Epoca, iunie 1934 (nr. 1605-1628)
1934-06-02 / nr. 1605
Mr. 1605 3 lei REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI. PASAGIU!* ROMAN (INTRAREA PRIN CALEA VICTORIEI). RECLAME și INSERȚII e primesc la adirația ziarului și la toate agențiile de publicitate Telefon: 3.82-11 Ziar al partidului conservator. Fondat la anul 1885 de NICOLAE FILIPISCUS Sâmbătă 2 Iunie 1934 Activitatea cenzurii in creștere ■" Cenzura își intensifică cu zi ce trece activitatea. Felicităm pe d. Mavrodi fostul director al ziarului „Viitorul”, care pe vremuri va fi fixat cu amărăciune când se întâmpla ca acel ziar să fie confiscat sau tipat să apară cu pete albe. E drept că nici odată, nici măcar pe timpul războiului, cenzurarea ziarelor nu s’a efectuat cu atâta lipsă de scrupule și înțesere a rostului acestei măsuri ca sub domnia regimului național-iberal din 1934 și după 4 ani de menținerea în opoziție a acestui partid politic. De fapt cei din capul cenzurii au stabilit drept normă nu oprirea publicărei a ceea ce ar putea îndemna la răzvrătire contra organizațiunei actuale a Statului ci împiedecarea exprimărei ideilor și părerilor ce domniile lor nu se împărtășesc; împiedecarea publicărei a tot ceea ce nu constitue o slăvire a regimului actual, o aprobare a tuturor legiuirilor sale a căror critică nici din punct de vedere juridic și doctrinar nu este îngăduită, cum și a tot ce nu constitue un protest contra celor cari cuzează să nu aprobe acțiunea guvernului. Când este vorba însă de a susține și apăra regimul, articolul or cât de violent ar fi este tolerat de onorații cenzori. Regimul înțelege dar să înlăture astfel orice critică a activităței sale și să-și asigure prin atari mijloace o guvernare mai lungă. Asemenea procedee nu sunt nici autocrate nici dictatoriale ci pur democratice. Sunt câteva zile, rubrica curierul juridic din ziarul „Universul” apărea în alb?ieri articolul de fond al acestui ziar este aproape în întregime suprimat deși din puținul cât s-a tolerat de domnii cenzori se dovedește că era un articol doctrinar cu privire la cauzele ce pot îngădui schimbările de regim. Se pare că prietenul nostru, d. N. Miclescu care semna articolul, nu a avut darul să fie pe placul domnilor de la cenzură, sau pe placul regimului reprezentat prin d. Mavrodi, care dacă înțelege să se protesteze contra ivirii intempestive a fatalei cărămizi o voiește în anumite zome. Protestul poate fi cât de violent, chiar cu aluzii amenințătoare către mânuitorul fatalei cărămizi, dar să cuprindă mai cu seamă, cuvinte de laudă pentru priceperea, activitatea regimului în deosebi pentru faimoasa legiuire „benjaminul” regimului al cărui regulament mai! are o gestațiune din cele mai penibile. Urmați înainte d-lor dar când veți ajunge, când va trebui, în opoziție și veți fi împedecați, așa cum faceți de aproape 6 luni, să vă exprimați liberi părerile, să nu țipați că se nesocotește pe lângă un drept consfințit de Constituție, care este opera d-voastră, libertatea scrisului și împărtășirea părerilor! In toate ocaziunile protestați cu energie și cu drept contra amatorilor de dictatură dar, vă rog, menținerea măsurilor exceptionale de aproape 6 luni și aplicarea lor așa cum organele d-voastră înțeleg să le aplice nu este oare dictatură și încă de cea mai arbitrară speță? Cenzurați d-or, cenzurați, nici că vă închipuiți cum pregătiți de bine terenul pentru amatorii de dictatură. Ce se va opri publicarea celor ce preced în total sau în parte, nu mă va sinchisi câtuși de puțin. Satisfacția pentru mine este că cenzorii regimului și în special d. Mavrodi, va fi ținut