Epoca, iulie 1934 (nr. 1629-1654)
1934-07-22 / nr. 1646 (nr. 1647)
nr. 1646 3 Ie REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, PASAGIUL ROMAN (INTRAREA PRIN CALEA VICTORIEI), RECLAME și INSERȚII Se primesc la adicația ziarului și la toate agențiile de publicitate Telefon: 3.82-11 O propunere... dar fără urmare La 20 ale lunei curente s’au scurs 30 zile de când sub titlul „Purificarea morală — O propunere” d-nii Augustin Pop și Pavel Pavel, deputați naționali-țărăniști, semnau în ziarul „Dimineața” un prin care arătau că în articol, opinia publică, acuzația de necinste a prins rădăcini și crezare, grație însăși partidelor politice, cari nu scăpau nici o ocazie, de a se acuza în toiul alegerilor, de furturi, delapidări și trafic de influentă. Această stare de lucruri, se adauga, face un imens rău partidelor politice, ai căror membri sunt acuzați fără nici o distincțiune. Prevalându-se apoi de calitatea de vechi membri ai partidului național-țărănesc, d-nii August Pop și Pavel Pavel mărturisesc că au credința că partidul este nu numai de mare competență politică ci și de o perfectă ținută morală —desigur că nu pot fi învinuiți de lipsă de modestie) totuși d lar socot că acestor acuzațiuni reciproce, ale partidelor politice, nu li se poate pune capăt prin vagi formulări teoretice și bănuieli necontrolate, ci prn măsuri radicale și urgente, cari să dea satisfacție opiniei publice a țării și să readucă liniștea în partid. Că partidul național țărănesc ca cel mai important organism de stat are datoria să dea pildă în această privință tuturor, cu atât mai mult, că trecutul său îi permite să fie la largul său și să ia cele mai drastice măsuri, pentru a dovedi, că dacă se vor găsi eventual necinstiți în rândurile sale, ei nu pot forma decât cazuri izolate, când sunt cu atât mai ușor de eliminat. — (Lipsa de modestie este de necontestat integrală). In consecință autorii articolului de care amintim propun în primul rând, să se revizuiască averile tuturor foștilor subsecretari de Stat și miniștri plini, ale foștilor președinți ai Corpurilor legiuitoare, ale tuturor membrilor consiliilor de administrație inclusiv Banca Națională și regiile autonome, dacă aceste posturi s-au obținut prin intervenția partidului. Revizuirea să se facă nu de jurii de onoare ci de instanțele judecătorești. Ce frumos grăit! Decât că nu se prea vede pășirea, către această lăudabilă inițiativă, de către conducătorii partidului. Căci, cum foarte bine spun, cei doi membri marcanți ai partidului democrației integrale, situațiunei morale dăunătoare nu numai partidului ci însăși țărei, rezultând din acuzațiunile reciproce de furt, delapidări și trafic de influentă, nu i se poate pune capăt decât prin măsuri radicale și urgente, cari să dea satisfacție opiniei publice a țărei și să readucă liniștea în partid. Măsurile radicale și urgente propuse, printre care, prima preconizată este revizuirea averei tuturor marilor dregători, nu s’au luat însă de și a trecut o lună de zile de când dezideratul s’a formulat. Am avut ce e drept, o serie de întruniri ale partidului național-țărănesc» în cari, vocea șefului a fost auzită, propovăduind asanarea morală, dar Vorbele nu s’au tradus în fapt. Și atunci, aceste manifestațiuni, rămân vecinicile vagi formulări teoretice cum le au taxat d-nii Aug. Pop și Pavel Pavel. De ce oare partidul național țărănesc, care se fălește că reprezintă democrația integrală, că este o mare competență politică, că are o perfectă ținută morală și că este cel mai important organism în stat, nu la el inițiativa de a păși de îndată la asanarea morală a propriei sale case? De câtă autoritate morală nu s’ar bucura pe urma asemenea inițiative, pentru a