Epoca, ianuarie 1931 (nr. 578-601)
1931-01-14 / nr. 587
2 Vanitate muzicală . Mulțumită străduințelor Direcțiunei culturale și muzicale pe lângă municipiul Capitalei, sa putut pune fonazele unei formațiuni muzicale sub conducerea, nu s ar putea mai nimeritâ, a d-lui prof Dimitrie Cuclin, a cărei prime audiții, începută sub auspicii promițătoare, a avut loc Duminică 11 cor. în sala teatrului-cinema „Dichiu“ din str. Romană. In programul judicios ales, figura Ifigeniia in Aulida de Glück, simfonia nr. 6 (Oxford) de Haydn; Cornul, poem simfonic de Gheorghiu și Un bal, partea II-a din simfonia fantastică de Belioz. Executanții, dintre care mulți șomeri muzicali, în frunte cu d. prof. Cuclin, au obținut un succes bine mertat, preludiu îmbucurător de a merge înainte pe calea apucată, în câmpul atât de delicat al artei muzicale. Păcat numai că publicul Capitalei B‘a înțeles chemarea ce i se făcuse pe calea publicității, fer.ndu,se poate să asiste din motive cari titlul de mai sus învederează, sub absurdul cuvânt, că, concertul e executat de o orchestră a poporului, preferând a se duce la Ateneu, unde prețurile încep de la 200 lei în sus, și nu 20 de lei cât costa bletul de intrare la audiția simfonică de la Dichiu, după cum a spus foarte bine atât d. prof. Cuclin cât și d. M. Vulpescu de la Opera din Monte Carlo și profesor la Conservatorul național din București, animatorul prin excelență și de statul tuturor manifestațiunilor culturale de la noi, văzând sala aproape goală, dând un moment timp publicului din sală să reflecteze asupra vanității bănești refugiul actual al îmbogățiților de nasboi, al traficanților de influență, al indivizior cu suprafață însă fără scrupule, al profitorilor și paraziților societății, cari daca au dorința să înțeleagă arta muzicală ar trebui să înceapă de la ,,A‘‘ și nu de la „Z“. A. M. TIMIȘOARA.— Societatea sportivă „Kinezul” din Timișoara*’, a organizat în seara zilei de Sambătă, 10 Decembrie în sala redutei „Ferdinand”, un concurs internațional de box pentru amatori, la care au fost invitați mai mulți pugiliști cu renume, printre care cităm : campionul Europei, ungurul Enekeș, care are la activul său o serie de victorii răsunătoare, și campionul României Marin Plpeșiu, care se întâlnește pentru a doua oară cu Enekeș de care a fost învins anul trecut la Budapesta. Cei doi adversari, cari au format numărul atractiv al programului, au venit însoțiți de arbitrul budapestan Sulko și maestrul Alexndrescu din București. La concurs au mai luat parte încă doi pugiliști budapestani și opt localnici. Toți concurenții în genere s-au prezentat în forme satisfăcătoare, deci, era prea greu să se poată prevedea care din el va repurta victoria, care, spre bucuria generală a revenit românilor. La orele 9 și 30 minute, seara, s'a deschis concursul sub patronajul d-lui Sever Bocu, directorul ministerial al Banatului, în prezența a paste una mie spectatori din toate clasele sociale. . Mateh-urile de trei rânduri a trei minute, s’au disputat în ordinea următoare . Primul între localnicii Megycsî (Khinezul), Vird (Rapid), învingător la puncte, Vird, arbitru fiind d. Sulko. Vird a fost tot timpul superior adversarului său, atât din punct de vedere tehnic cât și ca formă și rezistență. Al doilea match s-a disputat tot între localnicii Nitry (Rapid) și Bücher (Kinezul), învingător la puncte Niray, arbitru d. Alexandrescu. Nitray a lucrat foarte elegant și a dat tot timpul dovadă de superioritate față de adversarul său care în cele din urmă a devenit brutal. Al treilea match s-a disputat între cei doi campioni adversari: campionul Europei, ungurul Enekeș și campionul României, Marin