Epoca, iunie 1934 (nr. 1605-1628)
1934-06-10 / nr. 1611
EPOCA •opi patru ani de domnie Defilarea primarilor La ora 10 jumătate primarii au început să defileze prin fața palatului. In fruntea lor era d. Donescu, primarul general al Capitalei, însoțit de d-nii Maiak și Berceanu, ajutori de primar general, apoi consilierii municipali ai Capitalei, în frunte cu primarii de sectoare, d-nii Anastasescu, Atanasiu, Orleanu și Săbăreanu. Rând pe rând au defilat primarii tuturor orașelor din țară urmați de primarii comunelor rurale din județele respective, toți îmbrăcați în straie pitorești. Au defilat 12.000 de edili prin fața Suveranului care împreună cu Voevodul Mihai salutau din balconul palatului defilarea entuziastă a gospodarilor veniți din toate unghiurile țării. Defilarea a durat până la ora 12 fără un sfert, coloanele îndreptându-se spre Arenele Romane. După defilare, o massă compactă de cetățeni ai Capitalei s’a adunat în fața palatului ovaționând îndelung pe Suveran. La Arenele Romane Arenele Romane din Parcul Carol au fost neîncăpătoare pentru numărul imens de participanți veniți să asculte cuvântul regal. In timp ce primarii și consilierii erau orânduiți de conducătorii lor, în loja regală special amenajată își făceau apariția membrii guvernului și inspectorii generali de armată. Au sosit mai întâi d-nii Victor Slăvescu ministrul finanțelor și Dorei Dumitrescu, guvernatorul Băncii Naționale cari întrețineau pe d. Siepman, directorul Băncii Angliei și consilierul d-lui Montagu Norman guvernatorul Băncii Angliei. Apoi au sosit d-nii Sassu, Inculeț, Săveanu, Moldovanu, președinții Corpurilor Legiuitoare, Nistor, general Paul Angelescu, ministrul armamentului și munițiilor, Mavrodi, Mitiță Constantinescu, Manolescu- Strunga, Franasovici, dr. Costinescu, dr. Angelescu, Teodorescu, Sergiu Dimitriu, Savel Rădulescu. In loja regală au mai luat loc d-nii generali inspectori de armată Condeescu, Ștefănescu-Amza, Samsonovici, Gorski, Uică, comandantul corpului II armată, Manu, Todicescu, Papazoglu comandantul pieții, Sturza, Antonescu șeful marelui stat major, generali Glads, secretar general la ministerul armatei și Constandache, Tilică directorul gen. al Siguranței, Grigorescu director de cabinet al primului ministru, maior Bosie adjutantul primului ministru, col. Oroveanu, col. Pomponiu prim comisar regal. In partea dreaptă a lojii regale au luat loc ofițerii generali din garnizoana București. In partea stângă demnitarii, printre cari remarcăm pe d-nii Viforeanu procuror general la Curtea de Casație, Dorel Dumitrescu, guvernatorul Băncii Naționale, Pitulescu directorul general al Poștelor, Mereuță directorul general al căilor ferate, Gorciu secretar general la domenii, Codin Ștefănescu procuror general, Procop Dumitrescu prim procuror, Petrovici decanul baroului, chestor Paximade, col. Gabriel Marinescu prefectul poliției Capitalei, Ghiață prefectul județului, Slăvescu directorul Băncii Românești, ș. a. La ora 12 și-a făcut apariția d. Gh. Tătărescu președintele consiliului de miniștri care a fost primit cu îndelungate urale, cărora d-sa a răspuns cu următoarele cuvinte: „Un singur strigăt trebue să izbucnească din sufletele noastre: Să trăiască Majestatea Sa Regele Carol al II-lea”. Urale nesfârșite au acoperit cuvintele șefului guvernului. Cu prilejul împlinirii a 4 ani de domnie a M. S. Regelui Carol al II-lea, s’a oficiat ori dimineață la ora 10 unte-deum la biserica Domnița Bălașa. ASISTENȚA ' Au asistat d-nii Gh. Tătărescu, președintele consiliului și ministru ad-interim al apărării naționale , prof. dr. C. Angelescu, Victor Antonescu, Richard Franasovici, Vasile Sasu, Victor Slăvescu, Al. Lapedatu, I. Nistor, general Paul Anghelescu, ing. N. Teodorescu, dr. I. Costinescu și C. Xeni; N. N Săveanu președintele Camerei; Leonte Moldovanu, președintele Senatului, subsecretarii de stat Al Mavrodi, Mitiță Constantinescu, Savel Rădulescu, Manolescu-Strunga, Victor Iamandi și Radu Irimescu, dr. Gane și Cicero Gorciu, secretari generali de minister. . Din partea palatului au asistat d-nn general Balif, administratorul domeniilor Coroanei Mocioni, maestrul vânătorilor; general Sturdza, comandantul gărzii regale; comandor Fundățeanu și locot.