Epoca, decembrie 1931 (nr. 855-879)
1931-12-01 / nr. 855
N. 855 3 LEI »MfM Și ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, CALEA VICTORIEI No 33 Mame $i inserții Se primesc la ad trația ziarului și la toate agențiile de publicitate Telefon 362110 Mini ini ismiisi Nu se poate contesta o orientare generală spre dreaptă. •Dată, deci, să-i găsim temeiurile. De această orientare nu scapă nici Rusia Sovietică. Este, în Rusia, o tendință de a pune la locul de răspundere pe tehnician și, în general, pe omul, pregătit, indiferent că este, sau nu, înregistrat în controalele partidului comunist. Mai mult, tehnicianul este importat cu mari cheltueli. Trotzki, teoreticianul revoluției permanente, pribegește peste mări și țări. Toate forțele creatoare din Rusia sunt mobilizate pentru reușita planului economic, chestiunile politice fiind lăsat tot mai mult pe al doilea plan. Birourile pur politice cari vor, cu orice preț, să provoace revoluția mondială, sunt ținute în frâu de conducătorii politicii economice, cari încep să înțeleagă că reconstrucția funei societăți nu se poate face cu fraze răsunătoare, ci cu munca aprigă, organizată erarhic, ordonată și îndelung stăruitoare. Exproprierea claselor posedante a fost cel mai ușor lucru. Din contră, sporirea bunului trai al maselor, prin reorganizarea și desvoltarea aparatului național de producție, nu se poate face prin decrete și prin afișări și agitații doctrinare. Astfel, orientarea spre dreapta, chiar în Rusia Sovietică, se definește ca o tendință economică constructivă și ca un declin al despățului de răspântie. Cam acesta ar fi noul conservatism, care se manifestă tot mai accentuat,în ultimul timp, în întreaga Europa.. Cauza fenomenului este foarte interesantă. Supraproducția manifestă și cu tendință de permanentizare în ramurile economiei agricole, a provocat o criză generală a prețurilor. Scăderea puterii de cumpărare a muncitorilor pământului, care formează cam 2/3 din populațiile statelor capitaliste, a anemiat în mod catastrofal debușeul produselor industriale neagricole. De aci a urmat un sdruncin al întregului așezământ economico-mondial. Acest sdruncin este mai pronunțat în ramura creditului. Creditele nu se mai pot plăti la termenele convenite, sau nu se mai pot plăti în totalitatea lor. Debitor și creditor, în general, sunt deopotrivă de păgubiți : primul prin deprecierea produselor, secundul prin pierderea unei părți din creanță. Dacă se ține socoteala că așezământul economic al statelor capitaliste se rezuma, în mod principal, pe credit, se înțelege ușor ca, în momentul când acesta este ruinat, când ruina lui tinde a se prelungi, din cauza instabilității prețurilor, în perioada de ajustare la noile condiții, toate clasele posedante sunt în suferință. Astfel fiind cazul, contra cui să agite, partidele de stânga, masele ? Contra cui să se facă revoluția ? Luând puterea în mână, cum vor putea, repune pe picioare aparatul de producție desorganizat, prin expropriere, colectivizare, etatizare, adică prin întărâtare a claselor celor mai conștiente și mai pregătite ? Unde au ajuns Bolșevicii după 14 ani de orori, nu numai inutile, dar păgubitoare ? Folosește, măcar claselor de jos, revoluția ? Cel puțin în teorie, revoluțiile nu se fac de dragul de a face revoluție, ci cu scopul de a îndrepta, cu mijloace radicale, o stare rea de lucruri. Astăzi, din cauzele numărate mai sus, clasele sunt aproape nivelate, prin, sărăcia generală. Marea lor diferențiere, în epocile de avânt economic, dedea naștere la diferite curente sociale, cari, politicește se organizau în partide, tot atât de numeroase. Acesta este substratul partidelor și programelor politice, după cele mai populare teorii. Nivelarea socială de astăzi, conduce la nivelarea curentelor, deci la inutilitatea partidelor. Fenomenul se observă foarte