ge faci și în țară »»* maiMMMcfi» Au mai vorbit d-na Theresa Bollip șl d-trele Athanasesou și Radul eseu. CUVÂNTAREA D-NEI ALEXANDRINA CANTACUZINO Doamna Alexandrina Cantacuzino luând în urmă cuvântul, arată criza acută care stânjenește orice activitate și aruncă jalea și mizerigoriii și mii de câmpuri. Trebue în țare românească dusă o acțiune pentru ocrotirea muncei indigene. Zilnic ne vinde peste hotare străini, cari datorită greșitei păreri a românului că străinul face lucrul mai bun, sau pâinea din gura băștinașului care su are decât să rămâi* cu brațe!* înemeișst« Noi femeile nu facem pelițiea ie partul, în situația de azi, ■* când suferința e pretutindeni în țara noastră — cne ne mai întreabă dacă suntem, liberale, faroiste, socialiste sau S Nai nu facem decât să arătam barba, fiii ■că lupta politică pe cere ei o duc și acum o înverșunare va duce țara spre petic. Vrem să le arătăm că inima noastră ferită de aceste patimi, și grija noastră pentru binele poporului puse în slujba Urii va da adevăratele directive și îndrumări pentru a se eși din crima în care am ajuns. Femeia este «tva în»din sufletul familiei ca mamă și tot ca mamă alá vine cu seninătate că «o gina în slujba țârii gi a poporului J+ s im Țpraî. Cărțile „MĂRTURISIRI", versuri da d. Henry V. Găbunan, Tânărul poet, d. Henry V. Găbuflea, al cărui nume apărusa acum câțiva ani în cele mai bune reviste literare ale noastre, fiind semnalat în chip elogios în diferite recenzii, și a culca acum, în volumul ,„Mărturisiri“, um mânunchiu de poezii selectate cu o deosebită îngrijire. D. Henry V. Găletneanu e ceea ce se chiamă un poet profesionist. E ceva mai mult, e un poet sincer. In deformația poetică de azi, d-sa aduce un spirit conservator, simțind frumusețea lucrurilor pe cari le-au cântat și alții, simțind tristețea iubirii și a vieții cu un suflet scuturat de prețiozități moderniste, dar adăugând acestui patrimoniu de sensibilitate omenesc-comună, o notă personală, o bătai de inimă care-i aparține și care face farmecul acestor „mărturisiri“. Versul d-lui Găbunea e vibrant și simplu, cu melancolia cumpănită, cu gândul discret, cu ritmul firesc și rima inspirată. Volumul d-sale înseamnă mai mult decât un început plin de promisiuni : înseamnă un volum care trebue citit și reținut în bibliotecă. Natura își găsește un loc important în inspirația d-lui Găbunea. Iată, de pildă, această perfectă viziune de ansamblu, în care totuși detaliul se desprinde suggestiv : Un trăsnet sparge norul dinspre stână, Cu pasul rar trec vitele greoaie ! In urma lor aleargă o bătrână Ș'i'n preajma mea cad primii stropi de ploaie. (Din „Vine ploaia“) Și, iacă o lătare frumoasă a talentului d-lui Găbimea e misterul firesc, neforțat, ci redat doar ca un fior de sinceră inspirație, care respiră din unele versuri ale d-sale, ca de pildă din aceste două strofe din „Vinerea cea Mare" : In noaptea asta clopotele bat, Nu i clopot să nu spună o poveste, In satul amărît și'ngândurat Un clopot care bate — e o veste. Biserica îți pare un mormânt, Citește-un preot, cum citești în stele. Ingână,un dascăl fără de cuvânt, Și plâng femei... căci plănsu-i pentru ele. M. si Premiul „Profesori Bincher” perston iscraiT de Anul acesta (1930) Societatea română de biologie, secțiunea București, conform art. 22 din statute, institue un concurs pentru decernarea premiului ,,Profesor I.muchner". Acest premiu în valoare diee lei 10,000 se acordă celui mai bum memoriu conținând cercetări originale din domeniul istologiei normale sau patologiei sau Medicinei experimentale. Poate concura la acest premiiu orice persoană, cu excepția membrilor Societățiri de