Epoca, ianuarie 1931 (nr. 578-601)

1931-01-14 / nr. 587

2 Vanitate muzicală . Mulțumită străduințelor Direcțiu­­nei culturale și muzicale pe lângă municipiul Capitalei, sa putut pune fonazele unei formațiuni muzicale sub conducerea, nu s ar putea mai ni­me­­ritâ, a d-lui prof Dimitrie Cuclin, a cărei prime audiții, începută sub auspicii promițătoare, a avut loc Du­minică 11 cor. în sala teatrului-ci­­nem­a „Dichiu“ din str. Romană. In programul judicios ales, figura Ifigeniia in Aulida de Glück, sim­fonia nr. 6 (Oxford) de Haydn; Cor­nul, poem simfonic de Gheorghiu și Un bal, partea II-a din simfonia fantastică de Beli­oz. Executanții, dintre care mulți șo­meri muzicali, în frunte cu d. prof. Cuclin, au obținut un succes bine mer­tat, preludiu îmbucurător de a merge înainte pe calea apucată, în câmpul atât de delicat al artei mu­zi­cale. Păcat numai că publicul Capitalei B‘a înțeles chemarea ce i se făcuse pe calea publicității, fer.ndu,se poate­­ să asiste din motive cari titlul de mai sus învederează, sub absurdul cuvânt, că, concertul e executat de o orchestră a poporului, preferând a se duce la Ateneu, unde prețurile în­cep de la 200 lei în sus, și nu 20 de lei cât costa b­letul de intrare la au­diția simfonică de la Dichiu, după cum a spus foarte bine atât d. prof. Cuclin cât și d. M. Vulpescu de la Opera din Monte Carlo și profesor la Conservatorul național din Bu­curești, animatorul prin excelență și de statul tuturor manifestațiunilor culturale de la noi, văzând sala a­­pr­oape goală, dând un moment timp publicului din sală să reflecteze asu­pra vanității bănești refugiul actual al îmbogățiților de nasboi, al trafi­canților de influență, al indivizior cu suprafață însă fără scrupule, al profitorilor și paraziților societății, cari daca au dorința să înțeleagă arta muzicală ar trebui să înceapă de la ,,A‘‘ și nu de la „Z“. A. M. TIMIȘOARA.— Societatea spor­tivă „Kinezul” din Timișoara*’, a organizat în seara zilei de Sam­­­bătă, 10 Decembrie în sala redu­tei „Ferdinand”, un concurs inter­național de box pentru amatori, la care au fost invitați mai mulți pugiliști cu renume, printre care cităm : campionul Europei, ungu­rul Enekeș, care are la activul său o serie de victorii răsunătoa­­re, și campionul României Marin Plpeșiu, care se întâlnește pentru a doua oară cu Enekeș­ de care a fost învins anul trecut la Buda­pesta. Cei doi adversari, cari au for­mat numărul atractiv al progra­mului, au venit însoțiți de arbi­­trul budapestan Sulko și maes­trul Alexndrescu din București. La concurs au mai luat parte încă doi pugiliști budapestani­ și opt localnici. Toți concurenții în genere s-au prezentat în forme sa­tisfăcătoare, deci, era prea greu să se poată prevedea care din el va repurta victoria, care, spre bu­­curia generală a revenit româ­nilor. La orele 9 și 30 minute, seara, s'a deschis concursul sub patrona­­jul d-lui Sever Bocu, directorul ministerial al Banatului, în pre­zența a paste una mie spectatori din toate clasele sociale. . Mateh-urile de trei rânduri a trei minute, s’au disputat în ordi­nea următoare . Primul între localnicii Megycsî (Khinezul), Vird (Rapid), învin­gător la puncte, Vird, arbitru fiind d. Sulko. Vird a fost tot timpul superior adversarului său, atât din punct