lesne : pretutindeni partidele de stânga sunt desorientate, șovăitoare, stopesc văzând cu ochii, sau trec spre dreapta . MacDonald trece dela stânga l a dreapta; social democrația germană, care se prepară de 80 de ani de revoluție, a cedat inițiativa, dictatorului conservator Brüning. Partidul Național Țărănesc al nostru, fost democrat integral, a devenit foarte ponderat. Etc., etc. Nu se observă pe nicieni noi curente de stânga, cari să ia locul vechilor organizații, astăzi în plină disoluție. ’ Ceea ce nu se poate spune despre curentele de dreapta. Tocmai din contră. In Polonia, mareșalul Pilsudschi guvernează de un an în toată liniștea, sporindu-și tot mai mult autoritatea, iar opoziția turbulentă a amuțit ; partidul social națiional, al lui Hittler, tinde a deveni, în Germania, forța politică cea mai puternică, în Austria guvernează o formație de dreapta. Nu amintim decât în treacăt Anglia, Italia, Iugo-Slavia, cari au guverne de dreapta, alese prin sufragiu universal, în ultimul timp. Fenomenul întăririi dreptei, decurge în mod logic din acel al slăbirii celor de stânga. Dacă există o nivelare generală a claselor sociale în sărăcie și, implicit, o inutilitate a partidelor de stânga, în schimb, societatea omenească înțelege că la o răspântie istorică cum este cea de astăzi, refacerea nu poate veni decât printr-un solidarism general, adică al tuturor claselor corpului social. Printr'o încordare ordonată și erarhizată a tuturor roților sistemului social, prin înlocuirea retoricii de răspântie cu activitatea sobră, prin afirmarea solidarismului social-economic, înlocul țigăniei politice, numai în aceste semne, presimte corpul social, că se poate învinge. Aceste comandamente ale ceasului de față nu pot fi realizate decât într’o atmosferă, de disciplină și erarhie și de către oameni cari iau societatea în accepțiunea ei de bloc, iar nnu în acea de pastă de experiență. Drumurile de astăzi au adus, cu alte cuvinte, printr’o mai mare nivelare socială, o mai mare armonie. Partidele de dreapta au sarcina să capteze această dispoziție favorabila a epocii și s’o canalizeze într’o direcție constructivă. Noua politică conservatoare începe a construi viitorul prin consolidarea economiilor naționale, în detrimentul mercantilismului internațional de până aci, aflat acum în stare de disoluție. Semnele acestei politice sunt îngrădirile vamale, cari se observă peste tot și cami bat și la poarta noastră. Din această bătălie vor eși victorioase țările cu cele mai bogate isvoare de materii prime. România este una din ele. Noul conservatism nu este în totul cel vechi. Temeiurile lui sunt : solidarismul național, pe deasupra claselor și constructivismul economic pe baza acestui solidarism. I. Diaconescu Marți 1 Decembrie 1931 Fondat in anul 1885 de NICOLAE FILIPESCU cefițeniigriOHiui Obârșia parlamentului românesc se găsește în Regulamentul organic, dealtfel prima noastră constituție, dar în anul 1831. Zilele acestea s'a împlinit un veac. Această instituție, ca prima putere din sfat, a jucat și joacă un mare rol in viața politică. In decursul unei sute de ani, s’au întâmplat multe schimbări. Astfel, cu noua constituție din 1864, Statutul domnitorului don Cuza, sistemul parlamentar se divide în Cameră și corpul ponderator, cel din urmă numit, prin Constituția din 1866, Senatul, încă din 1822 s’au dat semne de înființarea parlamentului de către cărvunarii domnitorului Ioniță Sandu Sturdza, care însă nu s’a putut înfăptui. Adevărată ascensiune a parlamentului românesc începe cu anul 1864. Parlamentul fiind împărțit, in două corpuri, tânăr și matur, ne prezintă o mai mare seriozitate în activitatea sa. Rolul parlamentului în viața unui stat este covârșitor. El a pus capăt puterei tiranice a regelui. E destul să cităm vorbele lui Ludovic XIV, „L’état c’est moi", și ne dăm