pretinde ca și celelalte partide să facă aceiași curățenie la ei acasă? Dacă membrii și desigur conducătorii sunt convinși că partidul lor se bucură de o perfectă ținută morală necinstiți, dacă eventual și că găsi, nu pot forma decât s’ar cazuri izolate,—luarea inițiativei pentru o asanare morală devine foarte ușoară și cum observă cu drept» vechii săi partizani d-nii August Pop și Pavel Pavel, cazurile fiind izolate vor fi cu atât mai ușor de eliminat. reipășirea din partea conducepartidului național-țărănesc la revizuirea averei membrilor săi, cari au ocupat înalte demnități ar fi și prilejul eludării unei chestiuni de mare interes pentru finanțele Statului, sugerată de citirea depozițiunei d-lui R. Boilă inaintea comisiunei de anchetă parlamentară în afacerea Skoda- Seletzki să se facă cunoscut ce venit global a declarat miliardarul R. Boilă în anii când a arătat, că a realizat însemnatele benefcii de milioane din exploatarea minelor de pirită și cu cât a folosit statul din impozitele ce d-s- a achitat ? I. Glogoveanu Cum se prezintă recolta D. prof. Gh. Ionescu-Siseșt, fost ministru al agriculturii, răspunzând unei anchete a ziarului „Dimineața”, a făcut următoarele declarații cu privire la recolta din anul acesta. RECOLTA DE GRÂU — Ce credeți despre revolta de grâu ? — In primăvară, am declarat ziarului „Argus“ că nu e nici un motiv de îngrijorare pentru cultura grâului, care eșise bine din iarnă și folosea umezeala, înmagazinată prin topirea zăpezii îmbelșugată. Prevederile mele au fost întemeiate. Acuma, în timpul secerișului, se observă că recolta e mai mare decât se credea îndeobște. Cred că vom avea circa 190.000 vagoane, la care se adaugă circa 50.000 vagoane din recolta anului trecut. Cu aceste cantități putem acoperi în mod normal nevoile de hrană și de însămânțare și va mai rămâne și o rezervă pentru anul viitor. Nu s’ar putea exporta această rezervă, pentru a îmbunătăți balanța comercială ? — Nu se poate exporta nimic, fiindcă prețul interior este de două ori mai mare decât prețul mondial, în porturile din Occidentul Europei. — Ce credeți despre prețul de la noi ? — Prețul urcat din interiorul țârii este un mijloc ca agricultorii să restabilească echilibrul exploatărilor lor. Sforțările guvernului de a menține nivelul prețurilor sunt justificate de suația grea a agriculturei. Dacă prețul se va menține la 50.000 lei vagonul, cred că agricultorii vor fi mulțumiți. Părerea mea este că guvernul nu poate să urce prețul, prin cumpărări ale comisariatului grâului, prea mult peste prețul pieții. Dacă guvernul ar declara astăzi, că cumpără de exemplu la 70.000 lei vagonul, el s’ar vedea în fața unor oferte așa de mari, încât nu cred că ar putea face față cumpărării și înmagazinărei. Pe de altă parte, un preț așa de urcat, față de prețul pieții, ar provoca o stimulare extraordinară a însămânțărilor de grâu in această toamnă. Guvernul s’ar vedea la anul, în fața unei probleme foarte greu de rezolvat. CONTRA MONOPOLULUI — Totuși mulți agricultori pretind că acest preț s-ar putea menține. Un astfel de preț se poate menține, dacă statul poate cumpăra orice cantitate. Insă orice cantitate nu se poate cumpăra decât dacă se stabilește dinainte suprafața ce trebue cultivată. Fixarea suprafeții și cumpărarea întregii cantități ce se oferă nu se poate realiza decât într’un regim de monopol. Eu, personal, sunt protivnic unui regim de monopol. CELELALTE RECOLTE — Ce credeți despre celelalte re- Minneapolis a avut loc azi o ciocnicorie ? — Orzul și ovăzul vor da producții slabe, totuși vom avea un disponibil ele câteva mii de vagoane de orz pentru export. Porumbul s-a îndreptat mult, în urma ploilor din vremea din urmă. Porumburile semănate la