de vedere tehnic cât și ca formă și rezistență. Al doilea match s-a disputat tot între localnicii Nitry (Rapid) și Bücher (Kinezul), învingător la puncte Niray, arbitru d. Alexan­­drescu. Nitray a lucrat foarte elegant și a dat tot timpul dovadă de supe­­rioritate față de adversarul său care în cele din urmă a devenit brutal. Al treilea match s-a disputat în­­tre cei doi campioni adversari: campionul Europei, ungurul Ene­keș și campionul României, Marin Plăeșin, arbitru fiind d. Berco­­vici. Campionul României Plăeșin, a învins la puncte pe ungurul Ene­­keși campionul Europei de greu­tate „muscă’’, printr-o întreagă se­rie de croche-uri. Din cele trei rânduri, în primul a dominat Enekeș, spre nemulțu­mirea generală a publicului, însă totul a luat altă înfățișare în ce­lelalte două rânduri următoare, în care Plăeșiu a dominat cu o supe­rioritate netă care i-a adus victo­ria finală, primită cu un delir de aplauze de întreaga asistență. Dannfal spartli Concursul internațional de box la Timișoara ^ Prima noastră scenă, copleșită de la un timp de diverse succese de cassă, importate din străinătate, în­cearcă o reabilitare, pro­punându-și reprezentarea unei întregi serii de piese ale autorilor dramatici autoh­­toni. începutul acestei serii a fost făcut cu noua lucrare a d-lui Lucian B­a­­ga: ,,Cruciada“ și piesa într-un act a d-lui Camil Petrescu: „Act Vene­țian*". D. Blaga subtilul poet și gândi­tor care ne-a lăsat încă fragedă a­­mintirea minunatului poem ,,Mește­­rul Manole’, din care a reușit să cree­ze o admirabilă construcție drama­tică ne.a prezentat și de astă dată o piesă al cărei subiect naște din misticismul omenesc, ce copleșea popoarele creștine în sec. XII și XIII. D-sa ne transportă în era în care capii creștinității descurajați de in­succesele repetate de cucerire­a Sfân­tului Mormânt, interpretează greșit vorbele lui Isus: „lăsați copiii să vină la mine“ și tolerează vestita Cruciadă a copiilor, menită să reu­șească a obține ceea ce părinții lor nu putuseră dobândi. Pe această temă , Lucian Blaga și-a construit poemul său dramatic sculptat cu vigurozitate și neîntrecut talent. Valurile de copiii, purtați spre per­­ie de o neînțeleasă chemare trec și pe sub zidurile unei cetăți româ­­nești și contagiază de acest misti­cism și pe fiul Doamnei Cetății. Privegherea și insistența maternă sunt însă mai convingătoare — în aparență — decât chemarea la cal­varul micilor cruciați. Dar aparența e înșelătoare. In sufletul micului Radu se petrece o năruire totală. Su­fletul său este absent cu totul deja lumea înconjurătoare. El plutește de­parte, pe meleaguri străine întovă­rășind cohortele destinate peirei. Ș când această peir d­­ine totală când ultimele cete de copii vlăguit­­ agrașe cu sângele lor­­ mântui din jurul cetății sfinte, atunci se stinge și el biruit de povara gândului ne­­împlinit. Conflictul dramatic ca și verosi­milul nu trebue căutat în piesa d-lui Blaga Căci aceste două atribute cad în fața calității poemului, care pre­zintă irealul în culori de desăvâr­­șită armonie și cari singure recom­pensează absenteismul celorlalte. Iar dacă au fost spectatori cari s’au îndoit asupra calităților ei aceasta se datorește desigur numai dificili­tății de punere în scenă cari au stăvilit, au materializat poezia. Iată singura cauză! Cei cari au cetit poe­mul vor aprecia și mai just aceas­tă dificultate de transpunere. Desi­gur nu aducem prin aceasta nici o notă rea registrului d. Soare 2. Soare, care a făcut toate eforturile posibile de a nu altera atmosfera specifică poemului. Păcat că interpretarea nu a fost a nivelul poemului.