Epoca, noiembrie 1934 (nr. 1733-1758)
1934-11-01 / nr. 1733
No. 17333 lei REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, PASAGIUL ROMAN (INTRAREA PRIN CALEA VICTORIEI) RECLAME și INCERȚII Reprimase la «d-trația ziarului și 1* 1id agențiile de publicitate Telefons 3.82-11 Joi 1 Noembrie 1934 Ziar al partidului conservator - Fondat în anul 1885 de NCOLAE FILIFESCU Negustoria și învățământul In editorialul „Epocei” din 28 Octombrie au apărut unele aprecieri pe cari le șocat nedrepte, asupra mișcării moldovenești. Autorul articolului pare a reduce chestia învățământului farmaceutic din Iași la „taxele de examene”. Se duce odată cu Facultatea și o sursă însemnată de venituri pentru o seamă de profesori cari n’ar mai trebui să caute și altele”... Rugăm pe cel care scrie aceste rânduri să le adreseze d-nilor Vintilescu, Deleanu, Pamfil și celorlalți concentratori de învățământ, care-și caută venituri (nu în proporția unor mizerabile taxe de examene), ci incomparabil mai mari, la diferite case furnizoare de medicamente sau în Ministerul de Sănătate Publică. Rostul desființării învățământului farmaceutic din Iași chiar ăsta e. Să se poată specula un titlu unic „FACULTATE” în raport cu controlul tuturor produselor farmaceutice. Opinia publică a fost mereu mistificată de domnii aceștia, cari nu au interesul învățământului în vedere, ci urmăresc mereu partea comercială a meseriei. Trebuie să punem odată graniță între negustorie și învățământ. Promitem să credem pe cuvânt pe concentraratorii învățământului farmaceutic dacă fac următoarele două acte: 1) Să demisioneze din localurile lor de experți, sau să-și rezilieze convențiile și concesiile, pe cari le au cu anumite drogherii sau cu ministerul sănătății publice lacei cari le au bine înțeles); 2) Să iscălească o declarație, condiționată de o demisie din învățământ, că nu vor încasa în viitor nici un ban din specularea titlurilor lor, în raport cu controlul farmaciilor și al drogurilor. Poate să apară curioasă cererea asta, dar ea se trage din fire naturală a științei care nu trebuește murdărită de interesul bănesc. Pasteur, care descoperise atâtea mijloace de a conserva berea, vinul, de a combate bolile animalelor domestice și ale omului; geniul acesta care putea avea un dans de milioane sub picioare, când a fost întrebat de Napoleon al II-lea de ce nu-și patentează descoperirile, a râspuns: „En France, Ies savants croiraient démeriter en agissant ninsi”. Și peste tot, nu numai în Franța, amestecul profiturilor financiare scade valoarea științei și imparțialtatea științifică nu se împacă cu tendința da câștiguri bănești. De aceea condiția cea dintâia ca să avem o știință farmaciei, este ca s’o îndepărtăm a complect de expertizele remunerate, de concesiile drogurilor, de industrie farmaceutică. Dar în asemenea condiții, desigur, nimeni nu va mai dori concentrarea învățământului farmaceutic. Editorialul citat din „Epoca” mai cuprinde o frază, foarte dreaptă: „Trebuie să ne deprindem cu ideea că avem un aparat școlar prea complicat pentru puterile noastre actuale și prea vast pentru nevoile noastre”. Adevărat... dar la București nu la Iași. Așa de pildă, este absolut inutil să avem o „Facultate de farmacie” cu „șapte” profesori, când în toată Germania, Anglia, Statele Unite nu există o singură „facultate” de acest fel. Peste tot există un singur institut farmaceutic cu 1, 2, maximum 3 profesori, ceilalți fiind, ca și la Iași profesori, existenți deja, la Facultățile de Medicină și Științe. Pentru ce nu cereți desființarea Facultății de farmacie din București, costisitoare și inutilă, când foarte bine ar putea să fie înlocuită cu un învățământ farmaceutic, mult mai eftin și poate chiar de o valoare mai bună? Dar dacă e vorba de economii, de ce să ni se desființeze instituțiile noastre ieșene pentru a le umfla pe cele din Capitală, când în acelaș moment se crează prin bugetul „economiilor crunte” și al „simplificării aparatului de stat”, 56 (citiți: CINCIZECI ȘI ȘASE) de posturi noui Universitatea din București? Deschideți