Epoca, iulie 1932 (nr. 1028-1054)

1932-07-22 / nr. 1046

Nr. 1046 3 LEI REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA BUC0BEȘTI, PASAGIUL BOHAN 0NTRAREA PRIN CALEA VICTORIEI) Reclame și Inserții Se primesc la ad­­rafia ziarului și la toate agențiile de publicitate Telefon 362­10 Vineri 22 Iulie 1932 Ziar al partidului conservator.­Fundat In anul 1885 de NICOLAE FILIPESCU lie, scumpa tara, puterea mea de munca si puterea mea de iubire. Nicolae ruipescu Oficiosul­­ J4ul Mihalache început să distribue certificate a­politice. Ni se­ spune cine mai contează și cine nu în viața noastră politică. Aflăm că par­tidul liberal, partidul „hăndră­ 1­iilor uliței" și al „haimanalei electorale", a murit și că, în schimb, „a fost promovat la rangul de prim partid de gu­vernământ un partid tânăr cu altă ideologie și altă orientare programatică"! ’ Vom cuteza să spunem că rezultatele alegerilor nu în­dreptățesc chiar pretențiile a­­cestea de promovare și repe­­tenție... întrucât în cuirasa pri­mei partidul național-țărănesc ar fi mult mai aproape de rea­litate dacă ar vorbi ceva mai puțin sentențios. Dato­ria presei guvernamentale ar­­­ azi, nu să dea și mai multă acuitate unor lupte politice a căror violență este împinsă până la ură, ci să contrib­ue, cu toate mijloacele, la crearea u­­n­­ei atmosfere de destindere. In atmosfera de azi guverna­rea va fi foarte greoae, chiar pentru un guvern foarte tare. Gestul pentru încercarea unei destinderi trebue să pornească de la partidul național-țărănesc. Rezultatele alegerilor și în special verdictul Capitalei, nu duc la certificatele pe cari le distribue cu atât de emoțio­nantă generozitate oficiosul d-lui Mihalache, ori cât de mari ar fi literele de tipar întrebuin­țate. Sunt realități politice prea evidente pentru a putea fi în­lăturate prin afișarea unor ve­sele acre de superioritate îm­pinse până la arogarea drep­tului de a distribui diplome de viabilitate politică. Dar ce guvern ne va putea da partidul național-țărănesc ? D. Maniu pare hotărât să ră­­mâe la Bădăcin și nu se obser­vă în partid chiar cea mai per­fectă coheziune. Intrând în cercetarea acestui capitol se vede și mai clar că partidul național-țărănesc este cel dintâi interesat să se ajun­gă la o atmosferă de destin­dere. Cu atât mai rău pentru el dacă nu va înțelege adevă­ruri atât de elementare. Despre interesele țării nu mai vorbim. Se pare că ele sunt considera­te și de data aceasta, pe al doilea plan. mmm de tem verdictul Capitalei - ■ ------- —| Alegerile din Franța au dat o serioasă majoritate blo­cului Herriot-Blum. Cu toate acestea era de prevăzut chiar a doua zi după alegeri, că to­vărășia electorală dintre ra­dicali și socialiști nu se va transforma într-o alianță po­litică mai trainică. Parisul, care în 1926 dărâmase car­telul, s-a rostit încă odată la 14 Mai 1932, împotriva lui. Sentința unei capitale are o importanță deosebită. Aleșii Marsiliei sau ai Tu­­ionului își exercitează man­datul în mijlocul poporului parizian, acel care era să a­­runce în Sena pe reprezen­tanții majorității din 1926. Un guvern trăește foarte greu împotriva voinței cetă­țenilor Capitalei, în special când e vorba de o țară de puternică centralizare. fii l’am gândit la cele întâm­plate în Franța, luând cunoș­tință de rezultatele alegerilor din București. Nu se poate spune că ac­tivitatea edilitară a primaru­lui Dobrescu a fost cauza în­frângerii guvernului în Capi­tală. Alegătorul, înainte de a ve­dea golul financiar al muni­cipiului, gol care va trebui să fie umplut odată, vede transformările aduse orașu­lui. Și ori­câtă patimă s’ar pune în