­­ Dragostea atât de relativă a fe­meii, față de oamenii grești, dar sfioși, și atașamentul ei față de di­­verși Cassanova de răspântii, a fost subiectul ales de d. Camil Petrescu, pentru al său „Act Venețian“ Deși scurtă, piesa care ne­ înfăți­­șează graficul unei pasiuni arzătoa­­re, culminând cu asasinarea soțului pentru salvare ei și a amantului, reliefează admirabil talentul și mul­tiplele resurse de analiză sufleteas­­ă ale autorului. I­. Camil Petrescu ne-a înfățișat ncă o fațetă a talentului său de­­i­­erat și dramaturg. Păcat însă cu o bună parte din succesul piesei, i-f­ost răpit de neglijenta interpretare a actorilor cărora puțin le-a lipsit de a o duce la o cădere desăvârșită. Singură d-na Dida Solomon Kall­­­achi, grație nuanțării desăvârșite și infinitelor sale resurse artistice a salvat piesa. Nu știm pentru ce a­­castă actriță de real talent par«­­»precum pusă ]a index, și de ce nu avem mai deseori prilejul să o a «lăudăm în roluri în țară­,sâ poată pune la contribuție vari­tele sale res­­urse. * C. PANAITESCU remiere Teatrul Național: „Cruc­ada" Dramă in 3 acte de Lucian Blaga și „Act Veneran, p esă intr’un act ne Camil Patres» DIDA SOLOMON KALIMACH 1 O expoziție zootehnică a Timișoara TIMIȘOARA.­­ Săptămâna tre­cută a avut loc la Directoratul VII ministerial, o ședință prezi­dată de d. Sever Bocu, în care s’a discutat chestiunea expoziției-târg ce se va organiza și deschide în Timișoara. La ședință au participat d-nii: Gavril Filipescu, inspector gene­ral zootehnic din ministerul de agricultură ș domenii; N. Mano­­lescu, inspector general zootehnic din Directorat; dr. T. Cristea, șe­ful secției zootehnice din Direc­torat ; dr. Justin Marșieu, prefec­tul județului Arad; general Alex. Vlad, deputat; N. Fărcășeanu di­rectorul camerii agricole din Ti­mișoara ; P. Green, dir. camerii a­­gricole din Lugoj; N. Popesc­u, directorul camerii agricole din A­­rad ; Francise Blascovitz, prelat papal; P. Horșia, prim-inginer al orașului Timișoara; P. Dimitri«?­­viei, prim-grădinar al orașului Ti­mișoara și dr- La lta, incompatibi­lul primar al municipiului Timi­șoara. La această ședință s-a hotărât: a) Organizarea și deschiderea expoziției-târg în Timișoara la 19 Aprilie 1931 ; b) Trimiterea d-lui ing. Horsla să viziteze Budapesta, Praga și alte orașe mari, pentru a-și însu­și experiențele tehnice de acolo 5 c) Se vor eexpune: 500 de bo­vine ; 300 de cai, 500 de porci, 500 de oi, etc. Se vor mai expune și mostre de semințe și va avea loc și o expo­ziție de agricultură, vini și viti­cultură. In acelaș timp cu expoziția din Timișoara, va avea loc la Arad, o expoziție de mobile. In vederea­ organizării expozi­ției s’au constituit două comitete , unul sub preșidenția d-lui Sever Bocu, vice-președinți fiind d-nii: Iosif Maiorescu, secretarul gene­ra­l al Directoratului și dr Justin Moișeni, prefectul județului Arad și încă 200 persoane. Al doilea co­mitet de