Biologie. Autorii vor avea grije să nu semneze manuscrisele. Odată cu manuscrisul care va purta însă un MOTTO, se trimite și un plic sigilat pe care va fi scris acela? MOTTO, iar în interior va conține numele, calitatea și adresa autorului precum și data remiterii manuscrisului. Manuscrisele vor fi redactate în limba română și trebuesc depuse la Secretariatul Societății de Biologie înainte de 15 Octombrie 1930. Adresa pentru trimiterea manuscriselor: Profesor C. Ionescu Mihăești, institutul de seruri și vaccinuri ,,I. Cantacuzino“ Splaiul Dr. Davilla 6, București VI. Concert Miercuri 15 lam iarie 1930, orele 8 seara la „Liga Culturală“, b-dul Schitu Magapenaru, va vorbi d-na Smatra Gheorghiu, scriitoare, despre „Noi Românii Conferințele ce tot ține reguitat în fiecare Miercuri la 8 jurat- seam, beotite de porți marcate și vocale. Intrarea liberă. 0 statistică a șomerilor pe întreaga fără Confederația generala a mirneii Înrepriza încă dinainte de Cru citți o energică acțiune pentru ajutorarea de către stat a șomerilor. Cuum însă pentru aceasta ministerul mustod cerea tabele, confederația a lansat în întreaga țară lista de inseriere a șomerilor. La centralizarea listelor, fScaradu ee totaliaami s-a obținut cifra de 150 mii (p antă treizeci mii) de șomeri. Acest număr însă nu poate fi în nici un caz exact întrucât posibilitățle pe cari le-au avut confederația de a înștdnț« șomerii să nu înscrie au fost destul de redus. Totuși numărul de 130.000 © destul de mare, ei reprezentând 15 k. sută din tablouj 'raunritor&ar defo. «p ® je. DILA SINDICATUL S. T. B. O derogațiuie a miniertarilor de la S T. B. însoțită de secretarul umunei sindicafteiar și transporturi sau prej .tsLul slricctQț gagna- ftl /»dotații cerând să fie refeÂectați in servieta, muncitorii cari au fost concediați cu ocazia mișcării din auul 1929. D. Director general a promis că va cerceta cazul și că va hotăra asupra cererei făcută Muncitorii sunt nemulțumiți prevăzând că reprimirea colegilor lor nu va fi făcută. Sindicatul va convoca cât de curând o mare întrunire a lor. Coljaiansi cilrcefaș „Espresiile violente“ Un cililor, discutând proectul d-lui Grigoriță Iunian, ne întreabă dacă nu se pot spune și cele mai tari lucruri cu vorbe potolite. Da, firește Nu trebue să se uite însă că adjectivul „prost", și verbul ,a fura“ sunt cele mai potolite vorbe din lexiconul românesc. Totuși ne gândim că presa ar putea merge oricât de departe în grija ei de a exclude violența de limbaj. Să zicem că d. X. ministru, ori înalt demnitar al statului și-a băgat mâna până la coate în banii statului. Acest fapt ar trebui să fie anunțat publicului în felul următor : — Excelența sa d. X. a binevoit să-și însușească pentru nevoile sale personale suma de cinci milioane din fondurile ministerului. In casă nu s'a găsit nici o chitanță justificativă. Iar când d. J. au inalt demnitar își trimite nepotul în străinătate pentru a studia cu bani storși din majorarea impozitelor, influența micinetelor asupra culturii grâului ori organizarea minorităților din Haiti, ziarele ar trebui să anunțe faptul astfel: — Cunoscutul specialist și eruditul om de Utere, d B. a fost însărcinat cu o importantă misiune in străinătate. Sântem fericiți că luminile sale vor contribui la elucidarea unor importante probleme naționale. Cum acesta ar fi stilul dorit Atunci presa ar deveni o instituție minunată și nimeni nu s-ar mai gândi la legi represive. Violența de limbaj ? Ea este necesară în optzeci din o sută de împrejurări. Pentru cel care a furat, nici un calificativ nu este destul de tare. Pentru cel care risipește banul statului așișderea Nu poți vorbi