Bugetul ministerului de instrucție pe anul 1934-35 și veți vedea că s’au înființat, începând de la 1 Oct. 1934, la Universitatea din Capitală, patru catedre nouă (2 la drept și două la medicină), nouă conferințe (cele mai multe la drept și litere); douăzeci și cinci de asistenți la toate facultățile); șase preparatori (la diferite facultăți; nouă laboranți; doi medici; și un director de serviciu. Mă rog, pentru această destrăbălare bugetară trebuie să ni se distrugă și puținul din care dispunem la Iași? Dar Universitatea din București are personalul cel mai numeros de pe glob. Iată după „Minerva” (Jahrbucher gelehrten ?elt) și după bugetul nostru, câteva proporții: personalul superior educativ (profesori, agregați, conferențiari, docenți), în număr global este la: ' . , in miniühiM Mii Condițiile subscrierii la împrumutul înzestrării sunt foarte avantajoase. Simpla lectură a prospectului evidențiază numeroasele înlesniri acordate, — mai multe decât la toate împrumuturile precedente. Dar în ceasul actual amănuntul acesta trebue să intereseze numai în al doilea rând. Subscrierea la împrumutul înzestrării este obligatorie pentru toți românii. Să nu uităm că vom trece, cu acest Împrumut. Un examen de conștiință națională. Un succes parțial ar însemna că nu ne-am dat undeajuns seamă de greutățile cari sunt de învins. Un succes parțial ar dovedi indiferență, și nu ne este îngăduit să fim indiferenți, împrumutul înzestrării trebue să aibă un succes strălucit. Oriunde este o rezervă care nu-și găsește întrebuințare, ori care ezită de teama fluctuațiilor și a instabilității, să fie scrisă la împrumutul subînzestrării. Aici este și rentabilitate și deplină siguranță. Pentru deplina reușită a împrumutului înzestrării, trebue cercetate toate posibilitățile și toate izvoarele. Un colaborator al „Epocii’ vorbia într’un număr trecut despre subscrierile funcționarilor particulari propunând o inițiativă a patronilor cari ar avea posibilitatea să subscrie în bloc salariile pe o luna ale tuturor funcționarilor, rămânând ca sumele subscrise să fie apoi reținute treptat salariaților, în cursul anului. Socotim ideea bună. Salariații particulari ar aduce astfel contribuția lor, fără a-și impune suferințe și ar realiza in acelaș timp un mic capital in titluri. Socotim de asemenea că și funcționarii statului ar putea participa la subscriere. Cel puțin cei cari au salarii mai mari. In altă ordine de idei, un cititor propune utilizarea tuturor garanțiilor depuse in numerar, In special acolo unde prin forța împrejurărilor aceste garanții sunt depuse pe durată lungă. Se citează cazul uzinelor comunale și a societății de gaz și electricitate. Aici garanțiile în numerar blocate depășesc suma de un miliard. Uzinele n’ar pierde nimic păstrând în portofoliul lor titlurile împrumutului, iar cetățenii proprietari ai garanțiilor ar folosi încasând cupoanele. Supunem propunerea atenției d-lui ministru de finanțe. Nouă ni se pare fericită. In acelaș timp rugăm pe toți cititorii noștri cari ar socoti că au de făcut propuneri practice pentru o cât mai deplină reușită a împrumutului înzestrării, să ni le comunice. Să nu pregetămm efortul colectiv necesar pentru izbânda imprumutului; încă odată, trecem examen de conștiință un și de mândrie națională. Cifrele vorbesc de la sine, dar voi face observația că totalul persoanelor, de la ciocniți în sus,din Universitatea Parisului este de 245, iar la București acest total este de 246. Numărul studenților de la Paris este însă aproape dublu (în 1926 la Paris erau : 22.521, iar la București, 13.540). Numai la Facultatea de drept și avem ZECE catedre de drept civil !... Și atunci de ce să se persifleze mișcarea moldovenistă și să se reducă chestia învățământului farmaceutic de la Iași la o chestie de taxe? (aceiași chestie de altminteri s’ar putea răsturna asupra celor din Capitală, fiindcă dacă noi pierdem taxele dumnealor le câștigă! Este o problemă mult mai gravă în joc și seriositatea ei abea începe să se simtă. E vorba de o distrugere sistematică a Iașului, prin distrugerea instituțiilor sale culturale și de o umflare excesivă a Capitalei, dincolo de orice proporții și dincolo de orice nevoe. Dar sterilizarea aceasta totală a țării întregi, pentru un singur punct prosper, înseamnă un atac direct la vigoarea poporului și la puterile lui de creație. De aceea ne ridicăm azi protestând și ne vom ridica mâine luptând. Dar voiu mai reveni. DR. GR. T. POPA Profesor universitar la: PARIS BERLIN CHICAGO BUCUREȘTI în Fac. de Med. . 