acțiune sub preșidenția d.lui Justin Morșieu, v­ice-preșe­­dinm­ii fiind : V. Boleanțu, prefec­tul județului Timiș-Torontal și Francisc Brascovitz prelat papal. Sau mai ales apoi diferite sub­co­­misiuni, cu diferite atribuiuni Camerii­ agricole din cele 5 ju­dețe ale Directoratului VII, și-au luat angajamentul de a aduce la cunoștința comunelor din Directo­rat deschiderea expoziției­ CORESP. EPOC TSC cronica cinematograf'ca CINEMA TRIANON. Cântecul ia sfârșit, cu Liane Raid și Willy Forst, producție Afifa, film german. O operetă care a făcut pe vremuri succesul multor teatre berlineze, în­registrează astăzi ac­eiaș călduroasă prinire, ca film. Acțiunea se petrece în lumea artistică, în culisele teatre­lor și în salonul unor subrete ado­rabile. O artistă în plin succes, după ter­minarea unui spectacol dat în pre­mieră, poposește împreună cu ado­ratorii săi la masa unui cabaret. Rugată să cânte, după multe in­sistențe cedează pe­ntru ca să înce­teze, jicnită de purtarea unui tânăr care părăsește masa ostentativă In­trigată, depune mari stăruințe pen­tru a găsi pe tânărul răsvrătit. Nu reușește însă. Întâmplarea face să se întâlnească și să fie angajat ca secretar. După numeroase peripeții, cari mat de cari mai hazlii, cei doi termină cu un voiaj de nuntă. Rolul actriței este admirabil interpretat de cunoscuta vedetă a ecranului ger­man, Liane Haid-Un secretar timid, hazliu și mereu la ordine întruchipează magistral, răsfățatul Willy Forst. * CINEMATOGRAFELE SELECT Și BULEVARD PALACE: Dansatoarea, cu Dolores del Rio și Ivan Linóm. Producție Fox, film american. Viața plină de mister a asociațiilor nihiliste, proectată de foarte puține ori, pe ecranele cinematografelor, a­r­ărate ori descrisă. Regizorul a co­lost perfect redată în aceasta produc­ție. Banda, jucată cu mare succes pe scenele străine, are o interpretare­ de primul ordin. In rolul dansatoarei, apare vapo­roasa artistă Dolores del Rio, atâtea filme slabe, care dealtfel După ai­ înregistrat pe drept o cădere formi­dabilă, filmul acesta vine să resta­bilească, măcar în parte, reputația cinematografului. Ivan Linov, un actor tânăr, des­pre care vom auzi în curând vor­­bimdu-se, are in rolul unui ofițer rus o creație de primul ordist. Fotografia admirabilă și sincroni­­zarea perfectă, face din acest film un spectacol agreabil. CINEMA BOXY. Student să fii la Heidelberg, cu Fred Louis Lerch. Viața studențească a fost de negu­­stei bande a găsit, totuși, multe lu­cruri frumoase de arătat, prezentând multe tablouri inedite din viața stu­dențească. Filmul a cărei acțiune vioaie, se desfășoară într-un cadru admirabil, se bucură de interpretarea unor ac­tori de cea mai bună clasă. Fred Louis Lerch, interpretul ideal al studentului, cae deține rolul prin­cipal, a putut reda grație multiple­lor sale posibilități, toata atmosfera de facultate în condițiunile cele mai satisfăcătoare. V. N. Arisarul tis­eri­ci Ardealul de astăz Societatea hon­ti­tea actuală de MARIM DRAGNEA Dacă privim în alcătuirea socie­­ății românești din Ardeal, în tra­ut, apropiind această ochire pân­ă în anul 1918 — constatăm, ca pcietatea ardeleneasca avea o tructură simplă. La baza ei ședea, țărănimea, are și-a păstrat caracterul româ­­esc în ciuda tuturor tentativelor