să ia cunoștința de cele noi așternute și le va împărtăși cui trebue, iar eu cui voiu voi. 1. Glogoveanu Un buget de 20 de miliarde Lucrările pentru întocmirea budgetului sânt, se spune, aproape terminate. Totuși d. Slăvescu nu va putea pleca la Paris, căci mai are încă mult de lucru. Cifra la care s’a oprit d. ministru de finanțe, este, aproximativ, 20 miliarde. Reduceri s’au făcut numai la unele departamente. La altele, dimpotrivă, au fost înscrise sporuri. Capitolul materialelor a suferit amputări care, merg, pentru cele mai multe ministere, până la cinsprezece la sută. La ministerul armatei bugetul materialelor a fost sporit, ținându-se seama de nevoile apărării naționale. Ziarul „Argus” dând aceste aceste amănunte, adaugă: „Din informațiile noastre rese că proectele în pregătire sunt în bună parte inspirate din sugestiile făcute de experți. Tratativele de la Paris au depășit discuțiile obișnuite dintre un debitor și un creditor, pentru ușurarea unei sarcini. Principiul stabilit in capitala Franței, este că nu se poate cere sacrificii numai din partea creditorilor, ci că e nevoe să facem și noi o gospodărie mai strânsă care să ne îngăduie un echilibru bugetar real. Creditorii consimt la reducerea dobânzii pe o perioadă de trei ani, numai dacă le dăm garanții, ’— și încă garanții foarte serioase, — că politica noastră financiară, va însemna, în toată această vreme, o sforțare de refacere finaciară, în așa fel incât la expirarea acordului să putem relua în mod normal serviciul datoriei publice”. 0 rememorare a planurilor de dezarmare propuse de Franța GENEVA, 31 (Rador). Discursul ținut eri la Geneva de Sir John Simon a determinat pe d. Barthou să introducă în intervenția sa de ori, câteva observații necesare, in urma faptului că se trecuse sub tăcere, seria de planuri produse la Geneva de Franța din 1932, precum și notele schimbate de curând între cancelariile din Londra și Paris Ministrul de externe francez a reamintit, între altele, că memorandul britanic din 29 Ianuarie nu este singurul plan concret de dezarmare, deoarece s-au produs și planul italian din 4 Februarie 1932 și cel francez din 18 Ianuarie 1934. Dealtfel , reamintind adeziunea Franței la sugestiile britanice asupra necesității unui acord pentru controlul internațional al fabricației de arme, d. Barthou a subliniat că Franța nu a deviat o clipă de la această linie, deoarece ea a ratificat și a aplicat, chiar dincolo de obligațiile prevăzute, convențiile din 1925. Atunci când la 3 August 1933 Anglia a propus să se ia dispoziții comune, spre a împiedica țările supuse tratatelor de a primi anumite arme, Franța a fost acea care a ordonat încetarea anumitor furnituri militare, aflate in curs de livrare către statele în chestiune. Franța a luat această hotărâre deși sugestia britanică nu a întâmpinat peste tot o primire tot atât de favorabilă. D. Barthou a amintit apoi că în 11 Decembrie 1932 a fost proclamat la Geneva principiul egalității de drepturi într-un regim de securitate. Astăzi, însă se opune principiul egalității, dar ce au devenit măsurile de securitate? Oratorul a arătat apoi cum Franța a opus la 6 Aprilie 1934 o curtenitoare fine de neprimire guvernului britanic, deoarece ea nu putea adopta un proect de convenție care prevedea ca Franța să dezarmeze din primul an, în timp ce reînarmarea Germaniei era legalizată. Franța a socotit că, în asemenea condițiuni, adeziunea la planul britanic ar fi prea generală, căci nu este deajuns ca anumite chestiuni să fie puse, pentru a le și considera soluționate. Garantarea prin argint a circulației fiduciare