-col. Urdăreanu, adjutanți regali; col. Drossu, prefectul palatului; maior Mihăilescu, ofițer de ordonanță, etc. Apoi d-nii I. Răducanu, rectorul Academiei de înalte studii comerciale; I. Ghiață, prefectul jud. Ilfov; ing. Cezar Mereuță, directorul general al c. f. r.; ing. I. Pitulescu, directorul general al poștelor; Codin Ștefănescu, procuror general; Procop Dumitrescu, prim procuror; Stârcea, primul președinte al trib. Ilfov; Mișu Enescu, directorul general al Casei centrale a asigurărilor sociale; I. Frânculescu, chestorul sectorului III Albastru; Al. Paximade, chestorul circulației, etc. D-nii generali Condeescu, Samsonovici, Ștefănescu-Amza, Uică, Moruzi, Gorski, Pârâianu, Manu, Hențescu, Petrescu Gellu, dr. Buzoianu, Papazoglu, Partenie, Antonescu, Rizeanu, Comănescu, Cornicioiu, Paplica, Schmidt, Marțian, Palada, dr. Constantinescu, Heinerich, Râdulescu Vintilă, Macovescu, dr. Saidac, Ignat, Cartianu, Ionescu Ștefan, Manolache, Todicescu, Negreanu, dr. Dona, Dorobanțu, dr. Marinescu N. Grigorescu, col. Orășanu, maior Papaianopol de la comenduirea pieței și căpitan Scarlat Roșianu adjutantul inspectorului general al jandarmeriei. A mai asistat și o numeroasă delegație din partea Uniunii ofițerilor de rezervă, în frunte cu d. general Sinescu, fost inspector general al Cavaleriei. In stradă, in fața bisericii, se afla înșiruită o companie de onoare cu muzică și drapel din regimentul de gardă No. 6 „Mihai Viteazul“. SERVICIUL RELIGIOS Serviciul religios a fost oficiat de patriarhul dr. Miron Cristea, asistat de arhimandritul Cordun Galaction, preot econom Gibescu și un sobor de preoți, răspunsurile fiind date de corul bisericii Domnița Bălașa sub conducerea maestrului Istrătescu. DEFILAREA TRUPELOR După terminarea serviciului divin întreaga asistență a trecut în fața bisericii, unde d. prim ministru Gh Tătărescu, urmat de d. general Uică comandantul corpului II armată, a trecut in revistă compania de onoare. După aceasta, d. Gh. Tătărescu prim ministru și ministru ad-interim al apărării naționale a rostit următoarea cuvântare: OSTAȘI. In această zi de aniversare în care sufletul unui neam întreg s’a îmbrăcat în haină de sărbătoare, să ne înălțăm gândurile către Acela care este simbolul viu al biruințelor de oli și al nădejdilor de mâine, rugând pe Cel Atotputernic să-I dăruiască domnie îndelungată, rodnică și încărcată de glorie! Să trăiască Maiestatea Sa Regele Carol al II-lea! Să trăiască Măria Sa Mihai Voevod de Alba Iulia cu întreaga noastră Dinastie ! Ura ! A urmat defilarea campaniei de onoare, după care solemnitatea a luat sfârșit. Membrii guvernului și înalții demnitari civili și militari s’au dus apoi la palatul regal, unde au semnat in registre și voi reprezentanți ai întregii țări, Pentru Mine este o nesfârșită bucurie sufletească să vă văd aci, adunați cu toții în jurul Meu. In sufletele voastre, în inimile voastre, simt bătând lângă Mine inima întregului Meu popor și, în aceste zile de necontenită luptă, puterea Mea nu pot s’o culeg decât chiar din sufletul și inima poporului Meu. (Urale puternice). Au trecut patru ani de când Cerul și voința poporului M’au pus în acest loc de răspundere. Fără preget și fără odihnă am lucrat pentru binele vostru și sunt hotărît, cu cea mai desăvârșită energie — oricami ar fi piedicile ce le-ași putea întâmpina — să duc la bun sfârșit această muncă, care este o credință, este un caz de conștiință. Dar, pentru a putea îndeplini cu deplin folos această muncă, am