desnaționalizare ale stăpânito­­ilor de eri ! Țărănimea din Ardeal — ca și a ochiului regat — a fost trăinicia­oastră în trecut. Ea a rezistat în uța valului de streinism, ca o ancă puternică. De neclintit. Pentru că țărănimea nu știe să idă­ la acorduri și tranzactiuni, und­e în joc existența sa națio­­ală, (cum cad oamenii politiei). Ea a rezistat. Mocnit. Prin acel Tăcut. Ascuns, admirabil in­stinct de apărare al specificului etnic. De aceea, in Ardeal satele dez­naționalizate se pot număra pe degete. Câteva prin Bihor și câte­va în secuime. încolo, toate satele ardelenești au păstrat caracterele originare naționale , ca limbă, port, așezare gospodărească, etc..’ Acele sate rmânești, în care a­u fost colonizați unguri ori sași, ei au învățat românește, iar cu băș­tinașii limba intrușilor între gar­durile lor. Pretutindeni în Ardeal unde au conviețuit cu românii elemente eterogene, aduse în sco­pul de­ a promova opera de desnn­sul s’a întâmplat tocmai invers. Pretutindeni, românii au desea­­naționalizat pe unguri și sași. Scriitorul acestor rânduri a vă­zut sub acest raport un caz edi­ficator. Imediat după unire, mer­gând în comuna Ulciug, din jud. Sălaj, a putut constata de vișit cum ungurii fuseseră deznațio­nalizați de elementul băștinaș care le dăduse limba încă pe vre­mea stăpânirii maghiare. Și așa s’a întâmplat în cuprinsul între­­gului Ardeal. Țărănimea din Transilvania, a învins valul de strein­ism prin in­termediul acelui vator, ce stăruie, instinct conser­psih­ologia sa. Prin să trăiască în intermediul acelui instinct de rezistență, pe care și-l pune în valoare, ori de câte ori împrejurările au cerut a­­cest lucru și-l cer. Prin trăinicia sufletească a acestei țărănimi, a­­tât de puternic înarmată în lupta cu elementele eterogene. Din mijlocul țărănimii, își luat­ zborul la învățătură cei dotați. Unii dintre ei se întorceau în iționalizare­a băștinașilor proce­­s sate. Alții rămâneau în târguri. Cei întorși in sate, se identifi­cau cu mediul rural. Preoții și în­vățătorii erau sfătuitorii țăranilor în treburile naționale. De altfel, stăruia în Ardeal în acest sens o întreagă tradiție. Căci, preoții se considerau urmași vrednici ai pro­topopului de amintire cărtură­rească din Vințul de Jos, Ion Zo­­ba, ca și ai călugărului Sofronie, ce_a lupta faptic pentru neatârna­rea bisericii românești de peste munți. Iar, învățătorii luau pilda de la falanga de mucenici, caii s’au jertfit fără preget pe altarul școlii românești. Pentru sătenii, adevărata­­,inte­­lighentă“ era reprezentată de că­tre intelectualii lor. Căcii intelec­tualul din târg, deși era tot domn „intelighent’’, totuși era strein de ei. Intre sat șî oraș exista o dis­­tanțâ nu numai fizică, dar și su­fletească. De aci, marea încredere a țărănimii ardelene în intelec­tualii rurali și acea atitudine de circumspectă față de cele din oraș. In Ardeal era o clasă țărăneas­că căreia i se suprapusese o altă simă, * iAkteataati ABz «AteaU și orășănești. Căci, de o burghezie românească nu putea fi vorba. Iar boenxi, proprietarul de pământ, era pr­etutindeni străin. Așa a fost înainte de unire. După unire în târguri a în­ce­­put a se înfiripa o burghezie na­țională. Iar ca un produs al terenurilor și suprapus peste clasele sociale de mai