vreme și bine cultivate au legat și vor da o recoltă bună. Porumburile târzii se desvoltă normal. Evaluez o recoltă totală de 350—400.000 vagoane. Cred că guvernul nu mai are motiv să menție oprirea la export a porumbului. Menținând această oprire este posibil ca prețul să scadă sub prețul mondial, din cauza cererii prea mici din interior. Duminică 22 Iulie 1934 Mă simt dator să însemnez o zi bună în dezbaterile comisiei Skoda. Adică o zi în care am auzit cuvânt răspicat și românesc, între atâtea oribile îngăimeli civilo-militare. Au vorbit d-nii Madgearu, Iunian și general Motaș. Sub accente cari nu înșală, toți trei au spus adevărul. A spus adevărul d. Madgearu, cu toate dezmințirile cari s’au produs, atunci când a afirmat că d-nii Tîllea și Mirtho i-au povestit chestia onorariului de trei milioane a d-lui Junian. Că i-au povestit-o e cert. Că Ie-a spus-o Loewenstein e îndoelnic. Că d. Iunian a luat vre-un Falaelibus, apare sigur fals. B-uni Tillea și Mirtho n’au fost la Fraga pentru a afla, ci pentru a acoperi ceva — asta o înțelege toată lumea. Ce și pe cine au voit să acopere, o altă chestiune, despre care am spus și eli și alaltă ori că nu vom vorbi înainte de a căpăta dezlegarea pe care am cerut-o guvernului: desființarea cenzurei în tot ce privește afacerea Skoda. Când d. Madgearu a spus: „cel care a traficat cu apărarea națională trebue să fie pus la zid și împușcat” — d-sa a complectat cuvântările d-lui Mihalache asupra necesității epurațiunii. Or fi trecând fiori prin șira spinării multora din tovarășii politici a d-lui Madgearu. Nu-i nimic. Prestigiul unui partid nu stă în numărul partizanilor ci în autoritatea lor morală. D. Madgearu a făcut, prin declarațiile sale, un nebănuit serviciu partidului național-țărănesc. A mai spus adevărul de lumăn: mi se pare evident că d-sa nu are nici un amestec și nici o răspundere în porcăria Skoda. In această ordine de idei se desemnează un lucru nou și anume că Seletzki își obliga Centrala să înghită unele șopârle în ce privește Paraelibusurile plătite în România și cari erau ca să vorbim tot cifrat, un fel de auto-paraelibusuri. Iar d. general Motaș a spus, nu numai adevărul atunci când a afirmat că n’a influențat în nici un chip instrucția Seletzki dar a spus un frumos adevăr, care trebue reținut, atunci când răspunzând întrebării d-lui general Petala: „Dar n’ai dat măcar suggestiuni?” a răspuns ostășește: ,„In toată viața mea m’am ferit de suggestiuni, fiindcă suggestiunea față de un interior mi se pare un act de lașitate, un ordin deghizat ca și cum ai vrea să fugi de răspundere”. Ce departe suntem de: „zic**: Măi Nică... Răspund: lasă-iul Mănică” — mentalitatea prin care se face de râs armata în timp de pace și se măcelăresc diviziile în timp de războiu. Poate că tradiția acestui ziar mă scutește de un ultim cuvânt. Il scriu totuși ca să evit până și năzărirea unei bănueli de prieteșug: pe doi din cei trei oameni despre cari vorbesc în acest articol îi cunosc cum îi cunoaște toată lumea după mutră; pe al treilea nici măcar atât; dar nici unuia din trei n’am avut în viața mea prilejul să-i strâng mâna. Astăzi aș face-o cu plăcere. Opinia publică a devenit extrem de bănuitoare. Și are dreptate cum are dreptate să se ferească de rece pisica opărită cum apă are dreptate să pășească băgător de seamă drumețul rătăcit prin terenuri mocirloase. Dar este cum spuneam un accent care nu înșală. Și mai este un criteriu sigur: românul nu-i discret chiar când e sperțat. Vezi îndată cum îi crește casa etaj după etaj sau cum îi înflorește ferma la Dorobanțu sau în altă parte. Vezi cum se înlocuesc scoarțele cu covoare de Smirna. Vezi prin ministere în sălile de așteptare în grămădeala și mutra