75 în Eac. de Șt. . . 56 în Fac. de Lit. . 68 în Bac. de Dr. . . 46 53 120 18 101 43 102 15 79 38 80 49 118 Creditele cerute de la Cehoslovacia Rusia Situația pieții favorabilă împrumutului FRAGA, 30. (Rador). — „Ceske Slovo“ anunță că I. Fiftieș, ministrul afacerilor străine, a avut o conferință cu directorul lui,ZivnOstensia Banka“, cu guvernatorul Băncii Naționale și cu ministrul de finanțe. In urma acestei conferințe s-a ajuns la o înțelegere în vederea acordării de credite la export Rusiei Sovietice, în valoare de 450 milioane de coroane. PRAGA, 30 (Rador). Ziarele de astăzi publică amănunte cu privire la cererea de credite făcută de Rusia sovietică. Se știe că în această privință au avut loc negocieri între ministerul afacerilor străine, Banca Națională și ministerul de finanțe. Ziarele arată că acest credit în valoare de 450 milioane coroane, este acordat pe termen de trei ani și este garantat de stat în cadrul creditelor pentru export pe care urmează să-l descidă și întreprinderile care se interesează de comerțul cu Rusia sovietică. Simultan cu acordarea acestui credit se va studia chestiunea unui acord pentru importul materiilor prime din Rusia sovietică. Ziarele afirmă că situația pieței cehoslovace ar fi actualmente favorabilă acestui împrumut. In Bulgaria s’a constituit monopolul tutunului SOFIA, 30 (Rador). — Ieri d a publicat un decret al guvernului prin care se acordă monopolul vânzării si fabricării tutunului si țigărilor pentru consumul intern. Conferința înțelegerii balcanice „Vrem pacea și trebue s’o organizăm“ La dineul de gala oferit ori de ministrul de externe turc la Ankara, participanților la conferința balcanică d.N. Titulescu a ținut următorul strălucit discurs: „ Scumpii mei colegi, Doamnelor și domnilor, Intrunindu-ne la Ankara pentru a doua reuniune obligatorie a noastră, ascultări de comandamente imperioase pe care trecutul și viitorul le îmbină într’un țesut indestructibil. Iugoslavia este crad lovită: marele ei Rege nu mai este. Statele balcanice Sunt în doliu și totuși reprezentanții lor se întrunesc la Ankara. Aceasta dovedește că aceia cari, printr’un josnic asasinat, au voit să doboare persoanele cele mai reprezentative ale unei politici de consolidare a păcii, pe care ei aveau interes să o stingherească, s’au înșelat în calculele lor. Ideile nu mor cu aceia cari se întrupează. Mai mult ca oricând morții sunt astăzi mai tari decât cei vii. Ei sunt aceia cari ne poruncesc să lucrăm ca și cum ei ar fi prezenți. Pentru a-i onora intr’un mod demn de ei, noi am decis să nu schimbăm nimic din programul nostru. In amintirea lor și din respect pentru ei ne aflăm astăzi la Ankara. Acei ce mor pentru o idee sunt eroi • al căror testament consistă în simplul cuvânt: continuați. JUSTIȚIA O vom face fără oprire, atâta timp cât vom fi în viață. Insă eroii nu reclamă numai acțiunea: ei reclamă și justiția. Și conștiința noostră ne apune că justiție înseamnă pentru ei, lumină și sancțiuni. Eforturile noastre nu se vor opri până când aceia a căror voință o executăm, nu vor obține și pe una și pe cealaltă. Sunt dureri care doboară, sunt altele care înzecesc puterile noastre. Forța noastră ca toate cele ce nasc dintr’o îngrădire adusă realizării unui ideal, aparține celor din urmă. FORȚELE VITALE ALE TURCIEI De aceia, cu puteri sporite ne găsim astăzi în mijlocul Domniilor Voastre și am luat parte la serbarea națională a Republicei turce. Spectacolul ce ne-a fost dat să-l vedem ne-a mișcat. Mai mult încă, el ne-a învățat în ce măsură viitorul tuturor acelora cari, acordându-i sinceră