Epoca, august 1932 (nr. 1055-1080)
1932-08-02 / nr. 1055
Nr. 1055 3 LEI {REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA BDCUBEȘTI, PA SÁGIUL ROMAN (INTRAREA PRIN CALEA VICTORIEI) Reclame și inserții Se prinsese la aierafia ziarului și la toata agențiile de publicitate Telefon 362110 Marți 2 August 1932 Ziarul conservator.Fondat in anul 1885 de NICOLAE FILIPESCU * Sfârșit de săptămână La concursul de frumuseță de la Spa a fost proclamată miss Univers, reprezentanta Turciei. Suntemm cam departe de vremea când vălm dese acoperiau fața frumoaselor otomane... Ochii oricărui ghiaur se pot odihni azi în voe pe figuri altădată gelos păzite, ca de atingerea unor raze distrugătoare. Țara lui Mustafa Kemal a străbătut în puțini ani spații siderale. Va fi mai fericită în brațele civilizației europene decât pe vremea stăpânirii aspre a bătrânilor tradiții ? Greu de ipuis. In orice caz evenimentul de la Spa punctează elocvent viața cea nouă a Turciei și ni se pare cel mai demn de atenție dintre toate evenimentele europene ale ultimei săptămâni... * ! Și, totuși nu’a fost lipsită de evenimente săptămâna aceasta. In Germania mai mult de 37 milioane de oameni aui participat la alegerile pentru Reichstag. Național-socialiștii au obținut aproximativ 37 la sută din totalul voturilor exprimate, urmați în ordine de social-democrații, comuniști fiin partidul centrului. Incă un mic efort, de trei la sută, și național-socialiștii ar fi luat... prima ! Ar fi avut și ei, în felul acesta,o frumoasă majoritate. Cum însă Germania nu trăește 'sub»impetitul fericitei legi electorale rmijâneștî, hitleriști vor avea majoritatea parlamentară, deși s’au afirmat neîndoioli partidul cel mai tare. Orice s’ar spune, măcar Sfi ale politicii, tot noi suntem maii ingenioși l —*n 1 Uri mutiiări împresionarii de mandate au obținut comuniștii. Cu toată preponderența hitleriștilor și cu toată lupta înverșunată care s’a dat, partidul roșu a câștigat teren în dauna social-democraților și a partidului național. Germania va mai fi încă multă vreme teatrul unor mari zbuciumări și telegramele vor continua să ne anunțe ciocniri sângeroase pe străzile orașelor. Nu poate fi desființat cu ucazuri guvernamentale un partid căruia șase milioane de oameni îi dau încrederea lor. Declinul comunismului german e în funcție de cumințenia conducerii. Politica de aventură îl va favoriza. Politica înțeleaptă, lipsită de înfrigurările visurilor revanșarde, îl va ofili. ” Aim avut și noi, în aceiași zi, înfrigurările noastre. Ediții Speciale în zi de sărbătoare, confismării de ziare și afluență neobișnuită pe străzi. Punct culminant. d. Iuliu Maniu a revenit la șefia partidului național-țărănesc. Poate că, astfel, se va pune capăt măcar îr parte vijelioaselor frământări din partidul național-țărănesc. Poate ca vom avea și un guvern de mai multă autoritate și de mai mult spor la lucru. Noi o dorim. Dar nu ne putem împiedeca de a cugeta, în acelaș timp, Cu oarecare melancolie, că dispare într’o anumtă măsură acel impresionant mister al Rădăcinului care-i făcea, într’un fel, și prestigiul... C. Brebea » Idei și manwneri Autoritățile comunale complice cu autoritățile . Un principiu elementar care stă la baza oricărei normale circulațiuni și a produselor, pentru ca prețul de vânzare să nu se urce, este înlăturarea intermediarilor paraziți, care se interpun între producător și cumpărător, mai ales când este vorba de produse de prima necesitate, O administrație comunală care își înțelege menirea și reprezintă, cu drept cuvânt apărarea intereselor obștești, trebue în primul rând să asigure această