neapărat nevoe de sprijinul tuturor și acest sprijin sunt convins că îl voiu găsi neprecupețit în cumințenia și dragostea poporului.Ora Vineri 8 Iunie a avut loc la ateneul „Regele Carol II“ o festivitate cu prilejul aniversarei a 4 ani de la suirea pe tron a Suveranului. Festivitatea a fost deschisă cu imnul regal, după care d. Ioan Eftimescu, președintele ateneului, a rostit o cuvântare relevând însemnătatea zilei de 8 Iunie în istoria poporului nostru. D. Ștefan Vasilescu, referendar la înalta Curte de conturi, spune că în conștiința poporului român, este adânc înrădăcinată, credința că dinastia română întrupează în mod desăvârșit ideea de unitate, de continuitate și de strălucire a statului omânesc. D. arhitect Anton Caragea propune și întreaga asistență aprobă trimiterea unei telegrame omagiale Suveranului. Au mai luat apoi cuvântul d-nii: ing. G. Roden, Stelian Marinescu, G. Petrescu, I. Antonescu, Vasile Stănilă, dr. Șt. Alexandrescu etc. La cercul subofițerilor de rezervă La sediul central al cercului militar al subofițerilor de rezervă din România din calea Rahovei 147 a avut loc dri dimineața ședința festivă sub președinția d-lui George Dumitrescu. D-sa luând cuvântul a arătat importanța zilei de 8 Iunie când regele Carol II s’a urcat pe tronul țării, identificându-se cu nevoile și aspirațiile poporului românesc. Ia apoi cuvântul d. Ion Dinescu care arată că Suveranul fiind urmașul regilor Carol I și Ferdinand I, el calcă pe drumul înaintașilor săi cu demnitatea și gloria moștenită de la aceștia. Au mai luat cuvântul d-nii G. Ștefănescu, Borcea, F. Georgescu, etc. La Asociația voluntarilor de război din vechiul regat Asociația voluntarilor de războiu din vechiul regat a sărbătorit eri, orele 10 dimineața, la sediul său din str. Doamnei No. 7, ziua restaurației printr’o ședință festivă la care au luat parte un însemnat număr de camarazi din Capitală și din provincie. D. av. Alexandru Plăiașu președintele Asociației, deschizând ședința arată importanța actului ce se aniversează și legătura trainică ce există între popor și dinastie. Urează domnie lungă Suveranului care veghează și contribue prin înțelepciunea sa la consolidarea României întregite. Părintele Inocențiu Ștefănescu, confesorul corpului II Armată și vicepreședinte al Asociației, arată de asemenea personalitatea Suveranului, care zi de zi muncește pentru binele și progresul poporului român, el fiind printre puținii suverani din lume cari s’au identificat cu nevoile poporului. Ridică rugăciuni lui Dumnezeu ca să-i dăruiască o domnie lungă spre binele țării românești. Adunarea aclamă în aplauze prelungite pe regele Carol II-lea. Se expediază apoi următoarea telegramă: MAJESTATEI SALE REGELUI „Asociația voluntarilor din vechiul regat din războiul pentru întregirea neamului, sărbătorind astăzi în ședință festivă cea de a patra aniversare de la suirea pe tron a Majestății Voastre, depune și cu această ocazie la picioarele tronului profundul lor devotament. Să trăiți, Președinte, Avocat Al. Plăiașu La așezămintele J. S. Elena“ Azi la ora 1 în fața unei numeSunt două vechi zicători ale poporului nostru, care au rămas și vor trebui să rămână pururi în mintea noastră: „Apa trece, dar pietrele rămân” și „România nu piere“. întreg trecutul nostru ne arată aceasta și viitorul trebue să o probeze, căci energia, sufletul, credința și puterea acestui popor trebue să fie veșnice. Mergeți fiecare în colțul vostru de țară și duceți salutul Meu, gândul Meu de dragoste, hotărirea Mea nestrămutată de muncă și cererea, pe care o fac tuturor, de a fi lângă Mine în această muncă, căci toate greutățile nu se pot învinge decât printr’o muncă spornică, care este munca făcută cu dragoste și cu credință. Mergeți cu bine și spuneți tuturor românilor că în sufletul Meu bate înainte de toate un suflet românesc și că toată dragostea o închin