Plăeșin, arbitru fiind d. Bercovici. Campionul României Plăeșin, a învins la puncte pe ungurul Enekeși campionul Europei de greutate „muscă’’, printr-o întreagă serie de croche-uri. Din cele trei rânduri, în primul a dominat Enekeș, spre nemulțumirea generală a publicului, însă totul a luat altă înfățișare în celelalte două rânduri următoare, în care Plăeșiu a dominat cu o superioritate netă care i-a adus victoria finală, primită cu un delir de aplauze de întreaga asistență. Dannfal spartli Concursul internațional de box la Timișoara ^ Prima noastră scenă, copleșită de la un timp de diverse succese de cassă, importate din străinătate, încearcă o reabilitare, propunându-și reprezentarea unei întregi serii de piese ale autorilor dramatici autohtoni. începutul acestei serii a fost făcut cu noua lucrare a d-lui Lucian Baga: ,,Cruciada“ și piesa într-un act a d-lui Camil Petrescu: „Act Venețian*". D. Blaga subtilul poet și gânditor care ne-a lăsat încă fragedă amintirea minunatului poem ,,Meșterul Manole’, din care a reușit să creeze o admirabilă construcție dramatică ne.a prezentat și de astă dată o piesă al cărei subiect naște din misticismul omenesc, ce copleșea popoarele creștine în sec. XII și XIII. D-sa ne transportă în era în care capii creștinității descurajați de insuccesele repetate de cucerirea Sfântului Mormânt, interpretează greșit vorbele lui Isus: „lăsați copiii să vină la mine“ și tolerează vestita Cruciadă a copiilor, menită să reușească a obține ceea ce părinții lor nu putuseră dobândi. Pe această temă , Lucian Blaga și-a construit poemul său dramatic sculptat cu vigurozitate și neîntrecut talent. Valurile de copiii, purtați spre perie de o neînțeleasă chemare trec și pe sub zidurile unei cetăți românești și contagiază de acest misticism și pe fiul Doamnei Cetății. Privegherea și insistența maternă sunt însă mai convingătoare — în aparență — decât chemarea la calvarul micilor cruciați. Dar aparența e înșelătoare. In sufletul micului Radu se petrece o năruire totală. Sufletul său este absent cu totul deja lumea înconjurătoare. El plutește departe, pe meleaguri străine întovărășind cohortele destinate peirei. Ș când această peir dine totală când ultimele cete de copii vlăguit agrașe cu sângele lor mântui din jurul cetății sfinte, atunci se stinge și el biruit de povara gândului neîmplinit. Conflictul dramatic ca și verosimilul nu trebue căutat în piesa d-lui Blaga Căci aceste două atribute cad în fața calității poemului, care prezintă irealul în culori de desăvârșită armonie și cari singure recompensează absenteismul celorlalte. Iar dacă au fost spectatori cari s’au îndoit asupra calităților ei aceasta se datorește desigur numai dificilității de punere în scenă cari au stăvilit, au materializat poezia. Iată singura cauză! Cei cari au cetit poemul vor aprecia și mai just această dificultate de transpunere. Desigur nu aducem prin aceasta nici o notă rea registrului d. Soare 2. Soare, care a făcut toate eforturile posibile de a nu altera atmosfera specifică poemului. Păcat că interpretarea nu a fost a nivelul poemului. Dragostea atât de relativă a femeii, față de oamenii grești, dar sfioși, și atașamentul ei față de diverși Cassanova de răspântii, a fost subiectul ales de d. Camil Petrescu, pentru al său „Act Venețian“ Deși scurtă, piesa care ne înfățișează graficul unei pasiuni arzătoare, culminând cu asasinarea soțului pentru salvare ei și a amantului, reliefează admirabil talentul și multiplele resurse de analiză sufleteasă ale autorului. I. Camil Petrescu ne-a înfățișat ncă o fațetă a talentului său deierat și dramaturg. Păcat însă cu o bună parte din succesul piesei, i-fost