sus, trebue considerat­ po­liticianul. Nu-i mai puțin adevă­rat, ca și înainte de războiu exis­tau politiciani în Ardeal. Insă po­litica era numai ceva accesoriu. Bunăoară d. Iuliu Maniu, era mai întâiu advocat la Blaj și apoi era politic. Astăzi rosturile sunt ranver­­sate. Politicianii au apărut ca din pă­mânt, în Ardeal, amenințând a se transforma în clasă socială. Și acest lucru a fost promovat în special de guvernarea național­­țărănistă, prin procopsirea tutu­­or rudelor și „nepoților’’ poten­taților oca­trau­tori ardeleni de­­ cis* scâ ^í­i * MM DRAG.NBA fHfeMswrTrre Ti**, 1C3I Calde proaspete * • » *—»*•**« «ai .T­MPiuri DTTT r »ri?­­| P*---------"X. animat Desenul unnnat: acest gen nou de cinematograf a sfârșit prin a în­truni sufragiile unanime ale spec­­tatorilor. Și pe bună dreptate! Multe din comediile destinate a sluji drept complectări de programe, nu se bu­cură nici măcar in parte de succesul complectărilor cu bandele lui Miky, șoricelul cu faimă internațională, a motanului năstrușnic Pisicato sau a altor vedete concepute de fantezia artiștilor ce le creaic. Dealtfel acest gen nou, ajuns la a perfecție desăvârșită a înlocuit a­­proape cu totul vechile comedii ame­ricane, atât de anoste. Contribue la acest succes și sincronizarea admi­rabilă cu care sunt dotate. Publicul nu numai că se amuză de situațiile burlești ale personagiilor dar au și prilejul de a ascultă o muzică exce­­lentă, care reconfortează și destinde nervii uneori prea încordați de su­biectul filmelor. Am văzut zHele acestea la un ci­nematograf de pe bulevard o astfel de complectate de adreptul minunata. Miky și piticii. Ei bine! Rămâi sur­prins de perfecta îmbinare a mișcă­rilor cu sunetele. Un tot atât de ar­monios, încât aproape nu-ți vine să­ crezi că personagiile n­:au existat ae­­vea decât în mintea realizatorului. Câti știu însă că pentru or’?­­5­—20 de minute de rulare, a fost necesară o muncă neobosită de zile și luni pitregi! Dar, acesta este un alt revers al medaliei, de care publicul se inte­resează prea puțin. Că desenul animat va lua cu totul locul comediei de scurt metraj, nu se mai Indoește nimeni. Ea este o realitate de care avem să ne con­vingem in viitorul apr­opi­at. Avem insă un regret: acela că în loc să se cheltuiască atâtea milioane de lei cu diverse încercări efemere de felul buleandrei ,Ecaterinei Teodoroiu, etc., s'ar putea încerca și la noi acest gen. Gândim că ar avea infinit mai multe șanse de reușită ca celelalte. — pan — SIMONA comedia muzicală a d-lor V. Rodan și N. Constant­inescu cu muzici de Raoul Seuly va avea ca interpretă principală pe cunoscuta primadonă Lily Vasiliu al cărei partener va fi enorml 1 Brună. Premiera a fost fixată în seara de Miercuri II Ianuarie, ora 9 seara, la Teatrul Elite. * LIL­DAGOVER deține rolul principal din filmul „Doamna Barbă Albastră. MARILENE DIETRICH a terminat turnarea în filmul „Mi«­reoco“ în care are de parteneri pe Adolf Mentou și Gary Casper. AMICITIA CULTURALA .