oamenilor de afaceri. Poți să fii convins de la cincizeci de solicitatori zilnici în sus că un ministru face sau tolerează afaceri. Prin urmare iată în comisia parlamentară Skoda trei declarații cinstite. Se cuvenea să le însemnăm cu o piatră albă. COSTIȘ G. STURDZA T 0 zi bana la Skoda " ----- Deci două măsuri? Ministrul de Finanțe în buna-i intențiune de a echilibra bugetul statului, a hotărât ca toate instituțiile cu caracter comercial ce sunt deficitare, să fie scoase din buget și pe această cale desființate. Găsim măsura foarte la locul ei. Statul a făcut cu prisosință dovada că nu știe să facă comerț și atunci cel mai bun lucru să renunțe la el Toate întreprinderile comerciale ale statului, sunt mai mult motive de procopseală pentru politiciani și favoriții lor. Această măsură urmează să se aplice și celor două serveii de navigație pe apă ale statului: serviciul maritim român (S.M.R.) și Navigația Fluvială Română (N.F.R.), care și ele sunt deficitare. Oarecari explicațiuni sunt necesare pentru a se putea vedea situația acestor două servicii. Generația trecută, generația titanică înțelegătoare a tuturor problemelor ce se impuneau spre a da României o solidă așezare și bună dezvoltare în toate direcțiile, a văzut limpede prin marele Mihai Cogălniceanu că „Cheia mântuirii noastre estre drumul Dunărei spre Marea largă“ și de aceia au imprimat statului român, directiva activității transporturilor pe apă înființând N.F.R. și S.M.R. în scopul mai mult de îndruma și forma inițiativa privată, pentru aceasta atât de bănoasă ramură de activitate. Intențiunea a reușit, fiindcă încetul cu încetul românii au început să privească spre Dunăre și mare, capitalurile românești au fost plasate întâi în vase de Dunăre și mai târziu în cele de mare, și nu a trecut mult timp s-a format la Dunăre societatea „S.R D.“ iar la mare societatea „România“, amândouă din inițiativa și sub ocrotirea Băncii Românești, bancă condusă cu adevărat românește încumințește de regretatul Vintilă Brătianu. Considerăm o datorie, pe care o îndeplinim cu deosebită plăcere, arătând că amândouă aceste societăți, au fost admirabil conduse din punct de vedere marinăresc, din punct de vedere comercial și mai cu seamă, lucru foarte rar astăzi, din punct de vedere al corectitudinei, și sunt amândouă o mândrie pentru pavilionul românesc, aceasta bineînțeles datorită celor doi directori, d. amiral Boerescu de la societatea „România“ și d.inginer Filipide de la S.R.D., cărora li se cuvine lauda și admirația noastră a tuturor. In prezent situația este următoarea: Inițiativa privată, în ceia ce privește comerțul transporturilor pe apă s’a afirmat. Avem pe lângă cele două societăți România și S.R.D., atâția alți armatori la Dunăre și Mare, încât o adevărată flotă sub pavilion român străbate lungul Dunării și largul mărilor, până în cele mai îndepărtate țări ale lumii. Scopul principal al înființării serviciilor de navigație ale statului, de a îndruma inițiativa privată spre apă fiind atins S.M.R. și N.F.R. încep a nu mai avea rost, cu atât mai mult cu cât ele sunt din ce în ce mai deficitare și cu cât ele sunt poate o piedică la dezvoltarea întreprinderilor similare particulare, prin concurența ce le o face cu banii statului, destul de sărac pentru multele lui nevoi. In aceasta situație, intentiunea Ministrului de Finanțe de a le desființa nu poate fi decât aprobată. Ne așteptăm însă ca măsura desființării să fie luată la fel pentru S. M. R. ca și pentru N. F. R. Or suntem informați că se studiază și s’ar fi fixat două măsuri cari se bat cap în cap și din care una este în totul inconsecventă cu intențiunile Ministrului de Finanțe. Se zice că N. F. R. va fi desființat și trecut cu întregu-i