răpit de neglijenta interpretare a actorilor cărora puțin le-a lipsit de a o duce la o cădere desăvârșită. Singură d-na Dida Solomon Kallachi, grație nuanțării desăvârșite și infinitelor sale resurse artistice a salvat piesa. Nu știm pentru ce acastă actriță de real talent par«»precum pusă ]a index, și de ce nu avem mai deseori prilejul să o a «lăudăm în roluri în țară,sâ poată pune la contribuție varitele sale resurse. * C. PANAITESCU remiere Teatrul Național: „Crucada" Dramă in 3 acte de Lucian Blaga și „Act Veneran, p esă intr’un act ne Camil Patres» DIDA SOLOMON KALIMACH 1 O expoziție zootehnică a Timișoara TIMIȘOARA. Săptămâna trecută a avut loc la Directoratul VII ministerial, o ședință prezidată de d. Sever Bocu, în care s’a discutat chestiunea expoziției-târg ce se va organiza și deschide în Timișoara. La ședință au participat d-nii: Gavril Filipescu, inspector general zootehnic din ministerul de agricultură ș domenii; N. Manolescu, inspector general zootehnic din Directorat; dr. T. Cristea, șeful secției zootehnice din Directorat ; dr. Justin Marșieu, prefectul județului Arad; general Alex. Vlad, deputat; N. Fărcășeanu directorul camerii agricole din Timișoara ; P. Green, dir. camerii agricole din Lugoj; N. Popescu, directorul camerii agricole din Arad ; Francise Blascovitz, prelat papal; P. Horșia, prim-inginer al orașului Timișoara; P. Dimitri«?viei, prim-grădinar al orașului Timișoara și dr- La lta, incompatibilul primar al municipiului Timișoara. La această ședință s-a hotărât: a) Organizarea și deschiderea expoziției-târg în Timișoara la 19 Aprilie 1931 ; b) Trimiterea d-lui ing. Horsla să viziteze Budapesta, Praga și alte orașe mari, pentru a-și însuși experiențele tehnice de acolo 5 c) Se vor eexpune: 500 de bovine ; 300 de cai, 500 de porci, 500 de oi, etc. Se vor mai expune și mostre de semințe și va avea loc și o expoziție de agricultură, vini și viticultură. In acelaș timp cu expoziția din Timișoara, va avea loc la Arad, o expoziție de mobile. In vederea organizării expoziției s’au constituit două comitete , unul sub preșidenția d-lui Sever Bocu, vice-președinți fiind d-nii: Iosif Maiorescu, secretarul general al Directoratului și dr Justin Moișeni, prefectul județului Arad și încă 200 persoane. Al doilea comitet de acțiune sub preșidenția d.lui Justin Morșieu, vice-președinmii fiind : V. Boleanțu, prefectul județului Timiș-Torontal și Francisc Brascovitz prelat papal. Sau mai ales apoi diferite subcomisiuni, cu diferite atribuiuni Camerii agricole din cele 5 județe ale Directoratului VII, și-au luat angajamentul de a aduce la cunoștința comunelor din Directorat deschiderea expoziției CORESP. EPOC TSC cronica cinematograf'ca CINEMA TRIANON. Cântecul ia sfârșit, cu Liane Raid și Willy Forst, producție Afifa, film german. O operetă care a făcut pe vremuri succesul multor teatre berlineze, înregistrează astăzi aceiaș călduroasă prinire, ca film. Acțiunea se petrece în lumea artistică, în culisele teatrelor și în salonul unor subrete adorabile. O artistă în plin succes, după terminarea unui spectacol dat în premieră, poposește împreună cu adoratorii săi la masa unui cabaret. Rugată să cânte, după multe insistențe cedează pentru ca să înceteze, jicnită de purtarea unui tânăr care părăsește masa ostentativă Intrigată, depune mari stăruințe pentru a găsi pe tânărul răsvrătit. Nu reușește însă. Întâmplarea face să se întâlnească și să fie angajat ca secretar. După numeroase peripeții, cari mat de cari mai hazlii, cei doi termină cu un voiaj de nuntă. Rolul actriței este admirabil interpretat de cunoscuta vedetă a ecranului german, Liane Haid-Un secretar timid, hazliu