americane WASHINGTON, 31 (Rador). Camera reprezentanților a votat, cu 163 voturi contra 59, proectul de lege privitor la garantarea prin argint a unei cote de 25 la sută din acoperirea metalică a circulației fiduciare a Statelor U Amnezic După socotința medicilor, amnezia (pierderea memoriei) totală este cât se poate de rară, iar cea parțială, se găsește în stare cronică la esetri. Sunt însă cazuri când ea izbucnește deodată. Atunci este datorită unei zdruncinări trecătoare. In chestiunea Skoda această boală s’a manifestat, în deosebi la martorii militari, cari bine înțeles nu pot fi cuprinși decât în această ultimă categorie. In fața comisiei parlamentare de cercetare a faimoasei murdare afaceri, s’a perindat o mulțime de generali a căror memorie, prin chiar firea stării lor, ar fi trebuit să fie mai puțin îngrădită. Totuși, din dările de seamă publicate, se poate constata cu mirare că toți, când este vorba de puncte deosebit de importante a căror tălmăcire ar putea vărsa licăriri de lumină in întunerecul destul de străveziu în care s’a născut atâtea turpitudini, au acelaș răspuns stereotipic: „nu mi-amintesc”. Boilă a fost mai curagios când spunea: „nu mă declar” echivalent cu știu și nu voesc să spun. Și acolo și aci, se găsesc, slavă Domnului, destule de spus. Ușor chip de a scăpa. Tot astfel răspund martorii cumpărați, la judecătoriile de ocoale provinciale, închizând de la început putința de a face lumină. Când însă, este vorba de a da cuiva la cap, memoria revine și amănuntele curg. Polițele personale nu merg la conversiune. S’au aflat multe lucruri interesante. Bunăoară, că prețul de cumpărare al tunurilor era, nu ridicat ,,ci exagerat”. Ministerul apărării naționale, alias generalul Ștefănescu- Amza, a cărui foaie calificativă — și încă ce oaie — se găsea în casa de fier a lui Seletzki n’a cerut scăderea lor. Pentru ce? Pentru simplul motiv că informația era sosită pe cale particulară și oficială, deși izvorul era chiar comisia de supraveghere de la Praga? Cererea de reziliere a contractului ar fost periculoa ■■■MiiiiiMiiiHiiiiiiiNMiiniiiHrmi IP" ^iiimumiiiiinii ii mim iiiiiiim iriibm mi iii ii ii să. Ar fi trebuit sesizată justiția. Când însă, a fost vorba de rezilierea contractului cu șantierul din Triest și s’a refuzat un submarin gata și bun, nu s’a socotit că acțiunea era periculoasă. Trebuiau mulțumite cine știe ce capricii. Ca prin farmec, a ieșit la iveală o listă neagră cu numele unor persoane din chiar ministerul armatei care mergeau în casă la Seletzki. Siguranța este de vină; ea este autoarea listei. Seletzki părăsit de prieteni — la rându-i a recăpătat memoria. Negreșit că i-a priit odihna, cam silită, la ctitoria lui Vodă Mavrogordato de la porțile Bucureștilor . Singurul încă pătimind de boală este d. dr. Lupu. Cu ajutorul d-lui Mirto, consilier aulic de la Pilsen, îi va veni și d-sale ceasul. Orice ar ieși din bălăciala in care se zbat atâția, oricât ar înghiți din noroiul ce i-a cuprins, rămâne numai că armata „marea mută” nu mai este liniștită. Geme adânc, Emanoil Hagi Moseo O mușama și două pile Vorbiann eri despre necesitatea unei mai modeste salarizări a edililor bucureșteni. Trebue să adăugăm că, în orice caz, se impune neapărat încetarea sistemului în cinste până azi, sistemul comisiilor de tot felul, cu tot felul de jetoane și indemnizații. Sistemul acesta îngăduie stoarcerea budgetului public cu forme legale și cel puțin atâta trebue să împiedicăm furtul lipsit chiar și teoretic de orice risc. Când e de fiecare ședință a comisiilor, un jeton, ședințele acestui devin foarte