cu mângâieri nici despre prostul care este instalat în locuri de conducere unde n'are ce căuta. Altfel ziarele ar deveni fiutoi de înregistrare și ar constitui o a doua ediție a „Monitorului Oficial Adepții scrisului mălăeț n'au dreptate să se revolte de cât în fața injuriei triviale ori a acuzării penale care nu poate fi dovedită. Legea restrictivă n’are a se ocupa decât de acestea. Simpla lectură a dezbaterilor parlamentare constitue, în această direcție, un argument atât de puternic, încât orice discuție devine inutilă. STYX. Piroid RO popRiora €um sine tranim Intre 20 și 25 de ani organismul omenesc e desvoltat complet. Până atunci o mare abundență de materii alimentare e necesară pentru a asigura întocmirea mașinei care de-acum încolo nu mai are nevoie decât să fie întreținută, reparată și înzestrată cu elemente folositoare pentru producerea energiei. Intre 25 și 30 de ani ne va mai fi îngăduit să satisfacem sentimentul foamei pentru a înmagazina în țesuturile noastre rezervele grase de cari vom avea nevoe în cazuri de lucru excesiv și de abstinență impusă de boală, de necazuri sau de condițiini speciale : călătorii, ședere în ținuturi lipsite de resurse necesare, etc. Dar de la vârsta de 31y ani încolo e inutil și chiar nesănătos să absorbim aceeaș cantitate de alimente , căci, dacă nu avem energia de a rezista solicitărilor unui apetit lacom, acumulăm provizii cari depășesc nevoile reale, devin stingheritoare , împiedică funcționarea regulată a organelor noastre și deschidem drum crizelor de gută, de reumatism, exemei sau chiar febrelor infecțioase, și altor multe boli ce rezultă nu numai dintr'o intoxicare specială dar și dintr-o îndestulare protivnică sănătății. Adulți cari se bucură o bună sănătate vor putea să aleagă dintre alimente pe acelea cari vor conveni mai bine stomacului lor , dar să nu se depărteze o eronată de regula aceasta : că e dăunător să mănânce până la completa saturare, că trebue să uzeze cu moderație și foarte rar de alimente indigeste, lucruri acre și iritante, băuturi alcoolice, ceai și cafea tare și prăjituri grele. Aproape toți dispepticii au avut un stomac robust până la vârsta de 25—30 de ani, și nu au devenit bolnavi decât după cinci sau zece ani de la abaterile de regim, abateri voluntare sau inconștiente. O alimentare rațională asigură integritatea aparatului digestiv, iar ramura aceasta a higienei e așa de importantă încât le domină pe celelalte , căci toate organele noastre, fără distincție, suferă din cauza relei funcționării a stomacului. Adulți sănătoși, dar ieșiți din părinți gotici, vor fi datori să țină seama de predispozițiile lor morbide și să nu abuzeze niciodată de alimente interzise în cazurile amintite mai sus. Toate aceste considerații se aplică în special omului matur care e dator să restrângă cantitatea alimentelor, pentru două motive : întâi pentru că el nu mai are nevoe să furnizeze materii dezvoltării sale încheiată de multă vreme ; al doilea pentru că activitatea sa scade cu anii iar combustiunile organice, încetinindu-se, rațiunea de întreținere și energie trebue să sufere o reducere paralelă. Câtă vreme echilibrul dintre funcțiunile noastre organice este perfect, rezultatul se traduce printr'o sănătate desăvârșită. Un apetit regulat, satisfăcut în măsură rezonabilă, fixarea aproximativă a cifrelor care reprezintă greutatea corpului nostru, sentimentul de bună dispoziție generală, aceștia sunt factorii al căror ansamblu constitue, dacă ne putem exprima astfel, un fel de regulator sau de cântat fiziologic ce indică limita precisă unde încep excesele alimentare și unde se opresc dozele necesare. Acul