circulațiune normală a alimentelor i de prima necesitate, înlăturând intermediarii paraziți, care scumpesc alimentele — și nu respectă mercurialele pieții (prețurile de en gros). Indeosebi la Bucureștii, autoritățile comunale, din contră, caută să încurajeze pe intermediarii speculanți, făcându-se complicii lor. Un exemplu dintr’o mie: Sunt anumiți vânzători care desfac în special zarzavaturile cu căruța, zarzavaturi pe care le cumpără direct de la grădinile din vecinătatea Bucureștilor și apoi le revând direct consumatorilor pe prețuri convenabile. Insă, mai sunt și olteni, care desfac zarzavaturi și fructe ,cu ajutorul coșurilor. intre acești desficatori de mărfuri ar trebui să fie o concordanță de prețuri. Totuși ce diferență ! Pe când cei ce desfac cu căruța vând, de pildă ceapa cu 3 lei kgr. și roșiile cu 4—5 lei. Oltenii vând ceapa cu 6—7 lei și roșiile cu 7—8 lei, deși ambii se aprovizionează direct de la producători. Pe când vânzătorii cu căruța, vând cu un câștig de 20—30%, Oltenii vând cu 100—120%. Și totuși, autoritățile comunale împiedică pe cei dintâi și încurajează pe cel de al doilea. Iată cum mercurialele pieței devin ceva iluzoriu! Să cumperi de la producător ligr. de ceapă cu 2 lei și să-l revinzi consumatorilor cu 6—7 lei, nu se poate o speculă mai carcateristică, și totuși autoritățile comunale stau impasibile și ocrotesc pe acești speculanți. Un Oltean chiar, îmi mărturisea că deși cumpără zilnic mărfuri de 2—300 lei, tot pe atâta câștigă — căci „boerii trebue să plătească dacă vrea să aibă toate la nas“... Intr’un oraș populat da Bucureștii, unde aprovizionarea nu este organizată ca la Paris, Berlin, Praga, etc., — singurul mijloc de a putea realmente esteni traiul, este de a se lăsa pe producători (țărani cu unt, ouă, brânză, lapte, etc.), să vândă direct consumatorului la domiciliu sau pe detailiștii au căruța, care se aprovizionează direct de la producători, în cantitate mai mare și le convine să le revâmdă pe preț convenabil. Chiar dacă se îngădue vânzarea prin Olteni, autoritatea comunală trebue să le fixeze prețurile, cel puțin săptămânal, — însemnândude în condicuța lor, — pe care oricând consumatorul poate să o ceară, și în caz de comtravenire să fie dat pe mâna organelor administrativei. Este absurd și imoral ca Olteanul care cumpără vânătă, de pildă, cu 2—3 lei să o revândă cu 5—6 lei. Când va avea în carnet prețul săptămânal al desfacerei, el nu va mai avea curajul acesta. E. C. Decusară ----------xox--------- Gestul d-lui Hoover In statul cel mai democratic, in Statele Unite ale Americii de Nord, președintele Hoover ,-i* exercitat dreptul său de „veto", refuzând să sancționeze legea, votată de parlament, prin care se acorda un nou fond de 360.000.000 lei pentru ajutorarea șomerilor. Interesant este felul cum președintele Hoover a motivat refuzul său. El a spus că înțelege să se vină în ajutorul șomerilor dându-le de lucru, nu acordându-le ajutoare, fără să-i puie la muncă, încurajându-i astfel la trândăvie și făcându-i că crează că statul e obligat să întrețină oameni cari nu muncesc. D. Hoover nu este singur. D. Mussolini, în Italia, a procedat la fel. Acolo nu există șomeri. Li se dă de lucru la toți cari cer. Nimeni nu are voe să ceară de pomană. Cei cari refuză să muncească ceea ce li se oferă — pe motiv că ar fi „calificați" pentru o anumită muncă — sunt sancționați. Li se plătește atât cât se poate: 5—6—8—10 lirete pe zi (45—90 lei) — acolo unde carnea costă deja 10—20 lirete (90—180 lei) kgr. — lumea muncitoare trăește cum poate, dar fiecare e mândru că își câștigă existența muncind și mulțumită