cercetarea activită­ții unui adversar politic, nu se poate tăgădui că Bucu­­reștiul a câștigat mult sub primariatul d-lui Dobrescu. Rezultatul alegerilor de Duminică este deci un rezul­tat politic și acest rezultat are însemnătatea sa. Votând pentru liberali în massă, ce­tățeanul bucureștean a înțe­les să dea o indicație preci­să al cărei înțeles nu poate scăpa nimănui. Regele, parlamentul, gu­vernul, își îndeplinesc func­țiunile în mijlocul acestor ma­se bucureștene. În Capitală au loc marile manifestații po­litice. Calea Victoriei este mai aproape de sala Băilor Efo­riei, decât de cinematograful Eliza de la Târgu-Jiu. D. Herriot a priceput per­fect de bine înțelesul verdic­tului alegătorilor de la Paris, cari s’au rostit hotărât împo­triva politicei de „aventuri”. Formula este a d-lui Tardieu. Rămâne ca și guvernul de mâine să înțeleagă sentința Bucureștilor. Altfel se vor produce lu­cruri urâte. GRIGORE FILIPESCU Hitlerismul . "Marele ziar francez „Be Temps" a­ întreprins o anchetă în Germa­nia, asu­pra național-socialismului. In numărul de alaltăeri se ocu­­­­pă de programul militar și de po­litică externă al hitlerismului, din care spicuim cele de mai jos. „Art. 1. — Cere unirea tuturor germanilor într’o marre Germanie, pe baza dreptului de a dispune de sine al poporului. Art. 2­ — Cere pentru germani egalitatea de drepturi cu­ cele­lalte națiuni și desființarea tra­tatelor de pace delat Versailles și Saint-Germ­ain. Art. 3. — Cere teritor­iile nece­sare (coloniile) pentru că poporul german să aibă un spațiu sufi­cient și putința de f a se hrăni. Art. 22. — Cere înlocuirea tru­pelor mercenare (Reichswahr-ul) c„ o armată națională“. Anchetatorul francez explică­­ articolele de mai suri astfel: Prin unirea tuturor germani­lor, raționul-socialiștii înțeleg a­­proape numai unirea cu Austria, ceea ce se vede și prin aceea că se cere și desființarea tratatului de la Saint-Germain, care privește nu­mai pe Austria.Ei recuno­sc că prin acest sta­t u­nire, Statul german întregit nu ar avea de câștigat economicele,­ în­trucât Austria are o structură e­­conomică defavorabilă, dar o con­sideră tătă săi Egalitatea de­­ drepturi cerută nu este proprie hitleriștilor, ci comu­nă tuturor partidelor germane. Poate că odată obținută această egalitate, național-socialiștii ar a­­junge să reclame prioritatea și he­gemonia pentru Germania, mun înțeles, după ce s­ au­ arma până în dinți. Acest­ pachet de program este o continuare deghizată a mentali­tății cezariene antebelice. In ce privește restituirea colo­niilor, hitleriștii pretind lucruri fanteziste. Ei își dau perfect sama că teritoriile foste germane din Africa nul sunt apte a absorbi pri­­sosul brațelor germane. Pentru a se obține așa ceva se cere o orga­nizare temeinică de lungă, de foarte lungă durată, . Ei pretind însă în primul r­ân­d coridorul polonez și în­că o parte din Polonia, oferind acesteia în schimb o parte din Rusia... Hitleriștii își imaginează o de­plasare către răsărit atât a Ger­maniei, cât și a Poloniei. Pe când însă Germania înțelege să se de­pla­seze prin renunțarea vecinei la o bună parte din teritoriul na­țional, aceasta urmează să se de­plaseze către răsărit ocupând cu forța o parte din teritoriul rusesc. Planul acesta este mai mult de­cât fantezist, este chiar comic. Cerând înlocuirea miliției plă­tită, de azi, a Germaniei (Reichs­­wehr-ul), cu t Utt serviciu obligato­riu militar, hitlerismul nu­ cere altceva decât dreptul ca Germa­nia să se înarmeze la discreție, pentru a putea reînvia vechea po­litică imperialistă de provocări și cucerire. Hitleriștii spun: su­ntem