seama de adevărata realitate. Deci imboldul înființării lui a fost dat înșiși de regii. Parlamentul a venit ca o reacțiune contra acestei stări intolerabile. Astăzi, când Constituția împarte prerogativele sale celor trei prieteni, firește, rolul parlamentului nu mai este acesta. Nu ne vom abate câtuși de puțin asupra rolului ce-l are parlamentul actual. Cercetând istoria veacului parlamentar, desprindem mulțime de fapte înălțătoare, ce s’au înregistrat în mod succint ca pe o peliculă de cinematograf. La tribuna parlamentului, bărbați de stat ca Ion C. Brătianu, I. I. C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, Niculae Filipescu, Take Ionescu, Ion Ghika, B. Delavrancea, etc. — cu talentul lor neîntrecut de a vorbi — au apărat interesele României de astăzi. Au fost zile de înalt patriotism cum nu s’a mai pomenit vreodată. In mintea fiecăruia domnea acel ideal național, care, după multe jertfe, a fost îndeplinit. Astăzi viața parlamentară nu ne prezintă nimic nou. Disciplina și seriozitatea cu cari se discutau faptele odinioară, a slăbit. Parlamentul are nevoe de un ritm nou. Dar vedem că întârzie. Zilnic se petrec aceleași lucruri. Peste parlamentul nostru au trecut abia o sută de ani, peste parlamentul englez mai bine de șeapte sute de ani. Veacurile dearândul l-au cizelat. De aceea orice cetățean englez are cel mai mare , respectiv vru această instituțiune: " însuși proverbul: „parlamentul englez poate face orice, numai băiat dintr’o fată , nu", ne evidențiază clar, marea putere și încredere lăsată acestei instituțiuni. Semnalăm aici regretul nostru că Adunarea deputaților" n"a luat inițiativa sărbătorii centenarului parlamentar. Măcar de la un veac la altul, să cântăm această sărbătoare. E singurul prinos ce-l putem aduce parlamentului care ne-a alinat multe dureri. Aurel Popovici -----------xox---------- -11» Paris, 29. (Randor).— Voiajul făcut de d. Flandin, ministrul finanțelor, la Londra, dă loc la mai multe supoziții, cu toate că oficial voiajul este atribuit unor motive de ordin privat. Ziarul ,JLe Journal" in special subliniază coincidența călătoriei d-lui Flandin în Anglia cu necesitatea urgentă de a se înlătura grave dezacorduri între Franța și Marea Britanie, mai ales în ce privește chestiunea reglementărei reparațiilor și datoriilor private germane și a chestiunilor din domeniul relațiunilor economice. ,Le Journal crede că d. Flandrn va căuta să discute aceste chestiuni cu personalitățile engleze pe când le va întâlni în cursul călătoriei sale în Anglia. Presionismul englez Iu .25 Noembrie a intrat in vigoare noua lege, care împovărează un mare numar de produse complecte de import cu taxa de 50 la sută ad valorem. Printre articolele ce au fost atinse se află mărfuri de lână, confecțiuni (haine), mănuși de tot felul, parfumuiri și articole cosmetice, produse de mătase, mașini de scris, produsele industriei radiofonice, o întreagă serie de aparate, mobile de fier, produse de sticlă, produse ceramice, mușamale, etc. Importul articolelor în chestiune se cifrează anual la 20 milioane lire sterl ine, adică 12 miliarde. și jum. lei. Primn nouile masuri vamale se crede că fitlaffi Puststatului va spori pa. 10 milioane. jyc sterling. „ Deficitul balanei comerciale din anul acesta va ajunge la peste 400 miilioadre, așa că de fapt suma de 10 milibarde lire sterline nu poate avea o mare importanță. Statistica pe primele trei pătrare arată că deficitul va fi considerabil, dar că în urma descreșterii ■generale a comerțului englez va fi puțin mai mic decât cel din 1950. ■Comerțul Angliei se prezintă după cum urmează (în mii. lire sterline) : In primele 9 luni 1951 importul Angliei s’a cifrat la 621,4, în 1950 785 mil., revenind alimentelor 297,9 mil., în 1950, 546,5 lub. materii prime 117,6 mii. 195,6, și produselor complecte 187,9 (154,4). Exportul