că i se dă de lucru. In felul acesta conducătorii pot face educația poporului și îl pot face conștient. Iată pentru ce aprobăm gestul d-lui Hoover. xox- CORTEGIUL REGAL RAR AM VĂZUT CEVA MAI MELANCOLIC DECAT CORTEGIUL REGAL CARE A STRĂBĂTUT ULIȚELE CAPITALEI SAMBATA DIMINEAȚA, PE STRĂZI ACELAȘ PUBLIC CA LA 8 IUNIE 1950. DE DATA ACEASTA VNSA O ATMOSFERA DE DEZNĂDEJDE GENERALA, A DISPĂRUT FOCUL SACRU FĂURITOR DE AUTEA LUCRURI MARI. REGELE, ATENT PARE A MIRAT DE TACEREA ACESTE MULȚIMI NEVINOVATE ȘI NENOROCITA, CARE NU MAI GASEA FORȚA SA-L ACLAME. »L ACLAMASE ATIT DE MULT ACUM DOI ANI. POPORUL ERA TOTUȘI SINCER ATUNCI CA ȘI ASTAZI. POPORUL ARE INTUITII EXTRAORDINARE. PE CALEA VICTORIEI CORTEGIUL SE OPREȘTE ÎNTÂMPLĂTOR O CUPA SUB UN BALCON TIXIT DE LUME CARE BATE DIN MÂINI. APLAUZELE SUNA FALS. BALCONUL ACELA ATIT DE SONOR ZI ȘI NOAPTE ESTE NENOROCIREA DINASTIEI. ACOLO SE HOTĂRĂSC TOATE, ACOLO SE PREGĂTEȘTE DEZAGREGAREA STATULUI BURGHEZ. ÎNTREȚINEREA ACELUI BALCON ESTE CUPRINSA IN CAETUL DE SARCINI AL TUTUROR GUVERNELOR. DACA NU TE SUPUI, N'AI DREPTUL SA DARMUEȘTI TARA. PE CE CUVÂNT? GREU DE SPUS. IN DEFINITIV POATE CA ESTE ȘI DANSUL P. R. BALCONUL DIN CALEA VICTORIEI DEVINE PE ZI CE TRECE MAI OFENSIV ȘI MAI ZGOMOTOS. SUFLEURUL TINE SA SE ȘTIE CA ESTE SUFLEUR. CU TOATE ACESTE, NICI UN ROL NU CERE MAI MULTA DISCREȚIE. VAZUTA VREODATA CINEVA LA TEATRU PE SUFLEUR? SUFLEURUL DIN CALEA VICTORIEI VREA SA FIE VĂZUT, CUNOSCUT ȘI AUZIT. EL IȘI SPUNE CUVÂNTUL IN TOATE. LUMEA CARE PRIVEA TRECEREA CORTEGIULUI DE SAMBATA ȘTIE UNELE, IAR IMAGINAȚIA POPULARA CREAZA ALTELE. ȘI IN 1950 S'AU FĂURIT LEGENDE , IN ACELEAȘI INSA. CE UȘOR AR FI DOAMNE, SA RECIȘTIGI ACESTE MASE, BUNE, BLANDE, RABDATOARE. PENTRU ACEASTA AR FI SUFICIENT SA RENUNȚI LA BALCONUL DIN CALEA VICTORIEI. TARE MA TEM INSA CA BALCONUL VA SUBSISTA. GRIGORE FILIPESCU După cifrele provizorii cunoscute asupra recoltei mondiale de grâu, ar rezulta că anul acesta excedentul de producție asupra posibilităților generale de concuim, va fi mai mare ca cel de anul trecut. Numai Statele Unite și Canada ar dispune pentru export de o cantitate de circa 3 milioane de vagoane de grâu, a 10 tone, în timp ce nevoile de import ale țărilor subproducătoare de pe tot globul nu cifrează mai mult ca 1 milion jumătate vagoane. La acest prisos de 1 milion jumătate de vagoane al emisferului nordic trabue adăugat prisosul exportabil al tarilor supraproducatoare din emisferul sudic, Argentina, Africa de sud, Indiile și Australia. Situația se complică și mai mult, dacă se ține seama că până și state subproducătoare până azi apar pe piață ca exportatoare, cum este cazul Germaniei care va exporta secară. Lipsa de perspectivă a unei urcări de prețuri într-un viitor apropiat, nimicirea puterii de rezistență financiară a producătorilor de pretutindeni și perspectiva alterării stocurilor prea mult timp înmagazinate, va prelejn o concurență îndârjită între diferitele țări exportatoare, din care va rezulta o nouă scădere a prețului grâului, secarei, orzului și ovăzului. Cu porumbul vom vedea mai târziu, cari sunt perspectivele. In ce ne privește pe noi, nu trebue să ne îngrijim prea mult, din punctul de vedere al consumului intern de insuficiența recoltei naționale de grâu de anul acesta. Vom găsi ,pe piețele internaționale grâu din belșug, cu preț foarte convenabil și chiar pe credit. Se impune însă o concluzie foarte interesantă, desprinsă din constatările de mai sus, cari, în linii generale nu pot fi contestate. Anume capitalitatea agriculturii este paralizată pentru mulți ani de aici înainte daca se va încerce salvarea