dese. Procese verbale îngrijit încheiate justifică jaful și... toată lumea este mulțumită La o instituție bucureșteană comisia de recepție compusă din trei membri și un secretar s’a întrunit într’o zi pentru a recepționa o mușama și două zile. Costul acestor obiecte era patru sau cinci sute de lei. Ședința comisiei de recepție însumează 1700 lei.Cazuri de acestea sau aproape la fel, sunt destul de dese. Când sistemul în funcție legalizează plăți de 1700 lei pentru recepționarea*mm__ obiecte de patru sute,' este evident' că 'acest sistem trebue părăsit. Salarizarea fixă, fără nici un fel de adaos fă""; ori mascat, este, credem, forma cea mai nimerită pentru a îmipedeca măcar abuzurile legale. Cât despre celelalte... D. Donescu, reputat bun gospodar, are la îndemână suficiente posibilități de a vedea în ce măsură este îndreptățit dezideratul de mai sus. Ajunge simpla cercetare a câtorva volume de procese verbale ale diverselor comisii. La o parte, măcar cât de puțin, grija de partid, pentru pune în locul ei ceva mult mai a interesant: mila de banul public. După alegerile comunale Alegerile comunale din Capitală au dat liberalilor un succes mai mare decât se așteptau. Era de invitat cu organizații.* putrruie ale național-țărăniștilor și cu abilitatea electorală a d-lui Dobrescu, de-abia plecat din fruntea primăriei și bucurându-se în multe cercuri de reale simpatii. Intr’o măsură succesul liberal se datorește și faptului că organizația național-țărănistă, a fost frământată în ultimul timp de grave disensiuni. In coloarea de Galben lista liberală în frunte cu d. Săbăreanu a fost aleasă în întregime, deși în capul listei național-țărăniste se afla un fost prim-ministru. In unele cercuri național-țărăniste se afirmă că acest eșec s’ar datori într’o măsură și lipsei de pe listă a fostului primar Garabet Aslan. In Negru d. Donescu a avut o situație grea: șase liste dintre care două foarte tari, lista național-țărănistă și lista averescană în cap cu fostul primar Grozdea și în cartel cu d. Poenaru-Bordea, de curând exclus din partidul liberal. D. Protopopescu era sigur că ia, cincimea și poate că, ar fi luat-o dacă ' n’,ar fi fost ecoul marilor nereguli de pe vremea primariatului său. In aceste condiții succesul d-lui Donescu este semnificativ. In Albastru d. Anastasescu a avut de dus o luptă foarte grea. Țărăniștii au câștigat aici șase locuri, iar georgiștilor le-a lipsit puțin pentru a lua cincimea. Succesul țărăniștilor imcest sector era de așteptat în fruntea listei figura d. Dobrescu. Și în Verde, lupta a fost crâncenă, în fruntea listei național-țărăniste figurând dnii dr. Lupu Igiu și Rădulescu, cari au mai gospodărit acest sector. Acum noua echipă edilitară se pregătește să pășească la o muncă, mai serioasă, în ritmul pe care. Ta încetățenit necesitatea propagandei electorale. Peste nouă zile vor fi desemnați primarii sectoarelor: di Săbărleanu la Galben, d. Anastasiu la Negru, d. Anastasescu la Albastru și d. Orleanu la Verde. D. Donescu va fi primar general, cu d-nii Berceanu și Matak primi ajutori. R. N. iar confiscare „Epoca” a fost din nou confiscată ori. Un articol al d-lui senator N. Miclescu de analiză a împrejurărilor ultimei crize politice a fost aproape în întregime cenzurat. In asemenea condiții înlocuirea articolului d-lui Miclescu fiind imposibilă într-un ziar care apare la ora 12, a trebuit să lăsăm spații albe și am contravenit deci ordinului cenzurei No. 395 din 19 Mai. Am mai arătat că dispozițiunile ultime ale cenzurei sunt lezante. Nu vom protesta pentru că n’are cine să înțeleagă. De altfel în această