Angliei s’a cifrat în primele 9 luni 1951 la 192,5 (în 1950 441,1), revenind alimentelor 25,7 (55,5), materiilor prime 54,7 (50,1), produselor complecte 221,0 (545,5). Din aceste cifre se deduce că deficitul balanței comerciale engleze în primele 9 luni 1951 se cifrează la 529,1 milioane lire sterline, față de 544,0 milioane în aceaaș perioadă din anul trecut. Se poate deci indem că nouăle măsuri vamale din Anglia formează numai primul pas, după care vor urma numeroase alte măsuri. Este necesar a se accentua că in Anglia există o politică proiecționistă de fapt încă vamală din 1916, când această politică a fost realizată de eminenții politician liberal Reginald MacKenn, un motiv pentru protectionism ,a servit în acel timp războiul și neavoia de apărare a importului fața de țările inamice. lie, scumpa țara, puterea mea de munca si puterea mea de iubire. Nicolae nipescu Datoria partidelor politice Evenimentele interne Din ultimele frământări politice se desprinde un lucru: Modul ușuratec cu care se tratează la noi problemele cele mai vitale. Iată doi ani de când toate partidele au apucat-o cu mai multă sau mai puțină discreție pe calea croită de d. Nolică Antonescu. N’a fost congres politic, n’a fost ședință de comitet la care să nu se fi vorbit de chestia datoriilor agricole. Fiecare partid își avea proectul său, pe care bineînțeles nu înțelegea să-l dea în vileag ca nu cumva vecinul să-i fure ideile, într’o bună zi d. Argetoianu lansează o bombă. Explozia riscă să distrugă țara. Partidele de data aceasta au Înțeles pericolul și sunt gata să sară in ajutorul guvernului pentru a Împiedica dezastrul. De mult partidele n’au fost mai sincere ca de data aceasta. Este o chestie de viață sau de moarte pentru toată lumea. Acei care până acum zece zile, n’ar fi încredințat secretul lor nimănui, sunt astăzi gata să dea guvernului rețetele lor cele mai miraculoase. Partidele redevin conștiente. Atâta bunăvoință spontană se izbește insă de o dificultate inextricabilă. Rețetele n’au fost stabilite încă. Și de unde partidele aveau în lada lor de fer soluția problemei datoriilor agricole, care trebuia să fericească pe ultimul cetățean ca și cum bogații să crează in mod artificial, partidele zic, descoperă intr’o bună zi că soluțiile lor erau simplă marfă electorală. De atunci comisii și subcomisii lucrează de dimineață până seara in toate cluburile politice, cu nădejdea de a descoperi o formulă nu prea vătămătoare pentru economia țării, formulă care pe zi ce trece, pare mai greu de găsit. Nădăjduim că cu bunăvoință a fiecăruia se va întocmi un proect de lege sănătos al cărui principal merit va fi de a pune capăt demagogiei pe tema datoriilor agricole. Dacă partidele politice serioase sunt în stare să conlucreze cu eficacitate la această operă, ele vor atenua vina iar din trecut. GRIGORE FILIPESCU din Cehoslovacia Activitatea parlamentului cehoslovac, care se ocupă în prezent cu bugetul pe anul 1952 ,și cu alte chestiuni de caracter economic, a fost zilele acestea întreruptă de știrile asupra consecințelor unei demonstrații comuniste ce a avut loc în localitatea Frývaldov din Silezia. In această localitate, care se află situată în apropiere de granița germano-polono-cehoslovacă, au organizat zilele acestea, sindicatele roșii, o componentă a partidului comunist cehoslovac, demonstrații și întruniri de protest în întreaga regiune industrială dimprejuruil acestui oraș. Au fost răspândite manifeste, prin care sa cerut provocarea unei greve generale și organizarea de întruniri de protest „împotriva foamei și a imperialismului japonez din Extremul Orient“. Din această lozincă e clar că demonstrația a avut un caracter politic pronunțat, ceea«; a subliniat și presa cehoslovacă, care și-a exprimat părerea că manifestațiile comuniste au avut loc din ordinul Moscovei. Demonstrațiile