sau menținerea ei, numai cu mijloace izolate și timide întrucât însă nu se vre., posibilitatea unui plan infil’țati 1 de redresare agri’colis, nabl'rațiune decât ea ne resemnăm în privința ajutorării agricuturii, așteptând vremuri mai line. Dacă este de luat o măsură, mai ușor practicabilă și cu efecte mai aficate, pentru rezolvarea chestiunii claselor agricole, aceasta nu poate fi decât crearea de debușeuri orășenești pentru brațele țărănești. Forțe, mai presus de orice programi împing nemilos în această direcție. Idealul statului agrar începe să intre în istorie. Statul viitorului este cel industrial, în care variația sorturilor produse este nelimitată, de unde rezultă o indefinită posibilitate de progres economic și de existență pentru diferitele clase sociale. Apicultura a devenit un cerc închis, dincolo de ale cărui limite nu se mai poate trece. I. Bold D. Argetoianu anunță prin „Adevărul“ că va apăra conversiunea în dimensiunile ei actuale. Pe d-sa îl preocupă soarta creaturilor cu care înțelege să-și facă partid, pe care „Epoca“ le-a demascat la timp. D. Argetoianu nu așteaptă datele statistice culese de Ministerul Justiției asupra cererilor de conversiune, pentru a discuta apoi în cunoștință de cauză. Nu-i interesează nici situația tragică a sutelor de mii de deponenți mărunți, lăsați pe drumuri de legea conversiunii, pentru a se permite mai departe d-lor Capră, Maltezeanu, Fischer, Protopopescu, Finkelstein, Stoianovicii, etc., etc., să aibă automobile și să facă voiajuri în străinătate. Funcționarii, pensionarii și militarii, neplătiți de stat, din cauza încasărilor reduse, ca efect al înghețării circulației de bunuri, din lipsă de credite, lucrătorii și funcționarii concediați zilnic de întreprinderile furnizoare ale statutului, din aceleași cauze, funcționarii și lucrătorii din întreprinderile particulare, cari nu mai găsesc nicăeri o letcaie credit, concediați cu miile, se vor mișca în curând, ca unul pentru a trage la răspundere pe omul sinistru și pe aceia ce i-au dat concursul să aducă lucrurile în țară în halul de astăzi Aproape nu există cămin în țară, care să nu fi fost atins de lipsa groaznică de credite de pe piață. Pe ând era ministru de finanțe, d Argetoianu făcea declarații zilnice prin care semna numai descurajare, pentru a-și motiva incapacitatea în conducerea finanțelor publice și pentru a justifica nevoia legii monstruoase a conversiunii și a lichidărilor judicale D. Mitronescu ne-a dovedit între o lună și jumătate că tezaurul poate încasa mult mai mult decât pe timpul d-lui Argetoianu, dar nu prin declarații pesimiste, ci prin încurajare și prin îndemn. Guvernul actual înțelege să aducă o ușurare și vieții particulare, prin modificarea — cel puțin în parte — a legilor distrugătoare de credit. Ei bine, d. Argetoianu se opune. Pe d-sa îl interesează mai mult cei 15—ha.OOO de convertiți, c>u datorii de la un milion în sus, decât restul de 18 milioane, cari abis, își mai trag sufletul din cauza înghețului economic. D. Argetoianu să caute să fie mai circumspect, căci țara începe să se trezească. In foarte scurt timp va suna ceasul răspunderilor și d-sa va fi primul chemat să dea socoteala de ruina generală, pe care a provocat-o pentru a și satisface cunoscutul orgoliul cinic și cele 15—20.000 de creaturi, cu cari întelege să-și facă partid. Ii dăm întâlnire peste trei luni I. -xox- Manevrele armatei franceze Paris, 31 (Rador). — „Le Main“ află că la marile manevre cari vor avea loc in regiunea Maily-Mourmelon, vor lua parte două divizii de infanterie și o divizie de cavalerie. Aceste manevre sunt destinate