poporului Meu.Ovațiuni și urale prelungite). Discursul Suveranului a fost acoperit de aplauze, iar muzicile militare au intonat din nou imnul regal. Festivitatea de la Arenele Romane ia sfârșit la ora 1 când toți membrii guvernului și înalții demnitari ai statului s-au îndreptat spre palatul regal din calea Victoriei, unde a avut loc un dejun. DEJUNUL DE LA PALATUL REGAL La ora 1 și jum. a avut loc un dejun la palatul regal din calea Victoriei, la care au luat parte: Suveranul, Voevodul Mihai, principesa Elisabeta, principele Nicolae, membrii guvernului, demnitarii statului in frunte cu dr. Miron Cristea, patriarhul României, și Curtea. La șampanie au toastat Suveranul și d. Gh. Tătărescu, președintele consiliului. După dejunul de la palatul regal a avut loc Stadionul C.N.E.F. o manifestație sportivă și s-a inaugurat expoziția de educație fizică. La ora 5 s’a desfășurat un program bogat de aviație pe aeroportul Băneasa, iar seara au avut loc retragerile cu torțe. Capitala fiind feeric iluminată. Joase și distinse asistențe s’a desfășurat sărbătorirea Restaurației la „Ateneul” Așezămintelor M. S. Elena. Serbarea se deschide cu intonarea Imnului Regal de către elevele Școalei superioare de infirmiere. Urmează conferința d-lui maior de rezervă dr. ing. C. A. Bobancu delegat al U. D. R. cu subiectul Restaurația. j =. v. După conferință copiii, au executat o serie de jocuri naive ce au distrat asistența. Corul școalei superioare de firmiere a cântat „Mândruliță“ in„Ce stai bade în prag“ și a jucat și Hora mare, Hușanca, Hora Ciobănașul, Marioara, Iancu, Sârba, trei ciocane. A fost mult apreciată eleva Virginia Savu. Festivalul se închee cu o doină națională care a mișcat întreaga asistență. D. general Sinescu în câteva cuvinte aduce omagiul armatei, celor ce pregătesc atât de frumos pe tărâmul patriotic generația de mâine. Serbarea s-a terminat a ora 13. La Templul Coral La templul Coral, slujba religioasă a fost oficiată de d. șef-rabin dr. I. Niemirower, asistat de prim cantorul Rafael Ruwinschi și de cantorul A. Hoffman. Răspunsurile au fost date de corul templului, sub conducerea maestrului Feigenbaum, acompaniat la orgă de d. I. Bein. După ce rostește rugăciunea pentru Tron și țară, d. dr. I. Niemirower, luând cuvântul, arată, în cuvinte bine simțite semnificația zilei de 8 Iunie, pentru întreaga suflare românească. Vorbitorul, după ce descrie personalitatea regelui Carol I, realizatorul independenței a Regelui Ferdinand I, înfăptuitorul României Mari, spune că Regele Carol al II-lea unește în personalitatea Sa, forțele trecutului cu speranțele prezente. Evreii, spune vorbitorul, iau parte cu tot sufletul și entuziasmul la marea sărbătoare națională. După intonarea Imnului Regal, solemnitatea a luat sfârșit. A partiipat un public numeros, in frunte cu d-nii senator S. Birman, președintele comunităței evreilor M. Zender președintele templului coral, Fr. Michelsohn, deputat Horia Carp, secretarul general al comunității, M. Spiner, S. Goldfarb, I. Kamerling, dr. A. Halevy, precum și reprezentanții societăților „Fraternitatea“, „Barasch“ „Marphe-eL nepesh“, „Caritatea“, „dr. Hart“, etc. etc. La Sinagoga Mare La „Sinagoga Mare“, slujba religioasă a fost oficiată seara la ora 7 jum. de d. rabin dr. M. Halevy, asistat de cantorul D. Rabinovich Răspunsurile au fost date de corul templului, sub conducerea d-lui M. Schreibmann, acompaniat de orgă de d-na Aurica Schreibman. După ce s’a rostit rugăciunea pentru tron și țară, cantorul D. Rabinovici, acompaniat de cor, a executat mai multe cântări religioase. A vorbit apoi d. dr. M. Halevy, care subliniază în termeni calzi evenimentul sărbătorit, spunând că Regele Carol al II-lea pune zi de zi toată munca sa pentru rezolvarea problemelor ce ne agită pentru binele și prosperarea țării. A mai vorbit d. L. Aronovici-Pietriș, președintele