aplicare a ordonanțelor excepționale sunt două măsuri. Sunt ziare cari au apărut cu spații albe după data de 19 Mai și nu au fost confiscate. Nu vom protesta dar vom întreba dacă în sensul motivelor cari fac cenzura să împiedice apariția cu spații albe, este mai puțin alarmant procedeul utilizat de ziarul „îndreptarea“ care înlocuește articolele cenzurate cu ordonanța No. 1 a Corpului II de armată? Nu știe lumea atunci că a fost în acel loc un articol suprimat de cenzură? Dar confiscarea însăși este și mai alarmantă. Urmărind astfel să suprime motivele de neliniște, reale ori imaginare, cenzura izbutește din potrivă să alarmeze. Acestea cu titlu de simple observații. Rusia și Liga Națiunilor ..Morning Post” află din Geneva că în toată Elveția s’au ridicat proteste contra intrării Sovietelor în Liga Națiunilor. Spune că sau făcut demersuri de diverse guverne în vederea obținerii recunoașterii Rusiei de către guvernul Elvețian, ca o preparare a terenului pentru admiterea Rusiei, dar Temerile exprimate TiTIKVSV împiedica sucesul demersurilor. „Economist se ocupă mai întâi de activitatea Consiliului Ligii și în legătură cu aceasta spune că d-l Litvinoff, în conversațiile avute la Geneva, a afirmat că Rusia este gata să intre în Ligă dar că dorește ca Comisia conferinței dezarmării, să se ocupe nu numai de pactul rusesc de neagresiune și de definiția agresorului, ci și de propunerile similare americane, precum și de diversele planuri propuse de francezi și alte pacte de ajutor mutual. Cu alte cuvinte, conferința dezarmării va avea de lucru nu numai cu inițiativa americană despre controlul armamentelor dar și cu inițiativa rusă pentru organizarea securității. Probabil că ambele propuneri vor avea un anumit sprijin în conferință, așa că guvernul englez cu greu își va putea menține „atitudinea negativă”, pe care o adoptase până acum. * „Manchester Guardian” arată criticile care se aduc de presa elvețiană eventualei intrări a Rusiei sovietice în Ligă. Constată că Rusia nu a cerut ca admiterea ei în Ligă să fie prin votul unanim al acestui for. Adevărul este că Rusia dorește ca înainte de a intra în Ligă, toate statele membre, sau cel puțin cele europene să reia relațiile diplomatice cu sovietele. ¹ . —^ ' M Ziarele engleze despre soarta dezarmării LONDRA, 31. (Europapress). — Discursul ținut la Geneva de d. Barthou și prin care a criticat atitudinea d-lui John Simon, a provocat o mare vâlvă în opinia publică engleză și este comentat cu aprindere de presa engleză. In afară de ziarul „Morning Post” care aprobă criticile aduse Angliei în cuvântarea sa de către d. Barthou, celelalte iau apărarea d-lui John Simon și declară că rezultatul obținut de d. Barthou prin discursul său este negativ. „Daily Mail” și „Daily Express” spun că in urma discursurilor ținute la Geneva conferința dezarmării poate fi considerată ca eșuată. Acest ziar cere ca Anglia să pășească imediat la înarmarea sa aeriană. „Daily Telegraph” prevede de asemenea sfârșitul conferinței dezarmării. „Times” este mai puțin pesimist și spune că nici astăzi situația nu este prea disperată și că în cele din urmă Germania se va întoarce la Geneva și va participa la încheerea convenției dezarmării. „Times” mai adaugă că discursul ținut de John Simon la Geneva este aprobat de întreaga opinie publică engleză. , 1 viețiU 1 ■» lie, scumpatura, puterea mea «e munca $i puterea mea ac iubire. Nicolac napoca mama ;-,v v/lyU ■' ifcvji PARIS, 31 (Rador). — Corespondentul din Berlin al agenției „Havas“ anunță: Discursul d-lui Barthou a fost adus la cunoștința presei germane prea