sediului motorizării armatei. Legea lichidărilor judiciare Dirrecția lichidărilor judiciare din ministerul de justiție a întreprins o anchetă statistică asupra cererilor de lichidare judiciară introduse până acum la tribunalele din țară. Până în acest moment, au sosit datele cerute numai din 50 de județe mai mici. Iată câteva rezultate: Jud. Argeș, 12 cereri, arătând un pasiv de 62 milioane și un activ de 81 milioane. Jud. Constanța, 28 cereri, pasiv 20 milioane 500 mii, activ 25 milioane. Jud. Mehedinți, 23 cereri, pasiv 50 milione, activ 50 milioane. Jud. Putna, 29 cereri, pasiv 20 milioane, activ 23 liloane. Jud. Brașov, 32 cereri, pasiv 75 milioane, activ 76 milioane. Jud. Maramureș, 17 cereri, pasiv 35 milioane, activ 35 milioane. Pasivul celor ce au cerut lichidarea judiciară la Ilfov, până acum se ridică, după datele provizorii cunoscute la circa 900 milioane lei. Pe toata țara cererile de lichidare judiciară s’ar ridica, până acum, la crca 5 miliarde lei, întrucât legea în chestiune nu obligă pe beneficiari să depună cererile de lichidare într-un anumit termen — fiind o lege cu caracter permanent — rezultă că cele 5 miliarde de mai sus sunt numai un început. Fără nici o exagerare, legea lichidărilor judiciare este legea care tinde să desființeze buna credință a debitorilor comercianți și industriași, după cum legea asanărilor agricole împlinește aceeași operă față de creditul agricol. Vom avea ocazia să revenim asupra chestiunii. -----------xox---------- Datoriile ipotecare Din lucrarea d-lui E. C. Decusară, directorul statisticei judiciare din ministerul de justiție, desprindem foarte interesantele date de mai jos: Pe provincii, datoriile ipotecare totale la 30 Decembrie 1930, se ridică la: în v. regat, lei 14.687.020.138; în Basarabia, lei 3.198.585.372 ; în Transilv. (Banat), lei 7.764 405.798; în Bucovina, lei 1.234.042.800. Pe cap de locuitor, revine, pentru : v. regat 1660 lei, Basarabia 1117 lei, leans. (Banat) 1391 lei, Bucovina 1530 lei. La aceeași dată, pe toată țara, datoriile ipotecare urbane cifrează lei 11.086.509.489, sau 3063 lei pe cap de locuitor, iar cele rurale cifrează lei 15.779435.749, sau 1091 lei pe cap de locuitor. Se constată astfel ca datoriile ipotecare urbane sunt, pe cap de locuitor, cam de trei ori mai mari decât cele rurale. Din punctul de vedere al naturii bunurile ipotecate, datoriile se împart astfel: pe clădiri 13.354.208.801, sau 49.08 %; rurale 8.260.559.348, sau 30.70%; industriale 5.269.286.959, sau 20.22%. Astfel, cea mai grevată este proprietatea clădită, căreia îi urmează terenurile rurale, apoi industria. In ce privește cuantumul datoriilor ipotecare, față de venitul mobilelor, la finele anului 1930, veniturile unui an erau grevate de capitalurile împrumutate : la proprietatea clădită 73.10% ; la proprietatea rurală 63.70% ; la proprietatea industrială 34.30%; 1 -------------XOX------------ lie, stampă tara, puterea mea de munca $1 puterea mea de iubire. Nicolae nipescu Planul generalului Schleicher Viața politică germană se desfășoară după un program chibzuit, până în ultimele lui amănunte, început cu eșirea generalului Schleicher contra generalului Groener, pentru a da o primă lovitură cabinetului Bruening, continuat apoi cu debarcarea acestuia și cu înlocuirea lui prin guvernul von Papen, care în prima zi după instalarea la putere a declarat, că este un guvern de durată, apoi cu dizolvarea Reichstagului și cu decretarea noilor alegeri, cu reautorizarea batalioanelor de asalt hitleriste, cu permisiunea acordată acestora de a purta arme, pentru a se da loc la tulburări, ca