­FRANCO-ROMANA“ Duminică 18 Ianuarie ora 4 p­m va avea loc la „Ateneul Cultural" Sc. Visarion (Str. Cometa) a 8-a Con­ferința și șezătoare culturală, a Re­vistei F­ranco-Română. Dl. Pavel Al. Macedonski, Președin­tele Amiciției Culturale Franco-Ro­­mână va vorbi despre Mareșalul Joffre, vor apare în cursul lunei Februa­rie în două volume, editate de d. S­­Ciornei. Volumele vor cuprinde evenimen­tele petrecute în răstimpul de la intra­rea României în acțiune și până la primul guvern al Federației adică de la 1917—1920. * VIITORUL:.. ... film­ul Gretei Garbo e intituat Susan, Lenox, Her­oise and Fair (Susan Lenoux — mărirea și decă­derea ei). Regia filmului o deține King Vidor.­­ VICTOR ION POPA este regizorul comediei „Boxid” de Barry Conners, a cărei premieră are loc Miercuri U Ianuarie la teatrul Maria Ventura. TEATRUL VENTURA La teatrul „Maria Ventura’’, se reprezintă astă seară, Marți 13 Ia­nuarie, pentru ultima oară, minu­nata comedie a d-lui André Paul A­n­­toine Dușmanca", în traducerea d-lui C. Cristobald, cu strălucita in­terpretare a d-nelor Aura Buzescu, Marietta Doculescu, Ion Morțun, G. Vracca, C. Danielescu, V. Lăzărescu și Jules Caza­ban. Direcția de scenă d. Victor Ion Popa. Decorurile de Feodoroff. .­­ „ROXI“ Dogi succesul piesei „Dușmanca­­­ste departe de a fi epuizat la tea­trul „Maria Ventura" se repetă zil­nic cu mare Înfrigurare, minunata comedie americană a lui Barri Coo­lers „Hoxy”. Această comedie care a­­ccese elogioase și aprecieri obținut bine meritate atât peste ocean cât și în F­ranța, Germania, etc. i se prevede și la noi acelaș triumf, având în lrumea distribuției pe d. R. Bub­­finsky, Leny Caller, Maria Mohor, Silvia Fulda, Marietta Doculescu, G. Timică, C. Danielescu, C- Rovinnțescu etc. O chezășie a unui succes asigurat este punerea în scenă a d-lui Victor Ion Poj*a­ Premiera va avea loc Miercuri 14 Ianuarie. Decorurile de Feodoroff. Rareori un spectacol a stârnit atâta ilaritate ca­­,M. B.­­ CV” la teatrul Alhambra. O sală arhi­plină aplaudă în tot cursul serii la scenă deschisă pe principalii in­terpreți în frunte cu doamnele Marietta Rareș, Renée Annie, Ce­cile Grigori­u, Lie Sandra, Beatrice Țara, Jeana Burileanu, Duca Mi­­hăi­lescu, etc- și cu domnii Ionel jaranu, V- Brezeanu, V- Ronca, C­­­ociung, C. Boureanu, V Romanov­­ j Valentin, etc­ Cu toate cheltuelile făcute pen­tru montarea acestui spectacol, prețurile au rămas cele mai reduse din Capitală, ce! mai scump ]pe costând» fără nici un d de taxe în plus, numai 120 lei. DE LA UNIVERSITATEA POPULARA Ministerul de instrucțiune publi­că, a autorizat Universitatea Populară din București să înființeze un cara seral de liceu și școală comercială su­perioară. Persoanele și elevii care se­pară în particular pentru been pre­și școala comercială superioară, ase­meni absolvenții școalelor elemen­tare de comerț, cari doresc echivaleze titlul cu certificatul să-și de absolvire al cursului inferior de li­ceu, pot urma în condițiuni foarte avantajoase aceste cursuri, cari se țin seara între orele 10 jum. la școala „Cuibul cu Barză” din str. Știrbey Vodă No. toi. „ ..f * UNSPREZECE este titlul noului roman al d-lui Mircea Damian, aflat sub teascurile Cărții Românești. * LIANE HAID ȘI WILLY FORST sunnt vedetele unui nou film „Ma­dame cherche de la Campagne“ o co­medie ușoară. FAMILIA POPESCU este titlul romanului pe care d.