parc de vase și utilaj societății S.R.D. într’o formulă pe care nu o știm încă. Principial socotim soluția ca potrivită cu interesele statului, a societății S.R. D. și chiar a economiei nationale. In schimb S. M. R. nu se desființează ba ceva mai mult statul cumpără vasele societății România. Găsim inexplicabilă această măsură și nu înțelegem de ce două măsuri cu totul contrarii pentru două servicii de acelaș caracter și în aceiaș situație. Pentru a se înlătura jocul fantezist al bănuelilor, o lămurire a ministrului de finanțe n’ar strica. Știm, se va spune S. M. R. nu poate fi desființat fiindcă deține linii de poștă și pasageri. Nu este gândul nostru să aruncăm vre’o vină nimănui, nu acesta este rostul scrisului nostru de acum dar să ne fie iertat a spune, că liniile de poștă și pasageri n’ar fi deservite tot atât de bine, dacă nu mai bine, de o conducere ca aceia a societății „România”. Și pentru ca toți cei ce se interesează de această chestiune să fie mai bine edificați, este necesar să adăugăm că nu există nici un stat care să aibă linii de poștă și pasageri ținute de propriele-i servicii, și toate aceste linii sunt deținute de companii particulare, cari în schimb primesc subvenții de la stat. Se poate să mai fie o piedică, unele protestări a celor de la serviciile ce ar urma să fie desființate. Am auzit chiar ca la Severin s’a și produs într’o întrunire publică astfel de protestări. Nu trebuie să se fie seamă de ele, fiindcă e timpul să se știe că statul nu poate și nu trebue să creeze și să țină instituții pentru nevoile unora, ci numai pentru nevoile superioare ale statului și al doilea ,fiindcă este sigur că cei muncitori și necesari vor continua să fie întrebuințați și la societățile fuzionate, sinecuriștii însă vor fi trimiși să sinecureze sub cerul liber, destul au supt din banul trudit al contribuabilului țării. Apreciind cum am spus, temeinicile motive ce au determinat pe ministrul de finanțe să scoată din bugetul statului serviciile comerciale deficitare, credem în ceia ce privește S. M. R. și N. F. R. că singura soluție este să se fuzioneze cu societatea România și S R. D„ într’o formulă de participare a statului ca acțiuni calculate la valoarea parcului de vase și utilaj asortat, cu dreptul de reprezentanță la conducerea și control ce-1 dă valoarea aportului, iar pentru serviciul liniilor de poștă și pasageri de care statul ar avea interes și le ar impune societăților să le dea subvenții, așa cum se dă de toate statele companiilor particulare. Poate că ar fi bine să se prevadă și obligația ca planurile viitoare la construcții de vase ale acestor societăți, să treacă și pe la ministerul apărării naționale, inspectoratul marinei care pentru anumite întrebuințări în război le-ar cere unele amenajări, ce bineînțeles n’ar impieta asupra caracteristicilor comerciale ale acelor vase. Dacă ministrul de finanțe va face astfel va da dovadă nu numai că a văzut clar interesele statului dar le-a și apărat, dacă nu înseamnă că nu a fost lăsat să facă ceia ce știm noi că ar fi dorit. Eterna lozincă. — Partidul întâi și apoi țara. Comandor O. Nedelcu * Problema aviației în Statele Unita WASHINGTON, 20. (Rador). Comisiunea specială pentru aviație prezidată de d. Newton Baker, a înaintat un raport ministrului de războiu, opunându-se la unificarea aviației terestre și navale. In acest raport se arată că ancheta făcută de comisie confirmă faptul că, în privința eficacității, forțele aeriene americane se clasează după aviațiile altor națiuni, în rangul al treilea. Astfel fiind comisiunea este de părere că nu este necesară modificarea organizării actuale a aviației, întrucât rezultatul atins este satisfăcător. Se mai constată insuficiența