guvernul să aibă motiv să decreteze starea de asediu, cu debarcarea de la conducerea statului și poliției prusiene a politicienilor și funcționarilor socialiu declarațiile de săptămâna trecută ale generalului Schleicher că Germania trebue să se rearmeze, cu declarațiile ulterioare ale d-lui. von prin care cerea restituirea Papen, coloniilor germane pierdute prin tratatele de pace, cu concentrarea batalioanelor de asalt hitleriste în Pomerania și la Breslau, cu declarația uneia din odraslele împăratului exilat ca acesta își va reocupta tronul, cu publicarea decretuui armistițiu politic după alegeri, pentru a putea fi înăbușite eventualele agitații contra preparativelor de suprimarea republicii, programul se termină în fine, cu declarațiile de alaltăeri ale dlui von Papen prin care anunță oficial suprimarea constituției din Weimar, pentru că nu ar corespunde necesităților poporului german. Noul Reichstag ar avea misiunea să colaboreze la reclădirea Reichului pe baze noui, cari să corespunda nevoilor și istoriei poporului german. Mai ales istoriei lui, care nu a cunoscut până la 1918 nici un fel de republică, ci numai ducate, principate, regate și imperii. In aceste condiții, rezultatul alegeriilor de astăzi este lipsit de interes pentru moment, căci indiferent de ele, regisorii politicii germane au hotărît restaurația monarhică și revizuirea tratatelor, chiar cu prețul războiului civil intern și au bruscării tuturor foștilor aliați — inamicii din război ai Germaniei. Dar bine sunt acești regisori ? Este foarte riscat să se atribue un rol prea important d-lui Hitler. t Í In realitate altcineva are comanda și acest altcineva este generalul von Schleicher, marele regizor al restaurării monarhice, din grația și cu concursul mareșalului von Hindenburg, președinte de republică, alles cu voturile socialiștilor, contra lui Hitler. Cu socialiștii contra lui Hitler până la a doua alegere prezidențială, cu Hitler contra socialiștilor după aceasta până la alegerile de Reichstag și contra amândorura după aceste alegeri, aceasta a fost tactica generalului Schleicher. In politica externă, singura repercusiune a evenimentelor din ©rmania este întărirea sovietelor, prin mâna prietenoasă ce le-a întins Polonia. Sunt sovietele sincere, acceptând această mână? Nu credem că vor renunța pe viitor la avantagiul cochetării cu Germania monarhistă, de dragul de a respecta niște iluzorii pacte de neagresiune. Ex. g Textul pactului de neagresiune polono-sovietic ln 25 iulie s’a semnat la Moscova, pactul de neagresiune dintre Polonia și Rusia sovietică. Având în vedere că se acordă o mare atenție acestui pact, aducem o relatare succintă în privința conținutului său. In preambul ambele părți constată voința lor de a menține pacea ce există între ele și care formează un factor important pentru menținerea păcii mondiale. Tratatul de pace din 1921, semnat la Riga, rămâne mai departe, baza raporturilor și obligațiunilor dintre statele semnatare. Ambele părți își exprimă convingerea, că rezolvarea pașnică a litigiilor internaționale, precum și înlăturarea tuturor piedicilor care ar sta în calea raporturilor normale dintre state, formează mijloacele cele mai serioase pentru menținerea păcii. Se constată că nici una din obligațiile de până acum nu formează o piedica pentru desvoltarea raporturilor pacinice și nu este în conflict cu pactul încheiat. Pactul de față este încheiat cu scopul de a desvolta și complecta pactul Jtellog, care a intrat în vigoare prin protocolul semnat la Moscova în 1929. In primul articol părțile semnatare constată, că în raporturile lor reciproce