paci­fiști, vrem să ne înțelegem cu francezii, dar ei să înțeleagă că nu putem trata decât pe picior de egalitate. Numai dacă nu­ ne vom putea înțelege cu ei, vom încerca alte legături și alianțe, de pildă cu Rusia sau­ Italia. In general, și în chestiile mili­­tare și externe, programul hitle­rist este tot nebulos și fantezist, ca și în chestiile economice și so­ciale. Partidul național-socialist nu pare a fi un partid ci o mișcare națională, o mișcare revanșardă și imperialistă-Ex. -xox- Conflictul dintre Para­guay și Bolivia Buenos-Aires, 20 (Băilor).­­ Cercurile diplomatice sun­t preo­cupate de știrile primite din La­­paz și Asuncion unde s’au pr­odus manifestații populare în favoarea războiului Se anunță că guvernul din Pa­raguay va adresa un protest So­cietății Națiunilor.­­Vox Creditul înainte de orice Deși știm sigur că orice posibi­litate de credit este astăzi nimi­cită pe piața noastră, totuș nu ne vine să credem. Mintea refuză să înțeleagă si­tuația că toate tranzacțiile tre­­buesc făcute neapărat cu nume­rar, sau cu mijlocirea unui gaj mobil și transmisibil odată cu tranzacția. Nu ai bani, sau un articol de preț, în casă, pe care să-l poți a­­maneta, nu mănânci, nu te îm­braci, nu poți călători, nu poți plăti impozitele, nu poți repara casa, nu poți transporta recolta , nu te poți mișca în nici un fel. Ralizi de foame sau te hrănești foarte sumar, porți îmbrăcămin­te sau încălțăminte ponosită și ruptă, renunți la ei tramvaiul, sau să călătorești unde te recla­mă interesul, te expui să ți se vândă cu toba boarfele din casă de către agentul fiscului, lași ca­sa în ruină, oprești copiii de a frecventa școala, lași munca să putrezească nestrânsă pe câmp și te lași pradă gândurilor negre-De credit nu beneficiau numai oamenii de afaceri sau producă­torii, cS toate clasele sociale, pâ­­nji laicele mai umile­ Deși tu, consumator, plăteai cu bani gata articolul cutare cumpărat de la negustorul cuta­re, dacă acesta nu ar fi avut credit, nu ar fi fost aprovizionat și tu nu ar fi avut ce cumpăra. Viața modernă, o viață desvol­­tată, plină, este de neînțeles fă­ră credit. Cine vede pretutindeni vitri­noiul rafturile înțesate cu măr­furi, să nu creadă că aceasta este o dovadă că se poate și fără cre­dit. Adevărul este că aceste artico­le stau în rafturi de pe vremea când creditul abunda. Astăzi nu se mai produce decât ceea ce poate fi consumat imediat și nu­mai ceea ce se poate plasa cu bani gata, adică alimente și câ­teva articole de îmbrăcăminte și încălțăminte. Dar și această producție are la pază utilajul de pe vremea când exista credit. In aceasta stă toată gravitatea chestiunii. Producerea mijloacelor de pro­ducție a încetat aproape cu de­săvârșire-Mașinile de tot felul, acelea cari sunt motorul producției, nu se mai fabrică-Cele în funcție astăzi se uzea­ză cu fiecare zi trecută. Inchipuiți-vă o casă care încă oferă adăpost, dar căreia nu i se mai face nici o reparație și nici o înoire. Ea se ruinează tot mai mult, până când amenință cu nă­ruirea și trebue părăsită.Aceasta este astăzi starea uti­lajului, adică a aparatului de producție. In afară că ruina avansează mereu, de perfecționare și de progres nu mai poate fi vorba-Mergem pe drumul lacului. Trebue să începem să ne de­prindem cu ideia că nu ne vom mai putea folosi de tren, de elec­tricitate, de stofe fine, de auto­mobile, de locuințe aerate luminoase, de pâine albă, de bi­și nefacerile te­ ite în stilul, telegrafu­lui, poștei, presei și de tot ceea ce constitue un cuvânt al civiliza­ției, de tot ceeace constituia pâ­nă aci mândria noastră pentru trecut și îndemnul și