fictiv al balanței deviază intr- un sens sau în altul, depărtându-se de zona ideală sub acțiunea insuficienței dozelor sau a dozelor prea mari, iar deplasarea sa se manifestă fie prin anemie, slăbire, debilitate și epuizare , fie prin îngrășare, buhălie, obezitate, apatie, toropeală și neputință. Trebue, în faza de creștere și de aprovizionare, calitate și cantitate în alimente. In faza de activitate: rație pentru întreținere, energie și reparație. In faza de regresiune : micșorarea cantității. Intre 60 și 65 de ani , repetarea regimului din perioadă dela 25 la 15 ani in ce privește calitatea, ca reducerea cantității. Intre 65 și 85 de ard : regimul copilului de la 15 la 5 ani, iar în ultima etapă regimul de la 5 la un an și întoarcerea treptată spre supe și lichiduri, cu deosebirea că vinul e laptele bătrânilor și cu aceste faptMím §m fe Sfid, special recomandate la această vârstă precum și băuturile slabe cu bază de alcool de vin, apă îndulcită, cafea, ceai. Bătrânul va lua o mică gustare dimineața la orele 8 , un dejun foarte ușor la amiază , iar seara se va mulțumi cu o supă sau cu o ceașcă de ceai. Datorită acestui regim, progresiv, fin și degresiv, omul înțelept izbutește să ajungă la limita extremă a vieței , și, fără sguduiri, fără violențe, fără dureri sfâșietoare, el reintră în sânul misterios al mamei noastre natura unde totul se regenerează și tinde spre alte manifestări ale vieței fără sârșit. SârăGiorirca CrâCIHRBIHl in finsla O CONTRABANDA DE POMI DE DE CRĂCIUN LA LENINGRAD Moscova. (Ceps). — Lumea Creștină din Moscova a Sarbători.— Grăciurauii] pravoslav îra ziua de 7 Ianuarie. La Moscova numeroase biserici au fost arhipline. In această zi societatea libercugetătorilor a organizat demonstrații abratireligii ciase, hunduiiindu-se pe cei cari au intrat în biserici. La Leningrad n’a fost deschisă nicio biserică, recum s’a anunțat, nu s'a permis în întreaga Uniune vânzarea pomilor de Crăciun. La Leningrad, pomii de Crăciun ar fost aduși în oraș prin contrabandă, în geamantane, saci, etc. Ziarul „Krasnaia Gazeta" de la Leningrad a atras atenția orgianelor sovietice asupra acestea contrabande, cerând întărirea control morai la bairierile orașului și interzicerea vânzării de lumânări pentru pomii de Crăciun. Da proces monarhist in Rusia sovietica Moscova, (Ceps). La 16 ianuarie se va deschide la Leningrad procesul unui grup de monarhiști ruși, partizani ai marelui duce Chiril Vladimirovich care trăește în străinătate.După actul de acuzare, acest grup, în fruntea căruia se află fostul ofițer de stat major Schiler, s-a ocupat cu spionaj militar și economic, a organizat o mișcare contra-revoluționară și a pregătit o revoluție împotriva regimului sovietic. Ziarele cer cea mai severă pedeapsă pentru acuzați oni » «■>—............... Șezătorile Soc. „Tinerețea“ Joi 16 ianuarie 1930, oarele seara, Societatea Crumturală „Tinerețea‘‘ va ține a 168.a șezătoare artistico culturală în sala Ateneului Popular „Prima clrpe de Mihai“ dura calea Griviței 56 (alături de biserica Sf-tia Voevozi), când va vorbi d. N. Batzaria, președintele Societățiii despre: ,,Vasile Alexandri‘i, vor urma apoi: declamații, canto, vioară, piano, comunicări, orchestră de ecadem sub conducerea d-lui Gh. M. Demetrescu, va cânta, etc., iar în urmă se va juca „Recomandația“, comedie intr- un act de Max Maury, traducere de d. Paul Gn Sttl. . Șezătoriie vor urma regulat „ im fiecare Joi seara • Azi s OPERA ROMAN! Lohengrin. TEATRUL NAȚIONAL» Heidelbeigal de altă dată, TEATRUL VENTURA: Spune-mi că sunt urât. REGINA MARIA» Topaza. TEATRUL FANTASIO! Cafeneaua mică. FANTOME ȘI PAIAȚE: Sicriul de pâine,