templului, omagiind pe Suveran, de la Biserica Domnița Balașa, în prezența guvernului și autorităților. Apoi au semnat in registrul Palatului Regal. Membrii U. O. R. au luat parte la sărbătorirea Restaurației organizat de Ateneul Popular al „Așezămintelor M. S. Elena”. Uniunea ofițerilor de rezervă a trimis M. S. Regelui următoarea telegramă : „Sărbătorind aniversarea zilei de 8 Iunie, Uniunea ofițerilor de rezervă își manifestă devotamentul neclintit către Majestatea Voastră și Vă asigură că este gata de orice jertfă pentru țară și tron”. MEETINGUL AVIAȚIEI DELA BĂNEASA In cadrul serbărilor de eri a avut loc după amiază pe aeroportul Băneasa un meeting de aviație, organizat de aviația militară. Au asistat peste 1000 de persoane. Aproape de sfârșitul meetingului a sosit pe aeroport și voevodul Mihai venind de la serbarea care a avut loc pe stadionul de la C. N. E. F. Au asista la meeting d-nii general Sichitiu, comandantul aeriene, comandor Enescu, forțelor Vasiliu Burduloi ,Popovici, etc. Ordinea pe aeroport a fost ținută de organele aviației civile în frunte cu d-nii inspector Sturza, comandant Simion, Mănescu și Eremia. Programul a început prin zboruri în formație, executate de escadrile de avioane „Potez” și „Set”. A urmat apoi zborul unui avion de bombardament, escortat de două avioane de vânătoare. In acest timp s-a produs asupra avionului de bombardament un atac din partea unei escadrile de avioane de vânătoare. S-a încins un simulacru de luptă aeriană între avioanele ce însoțeau avionul de bombardamet și avioanele atacante. Lupta a fost urmărită cu mult interes de către spectatori. D. căpitan Stoicescu a executat pe un avion „Devoitin“ toată gama acrobațiilor. D. locot. Oprișan a prezentat avionul de școală „Set”, iar d. colonel Papană aparatul de vânătoare I. A. R. Ambii piloți au executat tot felul de acrobații. Meetingul s’a încheiat prin shorul de formație și acrobații executate de cunoscuta escadrilă’Pantazi- Manolescu-Ivanovici. OMAGIUL CORURILOR Așeară la orele 7 luni. „Societatea corală a institutorilor din București”, a venit în curtea palatului regal din Calea Victoriei, spre a aduce Suveranului, omagiul corurilor. Sub conducerea d-lui profesor Oancea, corul institutorilor a cântat următoarele bucăți: — ascultate din balconul palatului, de către regele Carol II și Marele Voevod Mihai:.Ifrinul •regal«; ■ „Stenuco fă‘t;„Sus inima română”; „Păstorul’V yȚrichinare Regelui Carol II”. Din ordinul Suveranului, membrii corului institutorilor au fost apoi invitați în palat, unde li s’a servit o bogată gustare. DEFILAREA ASOCIAȚIILOR CULTURALE Pe la orele 8 seara, au început să se adune, de jur-imprejurul pieții Palatului regal, — dincolo de cordoanele jandarmilor pedeștri gardienilor publici, — o lume imensivă spre a asista la marea demonstrație organizată de „Federația asociațiilor culturale” cu organizațiunile afiliate ei, împreună cu direcțiunea mișcării culturale din primăria centrală a Municipiului București, demonstrație organizată cu prilejul împlinirii celor patru ani de la restaurație. Pe refugiul din mijlocul Palatului, frumos pavoazată, pieții au luat loc din vreme muzicile militare și corurile, iar din partea autorităților erau de față d-nii: Sergiu Dumitriu, secretarul general al ministerului de interne; colonel Marinescu Gabriel, prefectul poliției Capitalei; colonel Pomponiu, prim comisar regal; colonel Oroveanu, adjutantul d-lui general Uică, com. corpului II armată; colonel Călătorescu, chestorul sectorului II (Negru); Gh. Moțățeanu, chestorul sectorului I (galben); George Botez, șeful Siguranței Capitalei; V. Parisianu, subinspector general în prefectura poliției Capitalei; I. Frânculescu, chestorul sect. III (albastru), etc., etc. SUVERANUL OVAȚIONAT DE MULȚIME La orele 9 precis Suveranul și Marele Voevod Mihai au apărut în balcon, salutați fiind