râvna pen­tru viitor. Cu un cuvânt, începem a ne sălbateci. Lucrurile acestea le simțim cu toții, nu ni le putem însă expli­ca, sau le explicăm foarte par­țial, deci foarte nesafisfăcător.Toate reducerile de venituri cari ne lovim, nu sunt altceva decât atâtea cauze de regres, de barbarizarea vieții individuale și sociale, de sălbăticire. Și singura lor cauză, într-o ța­ră ca a noastră care se poate sa­tisface economicește aproape sin­gură, este lipsa creditului Viața economică de azi redusă numai la tranzacțiile cu bani ga­ta, nu are analogie decât cu via­ța din timpul războiului. Aceleași privații, suferințe și sălbăticie și azi ca și atunci, când nu exista nici un fel de cre­dit pentru că ni-i cerea nimeni, pe când astăzi este foarte cerut, dar el refuză­ să apară până când, nu i se oferă iarăși condiții priel­nice de existență. Părerea noastră este că alege­rile, experții, planurile de asa­nare financiară etc., aflate pe ord­ea de zi, nu vor conduce la nici unul din rezultatele sconta­te, dacă nu­ se restabilește încre­­direa și creditul. Creditul înainte de orice. Da­că el va fi restabilit, toate cele­lalte probleme vor fi ușor de re­zolvat. Dacă însă nu se­ va restabili creditul, vom continua amorți­rea, de azi, până la încremenirea totală. I. Diaconescu Rimaniera a cabinetului italian ROMA, 20 (Radar).­­ Regele a primit astăzi dimi­nuitaistrul finanțel­or; Rocco, ministrul justiției; G­italiano, ministrul Instrucțiunii na­ționale și Bottal. D. Mussolini a fost numit ministru al afacerilor străi­ne și al corporațiun­ilor; pro­fesorul de Francisci, recto­­r al universității din Roma, a fost numit ministru al justi­­­­ției , deputatul Guido Jung a fost numit ministrul finan­țelor și deputatul Ercole, rectorul universității din Palermo; a fost numit minis­tru al Instrucțiunii. De asemenea au demisio­nat subsecretarii de stat, d-nîi Gluvița dela preșidenția consiliului, Fa­ni de la exter­ne, Alfiari și Nrigona dela ministerul corporațiun­ilor, Pixazzo dala instrucție, Ca­­salsini și Ros­cocii dela finan­țe, Morelli dela justiție, Ben­­navaria și Pierazzi dela co­municați­uni. D. MUSSOLINI sub­ d-lor Grandi, ministrul afacerilor străine; Masconi, Consecințele recoltei păioaselor Odată terminată campania e­­lectrorală, un fel de boală perio­dică ce ne vizitează de la un timp cel puțin odată pe an, se cuvine să ne aplecăm asupra probleme­lor ce se cer insistent rezolvate. România, țara eminamente a­­gricolă, nu va avea de exportat anul acesta un bob de grâu. Din contră, este foarte probabil ca consumul intern să nu fie satis­făcut în întregime, începând de prin Februarie sau Martie viitor, adică în sezo­nul cel mai critic, pâinea cea de toate zilele va trebui să fie mai mică. Orzul, ovăzul și secara, recol­tate în cantități ce depășesc ce­rințele consumului intern, au a­­tins în ultimele zile, în porturi, cele mai scăzute prețuri cunos­cute vreodată. Orzul cotează bordo Brăila 21.250 lei, iar secara circa 20.000 lei vagonul, ceea ce însemnează că producătorul din regiuni de­părtate de porturi nu va încasa mai mult de 1 leu pe chilogram. Cauza acestei scăderi pare a fi teama de dumpingul rusesc, căci aceeași situație este și în Rusia : grâul a dat o recoltă submedio­cră, pe când orzul, ovăzul și se­cara au fost recoltate în abun­­dență. Despre viitoarea recoltă de po­rumb nu se poate spune nimic până la 15 August. Deocamdată se semnalează în unele județe de câmp nevoia de ploae. Pe piața interna nu se va pro­duce în scurt timp o urcare prețului grâului, pentru că oferta a nu va lipsi, dată fiind nevoia de lichid a producătorilor, în