numărului avioanelor de vânătoare, recomandându-se construirea de nouă avioane de vânătoare, luptă și recunoaștere. Comisiunea constată în sfârșit, că deși aviația americană are un număr superior de avioane de luptă forța ei combativă este puțin inferioară aceleia a aviației japoneze și egală cu aceea a aviației engleze. Aviațiile diferitelor națiuni sunt clasate prin raportul întocmit astfel: Rusia, Franța, Statele Unite, Japonia și Anglia. Ocupându-se de chestiunea aviației comerciale, raportul arată că majoritatea societăților de navigație aeriană din America are nevoe de ajutorul statului pentru asigurarea unui bun serviciu. In concluzie, raportul recomandă guvernului revizuirea complectă a politicei sale privitoare la transportarea poștei pe cale aeriană. fie, scumpa tara, pierea mea de moaca si puterea mea de iubire. Nteene raspesta Evenimentele din Franța D. Doumergue, arbitrul situației PARIS, 20. (Rador). — Ziarele importante își exprimă speranța că emoția produsă de depoziția d-lui Tardieu se va calma și armistițiul dintre partide va continua, interesul țării fiind înțeles de toți în sensul că ei trebue să treacă înainte de chestiunile personale. CONFLICT PERSONAL NN DE DOCTRINĂ „Le Matin” scrie: „Ele erau numeroși oameni de ordine și sânge rece care căutau să limiteze însemnătatea incidentului, reducându-1 la proporțiile unui conflict de persoane, iar nu al unui conflict de doctrină. „D. Doumergue are în spate o imensă majoritate a țării, care nu mai vrea să știe de certurile dintre partizani sau partide și care consideră prezența sa la putere ca fiind indispensabilă pentru a duce la bun sfârșit opera începută. Fără îndoială că aceasta va fi atitudinea marei majorități a membrilor guvernului”. „Petit Parisien“ scrie: Miniștrii radicali au dat dovadă de o mare înțelepciune sforțându-se să predice calmul și aplanarea incidentului. Sfaturile lor au fost ascultate. Totul face să se spere că atât unii cât și ceilalți vor pune interesele țării înainte de interesele de partide sau de persoane. Ziarul „UAmi du Peuple“ scrie: Totul face să se creadă că armistițiul dintre partide se va prelungi încă mult timp spre cel mai mare bine al țării. .,Echo de Paris“ scrie: Nici un partid nu are interes să desființeze armistițiul, astfel că toată lumea are impresia că statu quo guvernamental va continua să subsiste. * PARIS, 20 (Europapress). — Ministerul de justiție Cheron a plecat încă astă seară la Tourneuille spre a comunica primului ministru Doumergue propunerea miniștrilor radicali, de a fi arbitru în conflictul dintre d-nii Tardieu și Chautemps. Miniștri radicali declară că numai d. Doumergue posedă autoritatea personală destul de mare, pentru ca să i se încredințeze arbitrajul în acest conflict. Ședința consiliului de miniștri de astăzi a fost de altfel foarte vie și foarte agitată. D. Tardieu a dat îndărăt în ce privește acuzațiunile ridicate împotriva d-lui Chautemps. D. Tardieu a afirmat că nu a făcut acele declarațiuni decât numai pentru ca să se poată apăra personal. D. Herriot a replicat că cu toate acestea atacul d-lui Tardieu împotriva d-lui Chautemps constituie fără îndoială o călcare a armistițiului politic dintre partide. Există impresia foarte puternică că nici d. Tardieu și nici miniștri radicali nu vor să forțeze situația, pentru ca să evite o nouă criză politică. Primul ministru Doumergue se va întoarce la Paris la începutul săptămânei viitoare și se afirmă că va încerca să aplaneze pe cale pașnică diferendul dintre radicali și d. Tardieu. Miniștri radicali declară că-și vor fixa atitudinea definitivă față de acest conflict, abia după ce se va cunoaște părerea primului ministru Doumergue. ARMISTIȚIUL POLITIC VA FI DENUNȚAT? PARIS. 