târziu, astfel că ziarele n’au putut lua instrucțiuni oficiale. De teamă, desigur, să nu pară că arată prea puțin zel, ziarele de dimineață comentează discursul în termeni extrem fie violenți. D. Barthou — spun ziarele de dimineață — n’a putut să se stăpânească. Discursul său a fost „o explozie de ură“. Nu mai rămâne îndoială că discursul ministrului de Externe Franței, făcând în fața Adunării inalternaționale de la Geneva o expunere care constitue un bilanț extrem de negativ al politicii hitleriste, a pus guvernul german într-o situație dificilă. Comentariile ziarelor trădează astăzi și mai limpede decât în ultimele zile, nervozitatea care a cuprins cercurile conducătoare ale Germaniei, ca o urmare a aproprierii dintre Franța și Rusia Sovietică. Presa germană și mai ales „Berliner Boersen Zeitung“ este foarte încurcată când vrea să răspundă argumentelor d-lui Barthou. Ea se înjosește până acolo încât pretinde că argumentele d-lui Barthou sunt dictate de industria franceză de războiul „Berliner Boersen Zeitung“ spune că „spiritul prusian nu speculează la bursa omeiu...ți“ și adaogă : .,'Spin'!îi!'J prusi‘aii ima rccurs la arme în 1870 și 1914, decât atunci când războiul i-a fost impus“." „Lokal Anzeiger“ vorbește de „imperialismul gal“ pe care îl califică drept „o amenințare pentru pace“. In sfârșit, „Berliner Tageblatt“ spune că „d. Barthou este mecanicul unui tren al cărui fochist este d. Litvinov“. Nervozitatea presei germane dovedește că d. Barthou a pus lucrurile la punct și că a risipit norii de retorică pacifică cu care cel de al treilei Reich încearcă să-și învăluiască politica. LONDRA, 31. (Rador). — Ziarul „Times” publică un atricol de fond in care reamintește propunerile de dezarmare făcute de Germania la 16 Aprilie, pe care le consideră ca o bază suficientă pentru a se negocia o convenție de dezarmare. O convenție oricât de imperfectă scrie „Times”, este preferabilă unui sfârșit negativ al conferinței pentru dezarmare. „Daily Herald”, discutând într-un articol de fond propunerile făcute de d. Litvinov la Geneva, se consideră ca o contribuție serioasă la menținerea păcii și crede că ar trebui aceeptați. In schimb „Daily Telegraph” consideră propunerile sovietice ca un adevărat cal troian și își exprimă convingerea că Marea Britanie nu trebuie să se angajeze pentru a asigura protecția acelora cari se înarmează încontinuu. PARIS. 31. (Rador). — Corespondentul din Londra al agenției „Havas” trasmite următoarele : Ziarele engleze care reflectă opinia cercurilor guvernamentale și liberale scriu că divergența de vederi care s’a arătat prin discursurile lui sir John Simon și al d-lui Barthou pricinuește o amărăciune evidentă în aceste cercuri. Această stare de spirit și neliniștea provocată de divergența dintre Londra și Paris se manifestă prin critici mai mult sau mai puțin moderate, pe care ziarele le aduc tezei franceze expusă de d. Barthou la comisiunea generală a dezarmării. *’ •£ LONDRA, 31 (Rador). — Discursul d-lui Barthou pare a fi provocat sporirea confuziei produsă în spiritele britanice prin discursul d-lui Litvinov. Comentariile presei dau impresia că Anglia se va strădui mai ales pe de o parte să evite responsabilitatea unui eșec al conferinței, iar pe de alta, să păstreze cooperarea dintre Londra și Paris. Se poate prevedea că Anglia va primi in mod foarte favorabil orice soluție ,cât de modestă ar fi, care ar demonstra că sforțările internaționale în favoarea păcii nu au fost zadarnice. COMENTARII UNGARE COMFTAíA,’ Oi Ratio!'