și mereu la ordine întruchipează magistral, răsfățatul Willy Forst. * CINEMATOGRAFELE SELECT Și BULEVARD PALACE: Dansatoarea, cu Dolores del Rio și Ivan Linóm. Producție Fox, film american. Viața plină de mister a asociațiilor nihiliste, proectată de foarte puține ori, pe ecranele cinematografelor, arărate ori descrisă. Regizorul a colost perfect redată în aceasta producție. Banda, jucată cu mare succes pe scenele străine, are o interpretare de primul ordin. In rolul dansatoarei, apare vaporoasa artistă Dolores del Rio, atâtea filme slabe, care dealtfel După ai înregistrat pe drept o cădere formidabilă, filmul acesta vine să restabilească, măcar în parte, reputația cinematografului. Ivan Linov, un actor tânăr, despre care vom auzi în curând vorbimdu-se, are in rolul unui ofițer rus o creație de primul ordist. Fotografia admirabilă și sincronizarea perfectă, face din acest film un spectacol agreabil. CINEMA BOXY. Student să fii la Heidelberg, cu Fred Louis Lerch. Viața studențească a fost de negustei bande a găsit, totuși, multe lucruri frumoase de arătat, prezentând multe tablouri inedite din viața studențească. Filmul a cărei acțiune vioaie, se desfășoară într-un cadru admirabil, se bucură de interpretarea unor actori de cea mai bună clasă. Fred Louis Lerch, interpretul ideal al studentului, cae deține rolul principal, a putut reda grație multiplelor sale posibilități, toata atmosfera de facultate în condițiunile cele mai satisfăcătoare. V. N. Arisarul tiserici Ardealul de astăz Societatea hontitea actuală de MARIM DRAGNEA Dacă privim în alcătuirea socieății românești din Ardeal, în traut, apropiind această ochire până în anul 1918 — constatăm, ca pcietatea ardeleneasca avea o tructură simplă. La baza ei ședea, țărănimea, are și-a păstrat caracterul româesc în ciuda tuturor tentativelor desnaționalizare ale stăpânitoilor de eri ! Țărănimea din Ardeal — ca și a ochiului regat — a fost trăiniciaoastră în trecut. Ea a rezistat în uța valului de streinism, ca o ancă puternică. De neclintit. Pentru că țărănimea nu știe să idă la acorduri și tranzactiuni, unde în joc existența sa națioală, (cum cad oamenii politiei). Ea a rezistat. Mocnit. Prin acel Tăcut. Ascuns, admirabil instinct de apărare al specificului etnic. De aceea, in Ardeal satele deznaționalizate se pot număra pe degete. Câteva prin Bihor și câteva în secuime. încolo, toate satele ardelenești au păstrat caracterele originare naționale , ca limbă, port, așezare gospodărească, etc..’ Acele sate rmânești, în care au fost colonizați unguri ori sași, ei au învățat românește, iar cu băștinașii limba intrușilor între gardurile lor. Pretutindeni în Ardeal unde au conviețuit cu românii elemente eterogene, aduse în scopul de a promova opera de desnnsul s’a întâmplat tocmai invers. Pretutindeni, românii au deseanaționalizat pe unguri și sași. Scriitorul acestor rânduri a văzut sub acest raport un caz edificator. Imediat după unire, mergând în comuna Ulciug, din jud. Sălaj, a putut constata de vișit cum ungurii fuseseră deznaționalizați de elementul băștinaș care le dăduse limba încă pe vremea stăpânirii maghiare. Și așa s’a întâmplat în cuprinsul întregului Ardeal. Țărănimea din Transilvania, a învins valul de streinism prin intermediul acelui vator, ce stăruie, instinct conserpsihologia sa. Prin să trăiască în intermediul acelui instinct de rezistență, pe care și-l pune în valoare, ori de câte ori împrejurările au cerut acest lucru și-l cer. Prin trăinicia sufletească a acestei țărănimi, atât de puternic înarmată în lupta cu elementele eterogene. Din mijlocul țărănimii, își luat zborul la învățătură cei dotați. Unii dintre ei se