din împrejurimile orașului Fryvaldov au fost interzise de poliție. Agitatorii comuniști au reușit insă să se întrunească câteva sute de muncitori pentru demonstrați. Prefectul județului a ordonat jandarmeriei ca să silească pe demonstranți a se împrăștia. Intr’adevăr 15 jandarmi au reușit să împrăștie pe demonstranți. Mulțimea s’a întrunit însă din nou și într’un număr de 800— 1000 s-a îndreptat asupra orașului Fryvaldov. In drum cortegiul fost din nou oprit de un cordon a de jandarmi și împrăștiat din nou. După puțin timp însă demonstranții și-au refăcut rândurile și au mers mai departe. In apropierea orașului manifestanțîi , comuniști au fost opriți de jandarmii pontai a treia oară și de astădată ciocnirea s’a încheiat in mod tragic. Demonstranți au aruncat cu pietre asupra jandarmilor și conduicăitorul echipei, locotenent de jandarmi, fu doborât la pământ prin o lovitură cu un baston de fier in cap. In momentul când a căzut a dat ordin de a se trage , o salvă, căci și ceilalți jandarmi au fost loviți și răniți. Rezultatul ciocnirei și a salvei jandarmilor a fost împușcarea a 8 demonstranți și rănirea a 14 demonstranți și a 10 jandarmi, între cari 2 ofițeri de poliție. Știrea asupra acestei întâmplări a sosit la Praga tocmai în momentul când a avut loc o ședință plenară a parlamentului. De aceea evenimentul a avut un mare erou printre deputați. Deputații comuniști au cerut imediat ca să vorbească ministrul de interne făcând o expunere asupra cazului. Desbateriile parlamentare au fost întrerupte și s-a alcătuit o comisiune compusă din trei deputați, care a plecat la fața locului. In comisiune au intrat 2 deputați germani, căci ciocnirea a avut loc în regiunea de lângă frontieră, unde majoritatea populației este germană. Miniștrii guvernului cehoslovac și-au întrerupt de asemenea consfătuirile și au ordonat o cercetare riguroasă a evenimentului, cu care cercetare a fost însărcinat ministrul de interne. In seara aceleiași zile, (25 Noeabrie), când au avut loc demonstrațiile ce s au încheiat în mod tragic și când au sosit la Praga, primele comunicate oficiale, ministrul cehoslovac de interne a făcut în parlament o expunere asupra incidentului. El a descris cazul după cum s’a putut ceti mai sus și a accentuat în afară de aceasta că toți cei împușcați și rănițți nu erau șom neuri, ci lucrători ocupați la lucru, așa că e vorba de o demonstrație din motive politice. A accentuat mai departe că era de datoria administrației publice și a organelor ei executive, ca să se mențină liniștea și ordinea, ca astfel siguranța locuitorilor orașului Fryvaldov să nu fie amenințată. ..Timpul este azi neobișnuit de dificil — a spus ministrul de interne în parlament — și nu e timp pentru demonstrații dăunătoare, cari împiedică munca. Regretăm profund acest caz----a vorbit mai departe, în numele guvernului cehoslovac, ministrul dr. Slavik — și în special viețile omenești. Dorim din adâncul sufletului, ca înaceste timpuri grele, lupta pentru existență să nu fie rezolvată prin sânge. Numai prin o muncă sârguitoaie și conștiincioasă putem înfrunta criza și îndulci mizeria. Și pentru această muncă C nevoe de ordine”. Declarația ministrului de interne în parlament, a liniștit pe deputații adunați. In presa cehoslovacă, ciocnirea demonstranților comuniști cu jandarmeria în localitatea Fryvaldov, a pricinuit deasemenea o mare vâlvă. Presa socialistă ca și toate celeilalte ziare condamnă în mod energic demagogia comunistă, care împinge în mod conștient pe muncitori la moarte, deși comuniștii știu dinante că in situația actuală nu se poate realiza nimic in acest mod. Ziarele naționale și în general cele de dreapta văd in întâmplarea tragică din Fryvaldov nouă dovadă a nevoii de a se interveni împotriva elementelor cari vor să răstoarne ordinea din prezent pe baza