lipsa totală de credite. Dar din faptul insuficienței recoltei de grâu, va decurge ma­rele inconvenient al micșorării excedentului exportului asupra importului. In adevăr, recolta de grâu a lui 1931 ne-a furnizat circa 3 mi­liarde lei de vize, cari anul acesta ne vor lipsi. Din excedentul to­tal al exportului asupra importu­lui, cifrat în 1931 la 6 miliarde jumătate lei, va trebui să scădem cele 3 miliarde de mai sus. Chiar dacă celelalte capitole­ de export vor da aceleași cifre ca anul trecut, cu cele 3 miliarde jumătate lei devize intrate, nu vom putea face față anuității ex­terne a datoriei publice, care de­pășește șase miliarde lei anual. "" Ori Banca Națională va treibui să cedeze străinătății circa 3 mi­liarde lei din stocul de azi de devize și aur de lei 10 miliarde, ori vom putea obțin un nou îm­prumut extern, ori va trebui să ajungem la un aranjament cu creditorii externi, cel puțin pen­tru jumătate din anuitate. Dacă recolta de porumb de si­nus acesta va egala pe cea de anul trecut, care a fost una record, si­tuația balanței noastre de plăți nu va fi mai defavorabilă decât­ este arătată mai sus. Va urma apoi că importul va scădea și mai mult decât azi, adi­că ne vom priva tot mai mult de mărfurile de import destinate u­­nor necesități stricte, căci impor­turile de prisos au fost reduse a­­proape la nimic. Situației acesteia, atât de pre­care, i s-ar putea face față mai u­­șor dacă condițiile politice inter­ne ar fi de așa natură încât să a­­sigure o u­­iune națională, sau cel puțin o largă concentrare. Din nenorocire, lucrurile nu stau astfel. Guvernul de mâine, cu majori­tăți contestate, constitue un pro­vizorat. Luptele dintre opoziție și guvern vor contribui la înmul­țirea motivelor de neliniște și la întreținerea unei atmosfere de nesiguranță. Este timpul ca guvern și opo­ziție să facă toate concesiile și toate sacrificile de amor propriu, în interesul superior al țării. I. Bold Pretutindeni criză — Spicuiri dintr’un raport — Banca Națională a publicat zi­lele acestea o dare de seamă refe­ritoare la situația economică din Cehoslovacia, pe care o caracteri­zează după cum urmează :• Lucrările agricole de primăvara .sau terminat. Toate culturile au întârziat considerabil în desvolta­­­rea lor, din pricina iernei înde­lungate și în prezent suferă din lipsa de ploi. In unele locuri, unde­­­ câmpul a fost mai umed, vegeta­ția a făcut progrese însemnate, în­­ numeroase alte locuri, nevoia de ploae este urgentă. Din această pricină situația culturilor "foarte variată. Semănăturile este de­­ toamnă sunt mulțumitoare numai relativ, semănăturile târzii sunt foarte slabe, deoarece au suferit de­­geruri. Furajul va fi și în anul a­­cesta slab. Cultura Sfeclei este mulțumitoare, însă în unele locuri e dăunată de insecte. Pomii fruc­tiferi au trecut iarna cui bine și sunt neobișnuit de înfloriți. Ha­meiul se prezintă favorabil. Munca din industria carbonife­ră s-a înrăutățit din noui, în spe­cial din pricina descreșterii con­sumului de cărbuni în interior ca o urmare a șomajului în indus­trie­ Dificultățile de export se mă­resc în mod continuu. Industria metalurgică suferă de depresiunea economică neschimbată. Desface­rea mărfurilor metalurgice este tărginită, mărginindu-se numai la cererile de material pentru ne­voile construcțiilor. Desfacerea mărfurilor smălțuite este foarte nefavorabilă. Animarea de pri­măvară obișnuită, nu a intervenit. Exportul este foarte reduse și se face cu prețuri de pierdere. Indus­tria de mașini se plânge menu de dificultăți la desfacere, în spe­cial în comerțul de export. In ur­m­a lipsei de comenzi, munca