întorceau în iționalizarea băștinașilor proces sate. Alții rămâneau în târguri. Cei întorși in sate, se identificau cu mediul rural. Preoții și învățătorii erau sfătuitorii țăranilor în treburile naționale. De altfel, stăruia în Ardeal în acest sens o întreagă tradiție. Căci, preoții se considerau urmași vrednici ai protopopului de amintire cărturărească din Vințul de Jos, Ion Zoba, ca și ai călugărului Sofronie, ce_a lupta faptic pentru neatârnarea bisericii românești de peste munți. Iar, învățătorii luau pilda de la falanga de mucenici, caii s’au jertfit fără preget pe altarul școlii românești. Pentru sătenii, adevărata,intelighentă“ era reprezentată de către intelectualii lor. Căcii intelectualul din târg, deși era tot domn „intelighent’’, totuși era strein de ei. Intre sat șî oraș exista o distanțâ nu numai fizică, dar și sufletească. De aci, marea încredere a țărănimii ardelene în intelectualii rurali și acea atitudine de circumspectă față de cele din oraș. In Ardeal era o clasă țărănească căreia i se suprapusese o altă simă, * iAkteataati ABz «AteaU și orășănești. Căci, de o burghezie românească nu putea fi vorba. Iar boenxi, proprietarul de pământ, era pretutindeni străin. Așa a fost înainte de unire. După unire în târguri a început a se înfiripa o burghezie națională. Iar ca un produs al terenurilor și suprapus peste clasele sociale de mai sus, trebue considerat politicianul. Nu-i mai puțin adevărat, ca și înainte de războiu existau politiciani în Ardeal. Insă politica era numai ceva accesoriu. Bunăoară d. Iuliu Maniu, era mai întâiu advocat la Blaj și apoi era politic. Astăzi rosturile sunt ranversate. Politicianii au apărut ca din pământ, în Ardeal, amenințând a se transforma în clasă socială. Și acest lucru a fost promovat în special de guvernarea naționalțărănistă, prin procopsirea tutuor rudelor și „nepoților’’ potentaților ocatrautori ardeleni de cis* scâ ^íi * MM DRAG.NBA fHfeMswrTrre Ti**, 1C3I Calde proaspete * • » *—»*•**« «ai .TMPiuri DTTT r »ri?| P*---------"X. animat Desenul unnnat: acest gen nou de cinematograf a sfârșit prin a întruni sufragiile unanime ale spectatorilor. Și pe bună dreptate! Multe din comediile destinate a sluji drept complectări de programe, nu se bucură nici măcar in parte de succesul complectărilor cu bandele lui Miky, șoricelul cu faimă internațională, a motanului năstrușnic Pisicato sau a altor vedete concepute de fantezia artiștilor ce le creaic. Dealtfel acest gen nou, ajuns la a perfecție desăvârșită a înlocuit aproape cu totul vechile comedii americane, atât de anoste. Contribue la acest succes și sincronizarea admirabilă cu care sunt dotate. Publicul nu numai că se amuză de situațiile burlești ale personagiilor dar au și prilejul de a ascultă o muzică excelentă, care reconfortează și destinde nervii uneori prea încordați de subiectul filmelor. Am văzut zHele acestea la un cinematograf de pe bulevard o astfel de complectate de adreptul minunata. Miky și piticii. Ei bine! Rămâi surprins de perfecta îmbinare a mișcărilor cu sunetele. Un tot atât de armonios, încât aproape nu-ți vine să crezi că personagiile n:au existat aevea decât în mintea realizatorului. Câti știu însă că pentru or’?5—20 de minute de rulare, a fost necesară o muncă neobosită de zile și luni pitregi! Dar, acesta este un alt revers al medaliei, de care publicul se interesează prea puțin. Că desenul animat va lua cu totul locul comediei de scurt metraj, nu se mai Indoește nimeni. Ea este o realitate de care avem să ne convingem in viitorul apropiat. Avem insă un regret: acela că în loc să se cheltuiască atâtea milioane de lei cu diverse încercări efemere de felul buleandrei ,Ecaterinei Teodoroiu, etc., s'ar putea încerca și la noi acest gen. Gândim că ar avea infinit mai multe șanse de reușită ca celelalte. — pan — SIMONA comedia muzicală a d-lor V. Rodan și N. Constantinescu cu muzici de Raoul Seuly va avea ca interpretă principală pe cunoscuta primadonă Lily Vasiliu al cărei partener va fi enorml 1 Brună. Premiera a fost fixată în seara de Miercuri II Ianuarie, ora 9 seara, la Teatrul Elite. * LILDAGOVER deține rolul principal din filmul „Doamna Barbă Albastră. MARILENE DIETRICH a terminat turnarea în filmul „Mi«reoco“ în care are de parteneri pe Adolf Mentou și Gary Casper. AMICITIA CULTURALA .FRANCO-ROMANA“ Duminică 18 Ianuarie ora 4 pm va avea loc la „Ateneul Cultural" Sc. Visarion (Str. Cometa) a 8-a Conferința și șezătoare culturală, a Revistei Franco-Română. Dl. Pavel Al. Macedonski, Președintele Amiciției Culturale Franco-Română va vorbi despre Mareșalul Joffre, vor apare în cursul lunei Februarie în două volume, editate de d. SCiornei. Volumele vor cuprinde evenimentele petrecute în răstimpul de la intrarea României în acțiune și până la primul guvern al Federației adică de la 1917—1920. * VIITORUL:.. ... filmul Gretei Garbo e intituat Susan, Lenox, Heroise and Fair (Susan Lenoux — mărirea și decăderea ei). Regia filmului o deține King Vidor. VICTOR ION POPA este regizorul comediei „Boxid” de Barry Conners, a cărei premieră are loc Miercuri U Ianuarie la teatrul Maria Ventura. TEATRUL VENTURA La teatrul „Maria Ventura’’, se reprezintă astă seară, Marți 13 Ianuarie, pentru ultima oară, minunata comedie a d-lui André Paul Antoine Dușmanca", în traducerea d-lui C. Cristobald, cu strălucita interpretare a d-nelor Aura Buzescu, Marietta Doculescu, Ion Morțun, G. Vracca, C. Danielescu, V. Lăzărescu și Jules Cazaban. Direcția de scenă d. Victor Ion Popa. Decorurile de Feodoroff. . „ROXI“ Dogi succesul piesei „Dușmancaste departe de a fi epuizat la teatrul „Maria Ventura" se repetă zilnic cu mare Înfrigurare, minunata comedie americană a lui Barri Coolers „Hoxy”. Această comedie care accese elogioase și aprecieri obținut bine meritate atât peste ocean cât și în Franța, Germania, etc. i se prevede și la noi acelaș triumf, având în lrumea distribuției pe d. R. Bubfinsky, Leny Caller, Maria Mohor, Silvia Fulda, Marietta Doculescu, G. Timică, C. Danielescu, C- Rovinnțescu etc. O chezășie a unui succes asigurat este punerea în scenă a d-lui Victor Ion Poj*a Premiera va avea loc Miercuri 14 Ianuarie. Decorurile de Feodoroff. Rareori un spectacol a stârnit atâta ilaritate ca,M. B. CV” la teatrul Alhambra. O sală arhiplină aplaudă în tot cursul serii la scenă deschisă pe principalii interpreți în frunte cu doamnele Marietta Rareș, Renée Annie, Cecile Grigoriu, Lie Sandra, Beatrice Țara, Jeana Burileanu, Duca Mihăilescu, etc- și cu domnii Ionel jaranu, V- Brezeanu, V- Ronca, Cociung, C. Boureanu, V Romanov j Valentin, etc Cu toate cheltuelile făcute pentru montarea acestui spectacol, prețurile au rămas cele mai reduse din Capitală, ce! mai scump ]pe costând» fără nici un d de taxe în plus, numai 120 lei. DE LA UNIVERSITATEA POPULARA Ministerul de instrucțiune publică, a autorizat Universitatea Populară din București să înființeze un cara seral de liceu și școală comercială superioară. Persoanele și elevii care separă în particular pentru been preși școala comercială superioară, asemeni absolvenții școalelor elementare de comerț, cari doresc echivaleze titlul cu certificatul să-și de absolvire al cursului inferior de liceu, pot urma în condițiuni foarte avantajoase aceste cursuri, cari se țin seara între orele 10 jum. la școala „Cuibul cu Barză” din