­­­­. Cocea ni-l va da îe cursul lunei viitoare prin intermediul editurei Cultura Națională. HENRIETTE YVONNE STAHL tânăra autoare a romanului Voic­a, va prezenta publicului un volum de r­uvere: Mătușa Matilda, care va a­­pare ta editura Cultura Națională în cursul lunei acestea. » HOROSCOP romanul d-lui I. Petiz va apare în curând în editura Națională S. Ciornei. C­ADRIAN MANIU a obținut un succes franc cu noul sân volum­ „Drumul spre stele" în care critica vede opera unui mare poet. V PAUL VALERY . a scris libretul unei opere muzica­le ce se va reprezenta la Opera Mare din Paris. Muzica aparține compozitorului Arthur Honegger. * STUDENTELE ȘI CONCURSU­RILE DE FRUMUSEȚE C. S. B. aduce pe această cale la cunoștința d-relor studente că le este absolut interzis de a lua parte la vreun concurs de frumusețe, indife­rent de cine-l va organiza. Cele ce se vor dovedi că au contra­venit acestor dispozițiunii, vor fi eli­­m­­­inute din toate organizațiun­e stu­­l Vonțeșii, 'v "* •*­­*• V MEMORIILE ».LUI PROF. N. IORGA va interpreta filmul Landley site). * LAURA LA PLANTE rolul principal din Winee­­ Femei pâră­ •* TEATRUL ALHAMBRA SILY VASILIU Radio AZI BUCUREȘTI 59( nr. 13 Muzică corală (plăci de grame,­fon). 13.30 Informațiuni, Bursa de efec­te bursa de cereale, cota apelor Du­nării și semnul orar. 13.50 Muzică instrumentală plăci de gramofon). 17 Orchestra Sibiceanu. Muzică u­­șoară și românească. 18 Informațiuni, meteorul și sera» nai orar. 18.16 Orchestra Sibiceanu. Conti­­nuarea concertului. 19 D I Timuș: Literatura japone ză. 19.20 D-na Claudia Milian Mînules­cu: O regină poeta „Carmen Sylva‘% 19.40 D. Horia Oprescu: Țara val­sului. PROGRAM DE SEARA 20 Muzică românească (plăci de gramofon), 21 Orchestra Radio: Thomas: Săr­bătoarea Primăverii — balet din c*­pera ..Hamlet” 21.30 D. Hauteoeur: Probleme de artă decorativă (în limba franceză). 21.45 D. Dr. Konrad Richter: Lec­turi din literatura română traduse în limba germană. 22 D. Pfeiffer — canto ; Brahms, Cântece boheme; Wolf: Feuerreiter; R. Trunk: Dușmanul; Loewe: Edu­ard; Cântece italienești 22.25 Orchestra Radio: Joh: Strausa Iubiree, vin și cântec-vals; Charpen­tier: Impresii din Italia-Suită; Le­­har: Potpuri din opereta „Friederi­­cke”; 22.45 Informațiuni. spectacole NAȚIONAL, seara ora 8.30» «Ffi» me ia ți paiața“. REGINA MARIA, seara ora 9: „Pardon, madame“. VENTURA, seara ora 9. „Dur-ALHAMBRA, B. et Co.“ seara ora 9.15: „M. CINEMATOGRAFE TRIANON: „Cântecul s’a sfi­rlit limba germană cu Liane Haid, Willy Forst și Hedwig Bleibtren. REGAL: „Floarea Rhinului" cu Kä­the Doersch și Hans Bollman SELECT : „Dansatoarea“ cu Do­lores del Rio și Charles Farrell Ultimul jurnal sonor Fox. VOX: „Monte Carlo“, cu Jeanette MacDonald și Miki în „Țăranul re­­sei“. ROXY: „Student să fii la Heidelberg“ cu Fred Louis Lerch ți Anita Do­ris. BULEVARD PALACE; „Dansatoa­­rea", film sonor si cântat cu Dolo­­res del Rio si Charles Farel. Com­plec­tari: chansonetistul Parchicot ți jurnalul „Fox“. CORSO : „Dragoste pătimare" cu Vla­­dimir Gaidarov si Ita Rina. OMNIA: „Șarpele“ cu Greta Garbo si Conrad Nagel. La fine o com­­plectare. MARNA: „Mireasa regimentului“ si trupa de reviste Titi Mihăilescu : „Cu lipici“. MARCONI: „Terakanova“ film sonor si vorbitor­ Seara trupa de reviste va juca „Pardon“. VOLTA BUZESTI: „Serenada dra­gostei“, sonor si cântat, cu: Kamen Novarro si Dorothy Jordan Com. Hectare Comedie cu trupa de câini 15 Üni Yälä*

Next