a fost considerabil îngrădită. In fa­bricile pentru­ mașini agricole si­tuația nu s’a îmbunătățit în mod prea simțitor. Fabricile de vagoa­ne lucrează pentru efectuarea co­menzilor de Stat, care sunt însă mai mici decât în anul trecut. Ia> industria automobilelor se obser­vă o importantă animare de se­zon, aproape la fel ca în anul tre­cut. Deasemenea și desfacerea motocicletelor s’a îmbunătățit. Fabricile , de instrummente ,muzi­cale suferă de concurența muzicii, mecanice. Desfacerea, de, piane a rămas la nivelul din lunile tre­­cute. .­­ Odată cu­ îmbunătățirea timpu­lui a început a se întări și miș­carea construcțiilor de case a luat proporții mult mai mari decât în­ anu­l trecut, ceea ce trebue consi­derat ca un fenomen foarte favo­rabil, întreprinderea particulară în construcții se menține la un înalt nivel. In capitală autoriza­țiile pentru construcții­ și reparia­­țiuni sunt mult mai numeroase decât în anul­­ tr­ecut. Ridicarea de mari clădiri în scopuri industriale și comerciale este mai îngrădită față de sezonul­ trecut. S’au reîn­ceput în afară de aceasta, con­strucțiile și reparațiile de șosele­ precum și lucrările de regulare a cursului râurilor, ameliorați­­unea solului, etc­ Industria mate­rialelor de construcție a înregi­strat o importantă animare muncii și o diminuare a mate­­­rialului­, acumulat în depozite. In fabricile de ciment, munca pre­­intă o dezvo­ltare­ și mai mare decât în anul trecut.. Deasemenea și în carierele de piatră s’a înre­gistrat o­­ animare, însă perspecti­vele nu sunt aci prea puternice. In celelalte industrii, în special în fabricile var, tencuială de cărămizi, nisip, artificială, piatră artificială, situația­ este mai bună decât în anul trecut. Șomajul din­­industria construcțiilor de case a scăzut considerabil în Aprilie, iar in Mai a scăzut fundamental. Ani­marea construcțiilor a adu­s cu sine și o îmbunătățire în indu­stria ceramică, însă în domeniul mărfurilor refractare criza conti­nuă. In industria sticlei exportul si cade mereu. Sunt dăunate toate ramurile. Micșorarea tarifului în Anglia a înlesnit exportul unelor produse, însă pentru cele mai nu­meroase feluri de sticlă piața en­gleză a rămas cina descreșterii închisă din par­cursului lunii. Capacitatea fabricilor cehoslovace de sticlă este folosită numai într’o măsură de 30 la sută. Desfacerea de produse foresti­ere s’a îmbunătățit considerabil în legătură cu desvoltarea mișcă­rii construcțiilor, care a adus și­­ animare­a întreprinderilor de tâmplărie. In industria hârtiei munca s’a menținut în general la nivelul din Aprilie. Animarea de sezon s’a manifestat numai în do­meniul hârtiei grafice și hârtiei de împachetat. In industria textilă șomajul nu s’a ameliorat de loc. Sezonul de primăvară a adus o oarecare ani­mare numai în unele întreprin­deri, dar produsele merg numai pe piața internă. Industria măr­fușilor de materii textile se men­ține la nivelul din lunile prece­dente. In domeniul cuverturilor și materiilor de mobile s-au înre­gistrat comenzi mijlocii. Foarte dificilă este situația în industria scoarțelor. Animarea stria hainelor de sezon din indui­de confecție nu a ajuns la proporțiile din anul tre­cut, în special din pricina impo­sibilității desfacerii pe piețele străine. Desfacerea încălțăminte­­lor a suferit o întârziere conside­rabilă din pricina timpului rece înaintea sărbătorilor. Situația în industriile mari chimice în genere nu s’a schimbat desfacerea stagnează. Industria de materii azotate și fabricile de în­grășăminte artificiale și-au re­dus producția, având în vedere sezonul înaintat. In fabricile chi­mice