de mulțime cu urale. Gorniștii au sunat „Onorul la rege", iar muzicile militare, întâi singure, iar după aceea împreună cu corurile, sub conducerea d-lui colonel Egizzio Massini, au cântat Trăiască Regele“, ascultat tot timpul atât de Suveran cât și de Marele Voevod, cu mâna la, chipiu. S’a cântat apoi, de asemeni de către muzicile militare împreună cu corurile: „Pe-al nostru steag”. La ora 9 și un sfert a început defilarea, în ordinea următoare, muzica regimentului de gardă 6 Mihai Viteazul, având în frunte pe lt. col. Massini; „Liga culturală”; „Siria”; cercetașii; grupul foștilor luptători din războiul de întregire împreună cu veterani de la 1877; subofițerii de rezervă: „Asociația surorilor de caritate din război“; Muzica jandarmilor rurali; „Uniunea ofițerilor de rezervă”, preotul Inocențiu Ștefănescu, confesorul garnizoanei; studentele și studenții universitari; muzica reg. de roșiori; „O. N. E. F.ul; soc. corală și de gimnastică „Turnverein”; liceul „Spiru Haret”; soc. „Aurora”; „Legiunea sportivă”; grupul schiorilor și al turiștilor; echipa sportivă a corpului gardienilor publici; — toți purtând torțe aprinse, echipa sportivă ceferistă și grupul ceferist al personalului de tren cu lanterne aprinse, etc. Cum s’ au desfășurat festivitățile de ezi Răspunsul Suveranului Domnule Primar al Municipiuluiițiuni și urale puternice). La „Ateneul Regele Carol II“ MS. REGELE CAROL M Sosirea M. S. Regelui La un moment dat se aude un șuerat prelung. Primarii din Ardeal și Banat, cari înconjurau lojile regale și cele ale demnitarilor își anunță unul altuia: „Vine împăratul!”. Intr’adevăr la ora 12 și jumătate și-au făcut apariția Regele și Voevodul Mihai care au fost primiți de membrii guvernului și inspectorii generali de armată făcând front. Suveranul a venit însoțit de d-nii general Ilasievici mareșalul palatului, col. Romniceanu și lt. Evolcea- 110.La apariția Suveranului și a Voevodului Mihai, entuziasmul poporului din Atene ia proporții uimitoare când muzica militară intonează imnul regal. DISCURSUL D-LUI DONESCU, PRIMARUL GENERAL AL CAPITALEI Măria Ta. Sunt patru ani de când cerul țării s’a luminat cu o nădejde. Sunt patru ani de când vânturile anarhiei s’au potolit, de când furtuna ce ne amenința a fost risipită. Fiu crescut din sufletul acestei țări, ai apucat cu bărbăție coarnele plugului românesc și ai tăiat brazdă adâncă dorului de viață mai bună, de o desvoltare mai puternică. La popasul acestei grele domnii, dar tot atât de înțeleaptă, aducem mulțumire Măriei Tale pentru neostenita strădanie, de a croi României drumul voit de năzuințele ei. Noi contimporanii nu putem desprinde în întregime personalitatea Măriei Tale, nu putem cuprinde cu ochii prezentului, tot rodul acestor patru ani de cuminte domnie ce se profilează atâta, în adâncurile viitorului. Suntem însă datori față de posteritate să spunem, că înflorirea ce se pregătește României se datorește bunului ei păstor, veghei lui de fiecare clipă, adâncei înțelegeri ce a știut să dea tuturor nevoilor poporului, tuturor necazurilor lui, tuturor frământărilor lui sufletești. Iluștrii Tăi predecesori, au făurit României, visul de secole a moșilor și strămoșilor. Măriei Tale îți este hărăzit să ducă țara aceasta, pururea întregită pe culmile înaltei civilizații. Gloria veacurilor trecute, să fie lumina epocei prezente. Din fragedă tinerețe ai înțeles chemarea Ta viitoare. Și ai pregătit cu elanul Tău, cu frumusețea spiritului Tău, ci era prezentului. Câtă energie nu mai trebue însă să risipești, ca să așezi poporul acesta minunat, acolo unde înaltul Tău gând, vrea. Sub Augusta ocrotire și prin imboldul permanent al Măriei Tale, România își făurește strălucirea ei viitoare. Cum Ți-am putea noi mulțumi mai bine, pentru toată această strădanie? Cum Ți-am putea mărturisi mai mult, toată simțirea noastră curată pentru Tine, pentru