. — ^ Ziarele consideră discursul d-lui Barthou, pronunțat ori la Geneva ca fiind „cel mai viguros expozeu făcut de la război încoace al tezelor antigermane“. ECOURI DIN ITALIA ROMA 31. (Rador). — Discursul rostit eri în fața comisiunii generale a dezarmării de către d. Barthou, este bine primit de ziarele din Italia ca și de cercurile politice. Se subliniază în comentariile apărute în presă importanța și caracterul polemic al discursului în ceea ce privește teza engleză. Ziarele italiene reproduc toate nota următoare: „Acest discurs repetă în substanță vechea teză franceză asupra dezarmării. Dar în acelaș timp el a dat impresia unei tendințe de apropiere către punctul de vedere al Italiei în chestiunea dezarmării“. * Conferința dezarmării După discursul d-lui Barthou * America și problema datoriilor LONDRA, 31 (Rador). Se confirmă faptul că nota guvernului britanic cu privire la datoriile de război va fi expediată la Washington la începutul săptămânii viitoare. Textul acestei note a fost comunicat ori după consiliul de miniștri d-lui Ronald Lindsay, ambasadorul Marii Britanii la Washington. Se crede că in parte, în urma stăruinței d-lui Ronald Lindsay, s-a decis să se amâne remiterea notei către guvernul american. Nota engleză nu va fi expediată decât după ce se va fi produs mesagiul pe care președintele Roosevelt îl va adresa Congresului american. Pe de altă parte se afirmă că declarațiile președintelui Roosevelt făcute presei, par să așeze problema datoriilor de răsboi pe un teren nou și într’o largă măsură, contrariu hotărîrii finale a ministerului de externe englez.#• LONDRA 31. (Rador). — Azi a circulat zvonul că guvernul britanic ar fi comunicat în cursul zilei guvernelor francez și italian o notă, prin care se tinde să se înlocuiască negocierile bilaterale printr-o conferință a țărilor debitoare ale Statelor Unite. Cercurile bine informate nu acordă însă prea mult credit acestui zvon. GUVERNUL VA DA EXPLICAȚII LONDRA, 31 .(Rador). — Cercurile parlamentare britanice au fost viu preocupate de chestiunea datoriilor de răsboiu. Doi deputați conservatori au întrebat pe d. MacDonald dacă guvernul are de gând să se hotărască a spune categoric Statelor Unite că ele nu trebue să spere nicio plată din partea Angliei, dacă persistă in aplicarea unei legi defavorabile Angliei, cea mai bună prietenă a Americei. A răspuns sir Austen Chamberlain, ministrul finanțelor, declarând că speră să dea în curând o explicație satisfăcătoare. * WASHINGTON, 31 (Rador). — După cum se știe, cercurile autorizate americane au declarat în repetate rânduri că tratativele în chestiunea datoriilor de războiu urmează a avea loc separat, cu fiecare dintre statele debitoare. In cercurile informate se afirmă că Marea Britanie ar fi pe punctul de a face Statelor Unite o ofertă în chestiunea datoriilor nouă de răsboi. Aceste cercuri declară că, în calitatea ei de creditoare a statelor europene pentru sume considerabile, Anglia ar reprezenta în fapt, dacă nu oficial, celelalte națiuni europene. De aceea se crede că orice revizuire a datoriei britanice ar alcătui o bază pentru revizuirea da- Cercurile engleze alarmate de noule restricții vamale germane LONDRA, 31 (Rador). Noile restricții vamale decretate de guvernul Reichului au provocat o vie emoție în cercurile engleze interesate. Mai mulți parlamentari au declarat azi pe culoarele Camerii Comunelor, că atitudinea maniei este în contradicție Gercu tratatul de comerț anglo-german, care interzice măsurile prohibitive. D. Runcimen, ministrul comerțului, a declarat totuși că guvernul din Berlin nu a luat nici o măsură care să facă deosebiri de regim în detrimentul Marii Britanii.