prietenie, au legat destinele lor de ale ei. Ne-ați făcut să vedem ori nu numai splendida armată chemată sa apere teritoriul vostru Împotriva oricui ar îndrăzni să-l atingă, dar ne-ați mai arătat imensul rezervoriu uman din care trageți forțele nelimitate pe care le puneți în serviciul păcii. Mai ales ne-ați demonstrat mod superb în ce fel, sub egida maînrelui șef al Republicei turce, cu metodă, muncă și sobrietate, se poate scutura, jugul timpului spre a-1 transforma din stăpân în aliat. ..Niciodată n’am înțeles mai bine decât oli,pe platoul Anatoliei, sub razele unui soare care lumina sufletele, , in aceeași măsură ca lucrurile, valoarea și semnificația, înțelegerea balcanice. ORGANIZAREA PĂCII • Da, vrem pacea. O vrem cu toată ardoarea Acelora, a căror istorie n'a fost decât o succesiune de războaie. Dar o vrem cu căldura pe care o dă convingerea că războiul cel mai organiza pacea înseamnă a întotdeauna stăpân pe o forță milititară atât de puternică, încât acei cari ar voi să tulbure pacea să nu cuteze nici chiar să se gândească la aceasta. Când prin întinderea sa geografică și prin populația sa un stat nu poate organiza singur o asemenea putere militară, rațiunea și instinctul ii dictează să se asocieze cu alte state ce se găsesc în aceiași situație ca și el. In aceasta $tă toată geneza intelegarii noastre, înțelegerea balcanică este o asociație de state având ca scop menținerea păcii prin crearea unei forte colective impunătoare, puse în serviciul practicei internationale celei mai corecte și celei mai curtenitoare. Când războiul devine imposibil popoarele sunt silite să se înțeleagă. Ele se înțeleg întâi intre aliați asupra unor subiecte cu totul altele decât securitatea națională. Ele se înțeleg pe urmă cu vecinii Ele sfârșesc prin a se înțelege cu state ce nici nu le sunt vecine. Atât e de mare fecunditatea păcii, încât acolo unde războiul a fost făcut, imposibil, viața își ia avântul ei deplin, sub înfățișările ei multiple și variate. înțelegerea balcanică este destinată să străbată gama tuturor acestor feluri de acorduri, al căror cerc se lărgește din ce în ce mai mult. Intr’adevăr, noi discutăm în acest moment intensificarea relațiilor economice și a căilor de comunicație, îndeosebi a acelora care utilizând Dunărea și Marea Neagră sunt chemate să activeze schimburile statelor balcanice și ale Europei centrale cu Asia. Am început negocieri cu vecinii noștri pentru a găsi o soluție satisfăcătoare pentru toți a chestiunilor pendinte intre noi. In fine, cu statele nevecine, înțelegerea balcanică întreține raporturi de egală amiciție, și nu se găsește în conflicte de interese. N’a trecut un an de când am semnat pactul balcanic și cred că suntem în măsură să putem afirma în fața lumii că dacă din nefericire pacea ar ajunge să fie tulburată, aceasta nu s-ar întâmpla pe meleagurile noastre. Și dacă ea ar fi tulburată aiurea, cred că suntem deasemeni în măsură să putem afirma că înțelegerea balcanică a coordonat în așa măsură acțiunea ei cu aceea a celorlalți factori pacifici, încât ea ar rămâne în tot cuprinsul ei stăpână pe situație. Ce răsplată mai frumoasă puteau aștepta sforțările noastre grele de acum un an, în vederea încheierei Tratatului ce ne unește. Cu o încredere deplină în destinele Ințelegerei balcanice, ridic paharul meu în sănătatea excelenței sale Mustafa Kemal, a excelenței Gazi sale președintele republicei Elene, a alteței sale regale Prințul Regent Paul, a consiliului de regență și beau pentru prosperitatea și mărirea nobilelor națiuni prietene turcă, elenă și iugoslavă. fericit nu poate aduce omenirii atacari nu sunt aliați, ta folos ca munca unui singur an de pace. Dar știm deasemenea că pacea nu este o simplă vorbă și că pentru a o obține nu ajunge să o afirmăm, trebuie să o organizăm. D. N. TITULESCU * Ut .Rampa fara, paserea mea de manca s i puterea mea de iubire. Ntceiac roșesc» m ■ fSBttai • Ziua Economiei Sunt zece ani de când ziua de 31 Octombrie a fost aleasă ca sărbătoare a oamenilor strângători. Bună inițiativă, pentru stimularea omenirii