se deszie de război ca un instrument al politicei naționale și se obligă reciproc a evita orice fapt agresiv. Un fapt agresiv va putea fi considerat orice act care calea integritatea teritorială și independența politică a celeilalte părți, și chiar atunci când aceasta ar avea loc prin declararea de război. Al doilea articol stabilește că nu trebue să se acorde vreun ajutor nici direct, nici indirect, unui al treilea stat, care ar ataca pe una din părțile contractante. Când unul din participanți și-ar permite un atac asupra unui al treilea Stat, atunci al doilea participant va avea dreptul de a denunța acest pact fără o înștiințare deosebită. In al treilea articol ambele părți se obligă a nu participa la nici un acord ofensiv dușmănos față de a doua parte. După art. IV obligațiunile cuprinde în primele două articole nu îngrădesc drepturile internaționale și obligațiile izvorând din tratatele încheiate de fiecare din părți înainte de intrarea în vigoare a acestui pact și cari nu au intențiuni agresive. Art. V prevede procedura conciliațiunii, despre care se va încheia o convenție specială, care va forma o parte integrantă a pactului și va fi ratificată odată cu acest pact. După articolul VI, paietul are a fi ratificat în timpul cel mai scurt posibil, iar schimbarea instrumentelor de ratificare va avea loc la Varșovia 3 de zile după ratificare. Articolul VII stabilește că tratatul este încheiat pe 3 ani cu posibilitatea unei prelungiri automatice pe alți doi anii, dacă urna din părțile contractante nu va denunța pactul cu 6 luni înainte de expirarea lui. In art. VIII se spune, că pactul a fost scris în limbile polonă ,considerate ca autentice. xox- Apel Aflăm din sursă demnă de stoartă încrederea că s'a constituit un comitet de inițiativă pentru ridicarea unui monument la Breasla, d-lui C. Argetoianu, fost ministru de finanțe și autor al legi conversiunii datoriilor agricole. Cu comitet fac parte d-nn: G. G. Ionescu, proprietarul Athnée-ului Palace, Anghel N Capră, mare agricultor, Teleorman, C. B. Maltezeanu, moșier în Cadrilater, Iancu Finkelstein, vier în jud. Putna, N. D. Protopopescu, mare proprietar în Olt, Nolică Antonescu, profesor universitar, i C. Stoiarnovici, proprietarul fabricii de sifoane și limonada „Băneasa“, Ilfov, Paraschiv Noica, proprietarul palatului din București, b-dul Carol 29—31, arhitect Toma Socolescu, profesor la școala de arhitectură din București și alte inimi recunoscătoare cari ne scapă pentru moment. Promitem însă isa le aducem la cunoștința cititorilor, imediat ce se vom identifica. Minimum obligatoriu la subscripție este 1 la sută ton sumele asupra cărora s-a cerult conversiunea datoriilor agricole. Se crede că se vor aduna astfel circa 150 milioane de lei, ceea ce va acoperi cu prisosință cheltuelile întreprinderii. In modestia sa, d. Argetoianu a ezitat un moment sa primească o consacrare atât de glorioasă, motivând că numai Regii Carol I și Ferdinand I au fost imortalizați în bronz, încă în viață fiind. Insă insistența prietenilor recunoscători a reușit să-l înduplece și astfel țara noastră se va mândri în curând cu încă un monument care vaua o sută înainte statuii libertății din New-York. „ „Epoca“ nu va întârzia de a-și face datoria, începând din acest număr chiar deschidem o listă de subscripție publică și facem un călduros apel la cititorii noștri să se înscrie fiecare cu cât îi lasă recunoștința-Apelăm în special la deponenții băncilor din Capitală și din provincie, cari nu au dat încă faliment, ca fiind oameni cu dare de mână. Sumele se vor trimite pe adresa administrației ziarului. D. Ion