instrucțiunilor din afară. Ziarul „Narodni Listy” din Praga întreabă, ce s’ar întâmpla în Rusia sovietica acelora care, ar îndrăzni să facă asemenea instigații împotriva ondinei existente. " " ... Oficiosul partidului agrarian cehoslovac „Venin” , observa ,ca evenimentele de la Fryvaldov sunt opera emisarilor din Moscova, cari urmăresc asemenea neliniști pentru agitațiile lor, și împotriva cărora e nevoe a se lua măsuri energice. ■-----------xox---------- Situația creditelor acordate Germaniei New-York, 29 (Rador). — Delegația americană care merge la Berlin, pentru a examina situația creditelor acordate Germaniei, va avea misiunea, după ziarul „New- York Times”, să asigure interesele bancherilor americani, în sensul de a lua dispozițiuni pentru organizarea purtătorilor bonurilor germane în dolari, în sumă totală de circa 250 milioane dolari. Ziarul de mai sus subliniază că aceasta este o măsură de precauțiune, provocată în parte de declarațiile făcute de d. Laval, președintele consiliului de miniștri francez, anume că „Franța nu ar permite ca datoriile private ale Germaniei să aibă precădere asupra reparațiilor”. ipilii iniijici din America *1 de D-na Alena Costaky-Nicolau In ziua de 21 Martie 1931, 38 de femei delegate ale diferitelor state se îmbarcau la Cherbourg pentru a reprezenta țările lor la „Congresul de la Welles al femeilor universitare". * Majoritatea, se cunoșteau de la celelalte congrese. Intr’un minut puntea ■ superioară a vaporului’ s’a transformat in turnul Babel, se auzeau toate limbile și natural — toate doamnele au poftă de vorbă. „Berengaria’’ este cel mai mare și confortabil vapor al Agenției Engleze „Cunard Line”. Fundația Carnegie care oferea delegatelor călătoria pe apă, se arată la înălțimea miliardelor ce reprezintă. Vaporul prevăzut nu numai cu cel mai desăvârșit confort, dar și lux, ne punea la dispoziție pe lângă cele mai frumoase cabine și minunate săli de restaurant, de lectură, de muzică, saloane-ceră, sală de gimnastică, bazin de înot, Me de aburi, institut de frumusețe, de masaj, tot ce mintea unor miliardari răsfățați poate pretinde să găsească la dispoziție in cele 5 zile și 5 nopți cât se face traversarea cu cele mai mari și rapide transatlantice. Era desigur pentru majoritatea delegatelor, un tas feeric, ceva nou și necunoscut până atunci, dar se pare că în lumea asta tot’ clipe pi*ea frumoase trebue plătite scump- Călătorisem abia 2 nopți și o zi când Luni seara pe când cinam în sunetul muzicei, brusc printr’o fantezie neașteptată, toate farfuriile o pornesc la dreapta și noi după ele. A fost atât de neașteptat încât desigur sar fi putut întâmpla chiar nenorociri, dacă deodată, ca din pământ, inspectori cu un sânge rece desăvârșit, nu ne-ar fi condus în cabine. Ne întrebam prin ce jonglerie rară muzica poate continua, la cabină,—sarabanda urma cu o fantezie uimitoare. Deși culcată și ținându-te puternic de cordon, anevoe parvii să stai la loc pacajele cuprinse de un capriciu brusc încep să se plimbe prin cabină, și ești incapabilă să te miști, masse imense de apă furioasă se sparg in hubloane. Deodată vaporul stopează. Un vas a spart niște hubloane și vasul trebue intors pe loc pentru a se putea înlocui geamurile. Un minut de puțină liniște. Alerg pe punnte. Acolo infernul e deslănțuit. Masse imense de spumă se ridică în coloane gigantice și se sparg cu furie. Zgomotul e asurzitor. Spectacolul măreț și înfiorător. Mă reîntorc în cabină, vasul pornește. Am impresia că e sfârșitul lumii și mă sfiesc de a gândi. Deodată ușa de la cabină se deschide și delegata Iugoslaviei intră pe ușe, lividă și încruntată. „Missis Rumania, Jrna spune ea, am aflat că ești căsătorită și cu copii. Și eu am doi mici, ce căutăm noi noi ? Pricep să facă lucrul acesta , toate delegatele cari sunt cu noi și cari sunt necăsătorite, n’au copii, n’au