Epoca, iunie 1936 (nr. 2196-2219)

1936-06-02 / nr. 2196

la, 2198 3 lei REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, PASAGIU!« ROMÂNI {INTRAREA PRIN CALEA VICTORIEI) RECLAME și INSERȚII Se primesc la ap­irația ziarului și la toats agențiile d­e publicitate Telefon: 3.82-11 Marti 2 Iunie 1936 Ziar al partidului conservator.. - Fondat în anul 1881 de NICOLAE FILIPESCU Achitări senzaționale Omul este un complex de or­gane a căror construcție este ba­zată pe elemente celulare infinit de mici și a căror funcțiune este influențată de diverse sentimen­te și simțămente sub a căror în­râurire, el este capabil de a să­vârși fapte ce es din normal. Aceste fapte pot fi clasificate ca bune și folositoare societăței omenești, cu tot extraordinarul lor, dar ele pot fi diametral o­­puse adică rele, atunci când ac­țiunea lor este dăunătoare omu­lui și colectivității. Legislația juridică s-a ocupat cu competența-i recunoscută de toate aceste cazuri, rele, cari constituesc tot atâtea infracțiuni, dar am credința că nu s’a ajuns încă la o perfecțiune de a clasi­fica fiecare caz aparte în grupa lui și prin sentința de pedepsire să se caute nu numai sancționa­rea faptului reprobabil și dăună­tor vieței sau avutului omenesc, dar și corijarea individului. Această corijare care este ne­cesar să însemne un adevărat tratament medical,­­trebue să se bazeze pe o subtilitate extrem de delicată și complectă, pentru a se determina adevăratele cauze care au dus la deviarea simțului de rațiune și autocritică carac­teristic fiecărui om și cari au tulburat indexul de normală con­duită și comportare individua­lă, în colectivitatea omenească. Trebue cercetată etiologia fap­­telor-infracțiuni, cari va fi coro­borată cu examinarea structurei individului. Se va­ avea în vedere l­eredita­­tea lui, anomaliile de construc­ție anatomică, asupra cărora Lombroso a insistat cu multă competență, trebue să se consi­dere gradul lui de sensibilitate senzorială și neuro-motorie, re­zistența lui la impulsii, tentații ,irascibilitate și anxietate, pre­cu­m trebuesc cercetate toate tul­­burările sistemului său afectiv, care pentru fiecare individ este aparte și o alta, precum prenta digitală, descoperită an­de Bertillon, este diversă pentru fiecare. Nu se vor trece cu vederea e­­fectele ce pot fi supra-volunta­­re și care pot fi provocate de di­­ sociate și chiar verse maladii comune. Sub­ influența unui microb sau unei toxine infecțioase omul este capabil de a executa fapte, ce in­tră în domeniul codului penal, precum tot așa de ușor o intoxi­cație produsă de alcool, stupefi­ante, etc. poate să contribue la declanșarea unei stări anormale, ce să fie capabilă de a copleși individul și să-l supue tentației­­ sau impulsiei imperative de a fura, bârfi, minți sau de a u­­cide. Există oameni cari sunt dotați cu o voință de apărare contra instinctelor rele extrem de scă­zută și cari constituesc o adevă­rată calamitate pentru societa­tea omenească. Justiția de azi păcătuește prin faptul că nu intră în adâncul complexului psiho-fizic omenesc precum tot atât de bine putem spune că condamnările dictate de ea, nu constituesc și adevă­rate tratamente medicale pentru cazurile de natură maladivă pa­tologică sau socială. Această insuficiență a ei cul­minează prin acordarea dreptu­lui de a judeca și de a aprecia condamnarea individului infrac­tor de către popor, care este cu totul nepregătit pentru această profundă și grea menire în ma­rea lui majoritate și a cărui sen­tință poate fi tot atât de bine in­fluențată de sentimentalism, cât și de alți factori omenești! Faptul acesta e reprobabil căci dăunează securităței individuale sau colectivităței omenești, căci poate să redea cu ușurință socie­tăței, un individ acuzat și care înseamnă de fapt un pervertit sensorial, un sadic