sforțarea Ta de fiecare zi, întru întărirea României? Cu osanale și imnuri de slavă? Nu! Știm cât le socotești de deșarte și cât de puțin le prețuești. Nu putem să-ți aducem mai curată mulțumire, decât luând fapta Ta ca exemplu al vieții noastre. Să dăruim fiecare tot ce-avem mai bun din sufletul nostru, din cugetul nostru, țarei acesteia așa precum Tu faci. Să risipim toată puterea noastră de muncă pentru atingerea țelului înalt pe care clipă cu clipă Tu nu încetezi să-l urmărești. Suntem aici reprezentanții tuturor comunelor românești. Nți jurăm în acest moment solemn când tot sufletul țării vibrează pentru Tine, că vom duce românilor de pretutindeni gândul Tău mare de înălțare românească. Iți jurăm Măria Ta, că nu vom adormi forțele noastre, mereu unite, până când visul Tău, visul țării întregi, nu va fi împlinit. Să trăești întru mulți ani. Măria Ta. Discursul primarului general a fost deseori întrerupt de fratele asistentei. " ’ V; Sărbătorirea Restaurației de către U. D. R. O delegație a U. D. R. compusă din d. președinte dr. V. Gomoiu, general Sinescu și ing. insp general Florescu au luat parte la tedeumul Primăria Municipiului București Publicațiune La 12 iunie 1933 ora 10 dimineața 1. Aprovizionarea cu 12.000 m. p. piatră calupuri (mici paveluțe) de granit bazalt, adezit dacito granit, termenul de predare este de cel mult cinci luni de la data adjudecării definitive, urmând a se preda câte 2400 m. p. lunar. Predarea se face în depozitul com. Colentina. Garanția provizorie este de 5 la sută asupra valorii oferte, numerar sau efecte garantate de stat. 2. Furnizarea a 60.000 kgf. (60 vagoane) praf calcar fin măcinat. Predarea se va face în dep. com. Colentina în termen de cel mult patru luni de la adjudecarea definitivă, urmând a se preda câte cel puțin 15 vagoane lunar. Garanția este de lei 5 la sută asupra valoarei ofertei numerar sau efecte garantate de stat. 3. Aprovizionarea cu 20 m. p. piatră cioplită în pavele normale de granit, bazalt (dacito granit) sau bazalt natural. Predarea se va face în depozit comunal Colentina, în termen de 6 luni data predarea adjudecării definitive. Garanția provizorie este de 5 la sută asupra valoarei ofertei numerar sau efecte garantate de stat. 4. Furnizarea și predarea a 170 m. ,o piatră spartă de granit sau bazalte natural conform devizului și predare este de 15 zile de la data aprobării definitive. Garanția provizorie este de lei 5 la sută asupra valoarei ofertei numerar sau efecte garantate de stat. Prețul se va arăta pe m. c. de piatră. 5. Vânzarea a cinci locuri de teren arabil situat în comuna Viișoara-Cotenița, județul Olt, conform condițiilor speciale. Termenul de sarcini, împreună cu planurile de situație, ce se pot vedea la serv. Licitațiilor din str. Vasile Boerescu 13. Vânzarea se poate face în total sau parțial (pe loturi). La 19 iunie a. c., ora 10 diminetața in localul municipiului din strada Vasile Boerescu No. 13, se va ține o concurență publică pentru tratația concesionarei exploatării prin bună învoială a unor grupuri edilitare subterane însoțite de debite de benzină ce se vor construi în interiorul squarului format din străzile Romană cu Tunari și prelungirea străzei Dogari și anume pe latura triunghiului format de prelungirea străzei Dogari, care întretaie str. Tunari și Romană, conf. planurilor, devizelor și condițiunilor speciale. Chiria inițală fixată de municipiu este de lei’ 81.000 anual. Termenul de executare a lucrărilor de exploatare este de trei luni de la data autentificării actului de concesiune, iar teremenul de exploatare este de 15 ani de la data recepției definitive a lucrărilor. Garanția provizorie este de lei 50.000 numerar sau efecte garantate de stat. Supra-oferte nu sunt admise, afară de cazul când sunt concurențe pentru tratarea prin bună învoială și când sunt admise numai supra-oferte