soți, dar noi ce căutăm în acest infern?” Și cum un țap ispășitor trebue să fie în orice împrejurare, după trecere de un minut adaugă: „Bărbații noștri au fost nebuni să ne lase să plecăm așa departe" și plângea cu hohote. Nu știu de ce, prind partea caraghioasă a situației și totul aș vrea să găsesc un cuvânt s’o liniștesc, dar mi-e atât de rău și instabilitatea în jurul meu atât de mare, încât totul mi-e indiferent. Și groaza ține până Marți seara. Miercuri dimineața cerul e senin și toată lumea pe punte, pe chaise-longues la soare și-a regăsit dacă nu culorile, dar cel puțin surâsul. De aci înainte drumul nu mai este întrerupt de niciun element deosebit și Vineri dimineața la 10, pe o vreme minunată intrăm în rada New York-ului. Goelanzii fâlfâesc în stoluri de jur împrejurul vaporului și deodată, în mijlocul unei insule, se înalță măreață, uriașe, masivă ca concepția și puterea poporului ameirican, statuia Libertății. N’aș putea spune că ceva artistic sau frumos se desprinde din ea. Nu, însă proporțiile ei îți impun ca o forță uriașe- Dar ceea ce este într’adevăr nemaivăzut, priveliște unică și neașteptată pentru noi, locuitori ai bătrânei Europe, este în stânga desfășurarea panoramei zgârie-norilor, care, văzută așa din depărtare are ceva artistic, covârșitor și foarte frumos încadrat prin perspectiva mării. Cu o abilitate de admirat, coîocul mare este „Barengaria” întră în port exact în despărțitura indicată Cunard-Line-ului. Ogrim și înainte de a debarca încep formalitățile. Mă așteptam la micile și marile plictiseli comentate în „Scènes de la vie future” ale lui Duhamel și le așteptam cu atât mai mult cu cât toate șicanele despre cari vorbește autorul, că le are de suferit călătorul Ce pleacă din Europa pentru Statele Unite, îmi fuseseră toate impuse. Peregrinări pe la consulate, angajament pe onoare că nu vom rămâne prin America și apoi vizita medicală. Am fost trimisă la o doamnă doctor care, după ce a stat cu mine câtva timp de vorbă, a complectat un formular impus de americani, prin care își lua formidabila răspundere că nu am râie, și niciun fel de vietate în mine, că nu sunt alcoolică, că nu are nici o diformitate mintală și nici de caracter. Am luat acel formular și citinndu-i lui am gândit cu groază la teribila responsabilitate pe care acea doamnă doctor și-a luat-o față de mine dându-mi acel certificat. M’am gândit cu satisfacție că surat ferită de vreo 30 de nenorociri cari puteau cădea pe capul meu fără ca să ara habar că“ există și cari mi-ar fi făcut imposibilă călătoria în America. Mă ertați că nu vi îi pot înșira act, 100 de motive toate foarte binecuvântate. Ajunse la New York delegatele au fost scutite ag ©oi formalități și am debarcat cu toate într’o sală imensă unde pulsul vieții americane se simțea în furnicarul de lume ce clocotea aci. Agenția diferite întreprinderi făcute să ușureze orice demersuri are de făcut un călător la sosire, te acostează de prețul,indeni, îți întind blocuri pe care îți faci telegrama, care anunță în două ore alor tăi în Europa că ai sosit cu bine. Pentru noi totul e organizat din timp. Pornim cu automobile spre „Columbia” cetatea, universitară a New Yorkului, care ne oferă ospitalitatea pentru 6 zile in două din marile căminuri sau colegii studențești : Johnson Hall și Brooks Hall. Șederea la New York nu este destinată lucrărilor, congresului propriu zis. Suntem reținute aci pentru a cunoaște cel mai nou și mai mare oraș din lume și a ne familiariza cu viața americană și cu tot angrenajul său inedit și ultramodern. ■, NEW YORK Orașul sgârie-norilor, radio-ului, automatelor de tot felul, al taxiurilor cu muzică, al mașinilor de socotit, al electricității care curge din pretutindeni în valuri $j intervine« în orie» clipi « vieții omului, al tuburilor pneumatic« ce duc verta t Conitinuare în esa*