20. (Rador). — Cu toată încordarea care domnea ori în sânul majorității uniunii naționale, se crede că armistițiul politic va putea fi menținut cel puțin până în luna Noembrie. Marile ziare parisiene fac apel la unire. Ziarele de dreapta caută dimpotrivă să justifice atitudinea d-lui Tardieu. PARIS. 20. (Rador). — Consiliul de miniștri s’a întrunit azi după amiază, sub președinția d-lui Cheron pentru a avea un schimb de vederi cu privire la consecințele politice ale depoziției d-lui Tardieu în afacerea Staviski. Deliberările au durat o oră și jumătate. D-nii Tardieu și Herriot, precum și colegii din guvern, au expus punctul de vedere referitor la situația politică creiată prin declarațiile făcute de d. Tardieu în fața comisiunei parlamentare de anchetă. In cele din urmă, s’a hotărât ca membrii guvernului să se întrunească într’o nouă ședință sub președinția d-lui Doumergue, care, după avizul unanim al miniștrilor, urmează să rezolve incidentul. Această hotărâre este dealtfel conformă cu intențiunile pe care le manifestase înainte de consiliu miniștrii care aparțin partidului radical-socialist. D. Cheron, ministrul de justiție, a fost însărcinat de colegii săi să transmită această dorință d-lui Doumergue, care se găsește la Tournefeuilles. Data viitoarei întâlniri a consiliului nu a fost fixată și nici nu putea fi fixată în absența d-lui Doumergue. Este mai mult decât probabil că membrii guvernului se vor întruni în consiliu la începutul săptămânei viitoare. Dar, Luni 23 Iulie, președintele Republicei va face o călătorie la Clermont Ferrand, Thiers și Riom, în care va fi însoțit de mai mulți miniștri. De aceea, consiliul de miniștri sub președinția d-lui Doumergue îli se va putea ține decât Marți sau Miercuri. După terminarea ședinței consiliului de azi, membrii guvernului au refuzat să comunice presei orice amănunt asupra discuțiunilor cari au avut loc. In dările de seamă asupra consiliului publicate în ziare se relevă faptul că nici cea mai mică neriozitate nu se putea citi pe figurile miniștrilor la eșirea din consiliu. Dimpotrivă, cei mai mulți dintre membrii guvernului au avut convorbiri asupra altor subiecte cu reprezentanții presei. D. Cheron părăsește astă seară Parisul cu automobilul pentru a aduce la cunoștința d-lui Doumergue discuțiunile din ședința de azi a consiliului. D-sa va sosi la Tournefeuilles mâine dimineață. O DEPOZIȚIE SENZAȚIONALĂ PARIS, 20 (Rador). Comisiunea de anchetă parlamentară în afacerea Staviski a ținut ședință azi după amiază. După terminarea ședinței, membrii comisiunei de anchetă au subliniat importanța declarațiunilor făcute de inspectorul de Siguranță Allee. Acesta a arătat că în momentul când Staviski comandita ziarul „La Volonté”, a adresat d-lui Thome, fost director al Siguranței în acel timp, o notă referitoare la acest fapt în care relata întregul trecut al lui Staviski. Această notă — declară inspectorul Allee — a fost transmisă de directorul Siguranței ministrului de interne, d. Chantemps. In fata acestei declarații, comisiunea de anchetă a audiat pe d. Thome. După câteva șovăeli și după ce a luat cunoștință de nota inspectorului Allee, care se găsește în dosarul comisiunei, fostul director al Siguranței a declarat că recunoaște că a scris cu mâna sa litera „M“. Aceasta însemna, a adăugat d. Thome, că nota inspectorului Allee trebuia să fie transmisă ministrului și că în consecință d. Chantemps ar fi trebuit să aibă cunoștință de ea. Comisiunea de anchetă va ține o nouă ședință Marți pentru a termina cu audierea martorilor propuși de d. Tardieu. Se crede că Miercuri seara, comisiunea își va termina lucrările în legătură cu depoziția d-lui Tardieu. D. DOUMERGUE Ű. HERRIOT