orale. Nu Se admit oferte condiționate. Garanțiile provizorii sunt de 5 la sută numerar asupra estimațiilor și chiriilor fixate de municipiu pentru fiecare compartiment în parte, care se vor depune in ziua licitației. Destinațiile închirierilor compartimentelor sub cele fixate pentru fiecare compartiment în parte care se vor depune în ziua liciției, întreprinderile și furniturile se dau în conformitate cu condițiile generale pentru întreprinderi de lucrări municipale din 28 Mai 1887 și a condițiilor speciale pentru închirierea bunurilor comunale aprobate de consiliul general în ședința dela 28 Ianuarie 1887 și a condițiilor speciale stabilite cu detalii asupra destinației termenelor și garanțiilor cerute pentru fiecare licitație. Amatorii cari doresc a lua parte la aceste licitații, sunt obligați ca până in ziua fixată să se intereseze la serviciul de licitații str. Vasile Boerescu 13, în orice zi de lucru, orele de serviciu, asupra condițiilor și garanțiilor fiecărei licitații, ofertele urmând a se prezenta comisiei de licitații în zilele și în orele indicate mai sus, în plicuri separate de oferte. Vânzările se fac conform condițiilor speciale. Adjudecatorii închirierilor vor trebui să depună după licitație chiria pe șase luni și să complecteze garanția defintivă care este de 10 la suta din chria anuală cu care s’a făcut adjudecarea provizorie, contrariu se va proceda pe loc la o nouă licitație. Garanțiile pentru întreprinderi și furnituri se pot consemna și la casa de depuneri urmând a se prezenta la licitație recipisa respectivă, rămânând însă la aprecierea municipiului adjudecarea definitivă care se va face de la caz la caz. Adjudecările sunt provizorii, iar în cazul când nu se confirmă definitiv adjudecatorii nu vor putea avea altă pretențiune decât restituirea sumelor depuse drept garanție și chirii când este vorba de închirieri. Nu se admit la licitațiile pentru închirieri comercianții concurenții cari au fost dovediți că n’au afișat prețurile, au dat lipsă la cântar sau au vândut cu prețuri de speculă precum și aceia cari nu sunt în curent cu plata dărilor către stat și comună. Termenul închirierilor este cel fixat pentru fecare compartiment în parte. Preparatul PAGEOL a fost experimentat vreme îndelungată. Medicii îl prescriu cu succes la multe boli de rinichi, vezică și uretră. Nici un alt produs nu are o acțiune mai rapidă, atât de complectă. PAGEOL mai are și avantajul de a nu avea nici o influență asupra organelor digestive. Stomacul cel mai delicat îl suportă foarte ușor, fără nici o oboseală. Superioritatea Pageolului e dovedită de următoarele rezultate: urinele sunt mai clare, micțiunile nu mai sunt dureroase și emisiunea lor e mai puțin frecventă. In importantul său studiu farmacologic, prof. Fleury, constată că „PAGEOL” regenerează toate țesuturile cu care vine în contact și extermină supărătorul gonococ în ascunzișurile sale cele mai profunde. De vânzare la farmacii și droguerii. D. de Broqueville însărcinat cu formarea noului guvern belgian BRUXELLES, D. (Rador). Suveranul a însărcinat pe contele de Broqueville cu formarea noului guvern. D. de Broqueville a început imediat consultările pentru formarea listei guvernului. GEORGE R. IOKESCU AVOCAT Splaiul Independenței 75 Consult. 6—8 Tel. 330-27 Sănătate și bună dipoziție prin neinsecutul BORVIZ de Tamășeu Maieftin și totuși superior Telefon 3.81.40 — 4.06.64 Dr. Borgovan fost intern și medic secundar al clinicei și finografice. Dermatolog. Boale interne. Diatermie. Electroliză. Ultrarose. 18, Sf. Constantin, orele 5-8 Vizitați Parcul Paradis GOGU ROSIANU STATUIA PARE Singurele vinuri alese, indigene și străine -----Orchestră clasică și națională-------2 Frigorifere Electrice __Grătar special A apărut: La crise mondiale et le probleme agraire de ALEXANDRE PERIEȚEANU Președintele Institutului de conjuctură