str. Știrbey Vodă No. toi. „ ..f * UNSPREZECE este titlul noului roman al d-lui Mircea Damian, aflat sub teascurile Cărții Românești. * LIANE HAID ȘI WILLY FORST sunnt vedetele unui nou film „Madame cherche de la Campagne“ o comedie ușoară. FAMILIA POPESCU este titlul romanului pe care d.. Cocea ni-l va da îe cursul lunei viitoare prin intermediul editurei Cultura Națională. HENRIETTE YVONNE STAHL tânăra autoare a romanului Voica, va prezenta publicului un volum de ruvere: Mătușa Matilda, care va apare ta editura Cultura Națională în cursul lunei acestea. » HOROSCOP romanul d-lui I. Petiz va apare în curând în editura Națională S. Ciornei. CADRIAN MANIU a obținut un succes franc cu noul sân volum „Drumul spre stele" în care critica vede opera unui mare poet. V PAUL VALERY . a scris libretul unei opere muzicale ce se va reprezenta la Opera Mare din Paris. Muzica aparține compozitorului Arthur Honegger. * STUDENTELE ȘI CONCURSURILE DE FRUMUSEȚE C. S. B. aduce pe această cale la cunoștința d-relor studente că le este absolut interzis de a lua parte la vreun concurs de frumusețe, indiferent de cine-l va organiza. Cele ce se vor dovedi că au contravenit acestor dispozițiunii, vor fi eliminute din toate organizațiune stul Vonțeșii, 'v "* •**• V MEMORIILE ».LUI PROF. N. IORGA va interpreta filmul Landley site). * LAURA LA PLANTE rolul principal din Winee Femei pâră •* TEATRUL ALHAMBRA SILY VASILIU Radio AZI BUCUREȘTI 59( nr. 13 Muzică corală (plăci de grame,fon). 13.30 Informațiuni, Bursa de efecte bursa de cereale, cota apelor Dunării și semnul orar. 13.50 Muzică instrumentală plăci de gramofon). 17 Orchestra Sibiceanu. Muzică ușoară și românească. 18 Informațiuni, meteorul și sera» nai orar. 18.16 Orchestra Sibiceanu. Continuarea concertului. 19 D I Timuș: Literatura japone ză. 19.20 D-na Claudia Milian Mînulescu: O regină poeta „Carmen Sylva‘% 19.40 D. Horia Oprescu: Țara valsului. PROGRAM DE SEARA 20 Muzică românească (plăci de gramofon), 21 Orchestra Radio: Thomas: Sărbătoarea Primăverii — balet din c*pera ..Hamlet” 21.30 D. Hauteoeur: Probleme de artă decorativă (în limba franceză). 21.45 D. Dr. Konrad Richter: Lecturi din literatura română traduse în limba germană. 22 D. Pfeiffer — canto ; Brahms, Cântece boheme; Wolf: Feuerreiter; R. Trunk: Dușmanul; Loewe: Eduard; Cântece italienești 22.25 Orchestra Radio: Joh: Strausa Iubiree, vin și cântec-vals; Charpentier: Impresii din Italia-Suită; Lehar: Potpuri din opereta „Friedericke”; 22.45 Informațiuni. spectacole NAȚIONAL, seara ora 8.30» «Ffi» me ia ți paiața“. REGINA MARIA, seara ora 9: „Pardon, madame“. VENTURA, seara ora 9. „Dur-ALHAMBRA, B. et Co.“ seara ora 9.15: „M. CINEMATOGRAFE TRIANON: „Cântecul s’a sfirlit limba germană cu Liane Haid, Willy Forst și Hedwig Bleibtren. REGAL: „Floarea Rhinului" cu Käthe Doersch și Hans Bollman SELECT : „Dansatoarea“ cu Dolores del Rio și Charles Farrell Ultimul jurnal sonor Fox. VOX: „Monte Carlo“, cu Jeanette MacDonald și Miki în „Țăranul resei“. ROXY: „Student să fii la Heidelberg“ cu Fred Louis Lerch ți Anita Doris. BULEVARD PALACE; „Dansatoarea", film sonor si cântat cu Dolores del Rio si Charles Farel. Complectari: chansonetistul Parchicot ți jurnalul „Fox“. CORSO : „Dragoste pătimare" cu Vladimir Gaidarov si Ita Rina. OMNIA: „Șarpele“ cu Greta Garbo si Conrad Nagel. La fine o complectare. MARNA: „Mireasa regimentului“ si trupa de reviste Titi Mihăilescu : „Cu lipici“. MARCONI: „Terakanova“ film sonor si vorbitor Seara trupa de reviste va juca „Pardon“. VOLTA BUZESTI: „Serenada dragostei“, sonor si cântat, cu: Kamen Novarro si Dorothy Jordan Com. Hectare Comedie cu trupa de câini 15 Üni Yälä*