la muncă onestă și economie, cu urmări neprețuite în dezvoltarea normală a unui popor. De la 1924 și până azi, am fost martorii unei vieți economice înfloritoare, cu tendințe de prefacere a întregului sistem de ortodoxie economică, și cu imprimarea unui alt caracter felului de viață. De aci nesocotirea legilor de drept comun și alunecarea spre nesiguranță și dezechilibru a societății. După ani de amorțire a întregii economii naționale, ne găsim azi, parcă schimbați în această zi a economiei. După experiența scump plătită a tezaurizării capitalului în casetele particulare, în monedă străină sau aur, se caută azi înlăturarea nesiguranței și înscăunarea încrederei în moneda națională. In situația în care ne găsim, piedicilor de ordin material trebue să le opunem pe lângă cumpătarea în mânuirea, banului, sacrificiul unei vieți chibzuite și modeste. Restrângerea cheltuielilor la minimum de existență, fiind astfel în măsură a „economisi” ceva, și prin aceasta să asigurăm existență zilelor unor vremi mai îndepărtate. Un popor care mii de ani și-a păstrat nealterate limba și obiceiurile, cu toate urgiile timpului, este un popor dotat cu o virtute în plus, acela a „păstrării”. încrederea în leul nostru se va produce demonstrativ când se va vedea aceiași cumpătare și moderațiune în mânuirea banului public, și mai ales în momentul când legile cu caracter excepțional vor fi înlăturate. Greșelile trecutului apasă greu asupra oricărei inițiative, paralizând parcă unele acțiuni de îndrumare pe făgașuri noi. Cu experiența căpătată, cu economiile celor cumpătați și îndrumați de vechile legi economice, putem răzbate până la capăt. Economia a fost suportul pe care s’au desvoltat și au propășit popoarele, economia este acea virtute prin care se poate reface un popor. C. Ct. rozopol Raporturile franco-sovietice PARIS. 30. (Europa press). Cu ocazia celei de a 10-a aniversări a recunoașterii Rusiei Sovietice de către Franța, ambasadorul Franței la Moscova, d. Alphand a făcut o vizită comisarului poporului pentru externe, d. Litvinov. Comunicatul asupra acestei vizite spune, că în cursul întrevederii dintre cei doi diplomați s’a constatat cu satisfacție desfășurarea amicală a relațiunilor dintre Franța și Soviete. Comunicatul exprima dorința ca în viitor aceste relațiuni să fie și mai întărite în interesul păcii. Comunicatul accentuiază la ——— — —— manifestațiile de simpatie cari ‘ viete, au fost exprimate de către toate cercurile sovietice și de presa sovietică pentru Franța cu ocazia atentatului de la Marsilia, cât și cu ocazia morții neașteptate al lui Poincaré. Ministrul de comerț al Franței va face o călătorie la Moscova PARIS, 30. (Rador). Cercurile autorizate declară că d. Lamoureux, ministru al comerțului, ar avea intenția să facă un voiaj la Moscova pentru a studia mijloacele pentru amplificarea schimburilor comerciale dintre Franța și So- Valea trandafirilor ACLIMATIZARE P. Manolescu-Strunga a avut cri o zi rea. Pornise din-fre dimineață de acasă cu bune gânduri pentru problemele ministerului său. A fost văzut de un redactor al nostru în magazinul „Dragomir Niculescu” din calea Victoriei, unde d. Manolescu-Strunga ca un adevărat părinte al comerțului, consulta rafturile magazinului de coloniale. In descoperirile făcute asupra situației, pieții d. ministru a trecut la birou pentru a... reglementa importul și exportul țării. Cum o fi văzut — să zicem așa — situația, d. Manolescu-Strunga nu știm fapt e că la adunarea specialiștilor și a delegaților Băncii Naționale", opera d-sale a fost calificată pur și simplu — năzbâtie. Judecând așa fără patimă trebue să plângi pe bietul om. Suflet are și-l pune la treabă; voință are și o manifestă; curajare și poate prea mare. Dar n’are omul pricepere. Hi și ? Pentru asta să-l beștejești și să te revolți. Adică e mare lucru să pui o rezoluție ? Și apoi pardon, de ce să nu i se acorde și dumisale. d-lui Manolescu- Strunga, un răgaz de aclimatizare. Că doar omul nu se naște ministru și încă de industrie. De aceea, domnule Manolescu- Strunga ia, .10,111 