care produc articole nece­sare în industria clădirilor, s’a în­registrat o oarecare animare a muncii. —- -— ' : Se distruită mult în presa noas­tră dacă mai este justificată exis­tența partidelor politice în condu­cerea statului, și dacă n’ar fi mai de preferat înjghebările profesio­nale ori pentru nevoi ocazionale și trecătoare. Se susține că tot răul, de care suferim azi, provine de la partidele politice, care au transformat țarla în pradă de îm­părțit celor înscriși în cluburile lor. Este și un sîmbure de adevăr în această imputare, însă numai pentru partidele mai noui, post­belice, și pentru cele din trecut, cari au avut intre conducătorii lor și oamenii puțin scrupu­loși. Ce se înțelege însă prin partid politic ? O grupare de cetățeni, de toa­te treptele și clasele sociale, u­­niți prin comunitatea de idei, de temperament și metode in condu­cerea trebilor publice. Existența partidelor presupune mai ales existența regimului con­stituțional, adică a acelei forme de guvernământ, în care toate pu­­terele emană de la Națiune, în care glasul cetățenilor, negreșit după norma majorităților exprimate, este ascultat și determinant pen­tru cârmuirea statului. Să nu ne sperie vorba de poli­tică, căci ea însemnează preocu­parea de tot ce privește cetatea (polis) societatea, obține și omul, prin firea lui, este sociabil și tre­bue să se ocupe și de nevoile so­­cietăței, în care trăește­ Nu degea­ba zicem cei vechi: androgos zoon polilicon, ci omul este un animal sociabil. Totul este ca preocuparea acea­sta să nu fie egoistă, ci altruistă. Egoismul să nu aibă altă cotă de reprezintare de­cât aceea care i se cuvine de la buna conducere a in­tereselor obștești, în care intră și cele particulare. In nici un caz însă cele din urmă nu trebuesc preferate celor dintâi. Acesta-i și sensul sublimei maxime. Totul pentru Țară, nimic pentru noi“, —■ cum zicea ilustrul orator și pri­mul șef al partidului conservator Barbu Catargiu, cel ce și-a pierdut viața chiar pentru convingerile politice sunt necesare și cele mai sigure instrumente de guvernare în statele constituționale, cum este și România noastră. Dar mulți le acuză și ar voi să le înlocuiască cu alte alcătuiri so­ciale : ligi, blocuri cetățenești, cete ocazionale, profesionale, etc. Toate acestea denumiri se ra­­poartă la instrumente politice in­ferioare partidelor, pentru că nu au cimentul principiilor altruiste la bază, pentru că reprezintă inte­rese trecătoare, particulare sau cel multi de clasă. Căci, să fim drepți și să recunoaștem că, ori­cât de legitime ar fi interesele personale și de clasă, ele trebue să cedeze intereselor generale-Drept este că s’a admis, excep­țional, în Constituție, și manda­tari speciali în Parlament, cum sunt: în Senat, ai Bisericei, ai Uni­versităților, ai Camerelor de agri­cultură, de comerț și industrie. Aceasta însă nu vatămă principiul fundamental că deputații și sena­torii reprezintă în prim loc intere­sele generale și apoi pe cele parti­culare. Fără pic de îndoială dar parti­dele politice sunt superioare ori­căror alte asocieri politice. Totul este ca ele să fie bine întocmite și conduse. Nu partidele lar au fost și sunt de vină de slăbiciunile și faptele lor criticabile, ci acei ce și-au luat greaua sarcină de­ a le conduce. Qualirex, tatis grex. Cum e ciobanul, așa-i și turma. Mai de e dorit încă ca partidele să nu fie prea multe la număr, prea fracționate, nici să se întitu­leze după numele șefului lor tem­poral-Concidem dar și zicem tuturor cetățenilor, nu condamnați parti­dele, ci mai bine întărițile.­­ M. N. Pasu Opinii Partide ori grupări politice ?

Next