de coarne, Forță a i, protecțieifșișdereă. Dă-i drumul și fii atent la macaz. CD APS ———— ...... mrnwmnm, Rata dela 15 Noembrie Peste doua săptămâni expiră termenul pentru plata primei rate prevăzute în legea conversiunii de la 7 Aprilie 1934. Guvernul și mare parte din opoziție, se arată hotărîți să nu mai acorde nici o atențe văicărelilor false ale conversioniștilor cari și-au făcut o adevărată meserie din cultiva ideia de jaf în averea a altuia. Se poate spune cu certitudine deci, că rata dela 15 Noembrie va trebui achitată. Cine nu va plăti la zi, va suferi fără întârziere prevederile legii. Un punct definitiv s-a pus astfel tuturor încercărilor de a se prelungi starea de incertitudine în care ne aflăm, începem o eră nouă, o viață așa cum am cunoscut-o din moși strămoși, cinstită și prosperă. Capitalul conversiunii inaugurat de nefastul personagiu d. C. Argetoianu, rămâne o rușine pe obrazul țării. uă. Acum începem o epocă neExperiențele trecutului ne-au arătat cât de departe am împins gluma și nu credem că mai există om politic serios și cu reale sentimente politice care să nu dorească și să nu contribue la intrarea noastră, în normal. Ceea ce este îmbucurător și menit să fie cu satisfacție subliniat, e vântul de încredere care bate din ce în ce mai accentuat pe piață. Deși cu prudență și minuțioasă cercetare a omului, totuș sunt instituții de credit care au început să deschidă porțile. Tot așa în lumea comercianților se observă o respirație care înseamnă înviorarea legăturilor între capital și consumator. Fără a vorbi de acordarea de mărfuri pe credit, totul se poate constata că în foarte multe centre ale țării, sătenii își recâștigă încrederea și se întrec în a-și respecta cuvântul. Sunt deci foarte numeroase dovezile că pulsul țării, renaște. E o bucurie care ne umple sufletele și ne dă speranțe mai bune pentru ziua de mâine. E o bucurie pe care o împărtășim plini de nădejde cititorilor. Convocarea Societății Națiunilor GENEVA, 30. (Rador).—Consiliul Societății Națiunilor a fost convocat pentru 19 Noembrie, în ajunul ziua de datei când va avea loc sesiunea extraordinară a adunării Societății Națiunilor, consacrată conflictului din Gran Chaco. PROBLEMA SARRE Consiliul se va ocupa în această sesiune în mod special cu problema teritoriului Sarre. In acest scop, comitetul de trei, compus din baronul Aloisi, ca președinte, și d-nii Cantillo, ambasadorul Argentinei In Roma și Lopez Olivo, ministrul Spaniei la Berna, se va întruni in ziua de 1 Noembrie la Rorna. Asistat de înalții funcționari ai Societății Națiunilor, comitetul de trei va ține ședințe in ziua de 12 Noembrie și se va strădui să obțină un acord între guvernele interesate in chestiunea Surre. Comitetul va continua că și până acum acțiunea de mediațiune între consiliul Societății Națiunilor și guvernul Reidiu Iui. După rettinarea lucrărilor comitetului de trei, se va redacta un raport care va fi supus spre discuțiade consiliului Societății Națiunilor. ATENTATUL DE LA MARSILIA Tot în legătura cu apropiața întrunire a consiliului Societățiii Națiunilor, se pune întrebarea dacă* acest for va fi chemat să se ocupe în sesiunea din Noembrie de aspectele politice ale atentatului de la Marsilia. Până acuma nici Iugoslavia nici Mica înțelegere și nici o altă putere n’at* luat hotărâri în această privință. Păcătui toate rezervele cuvenite în ce privește viitorul, este probabil că în sesiunea care se ca deschide la, 1b Noembrie, consiliul Societății Națiunilor nu va fi sesizat de fapt de chestiunea atentatului de la Marsilia. DEZARMAREA In ce privește dezarmarea, se știe că in cursul lunii Septembrie d. Arthur Henderson, președintele conferinței de dezarmare, a declarat că o parte dintre oamenii politici, care se aflau întruniți atunci la Geneva și cu deosebire Louis Barthou, au emis opiniunea că negocierile conferinței de dezarmare nu trebuie si reluate înainte de clarificarea situației din Europa și in orice caz nl înainte de a fi avut loc tratativele dintre Franța și Italia, cari urmau să aibă loc la Roma >