un criminal, a cărui izolare s-ar fi impus ca absolut necesară. Toți indivizii infractori și dău­nători trebuesc izolați și tratați după necesitate, mai ales că ști­ința eugeniei, care nu e cunos­cută și aplicată încă în justiție, impune selecționarea indivizilor pentru îmbunătățirea rasei, în vederea cărui ideal se poate u­­tiliza și sterilizarea. Vedem deci, câtă nevoe avem de o nouă examinare a metode­lor coercitive uzitate azi. Dr. Emilian Demetrescu Noui turburări la Jaffa IERUSALIM, 31 (Rador). — Co­respondentul agenției Havas tele­graf­iază: Noui turburări s’au produs în cursul nopții la Jaffa. Rebelii arabi au aruncat trei bom­be asupra trupelor cari au deschis foc. In cursul ciocnirei, doi arabi au fost omorîți, iar unul grav rănit. La Tulkarem, un arab a fost ucis în timpul unui atac împotriva po­lițiștilor. In cursul după amiezii, un evreu originar din Germania a fost asa­sinat la Ierusalim. Patrulele de soldați și polițiști sunt aproape pretutindeni atacate cu bombe și focuri de armă de că­tre arabi. Intre Naplus și Jenin, comunica­țiile telefonice au fost tăiate de a­­rabi. Poliția a confiscat mari cantități de arme în Palestina și în Trans­­iordania și a făcut numeroase a­­restări. Depozitul de lemne de la Jaffa precum și recoltele agricultorilor e­­vr­ei din împrejurimile Haifei au fost incendiate de arabi. Toate ziarele evreești își exprimă indignarea împotriva care frământă Palestina.tulburărilor ARABII NU VOR SĂ ÎNTRERUPĂ GREVA IERUSALIM, 31. (Rador). — Agen­ția Havas transmite : Primarii arabi au refuzat să ac­cepte propunerea înaltului Comisar britanic, de a întrerupe greva până la sosirea comisiunii imperiale de anchetă. Arabii insistă să se oprească ime­diat imigrarea evreilor. Se pare că de la 1 iunie, toți mem­brii arabi ai consiliilor comunale vor declara grevă, după care vor demi­siona în bloc. Primarii arabi au ținut azi o con­sfătuire la Ramallah, cu învoirea au­torităților. Ierusalim, 31 (Rador). — Agen­ția Havas transmite : Deși la Ierusalim calmul continuă să domnească, în ultimele 24 de ore atacurile contra vehiculelor de șo­sele s’au înmulțit. Comitetul arab de grevă din Na­plus a publicat un manifest prin care desaprobă violența. Din acest­­ fapt s-a născut speranța că elemen­tele arabe moderate vor reuși să facă să fie adoptată de către gre­viști o atitudine mai conciliantă. Primarii arabi din mai multe o­­rașe au hotărît să suspende anu­mite servicii municipale, cum sunt: distribuirea apei și electricității și curățirea canalelor și a gunoaielor. Hotărîrea a fost luată în cursul conferinței ținută după amiază la Ramallah, între primarii din Jaffa, Naplus, Ramallah, Hebron, etc. Cu toată deosebirea de vederi care se sconta între arabi, se pare că extre­miștii au biruit. * Dilema viitorului guvern francez Noull guvern francez, se va afla d­in prima zi într’o chinuitoare dilemă. Să respecte electorale angajamentele ale frontului popular încercând menți­nerea francului la valoa­rea sa actuală, sau să pro­cedeze din prima zi la restabilizarea monedei. Comuniștii sunt pentru menținerea francului la paritatea de astăzi. Ei văd în devalorizare, o lo­vitură dată în primul rând clasei muncitorești prin micșorarea salarii­lor. Socialiștii se raliase­­ră la acest punct de vede­re în timpul campaniei electorale. De două luni însă, si­tuația financiară nomică a Franței și eco­s-a în­răutățit. Deficitul buge­tar a crescut, rezerva me­­talică a Băncii Franței se topește pe zi ce trece, iar balanța comercială nu se îmbunătățește. Guvernul are deci de ales între două met­­re: să renunțe la convertibi­litate, sau să facă o nouă stabilizare.­­ Consilierii teh­nici ai d-lui Blum îl sfătuesc să adopte a doua cale. Comuniștii preferă pri­ma, care în cel mai scurt timp duce la dictatură e­­conomică —ceea ce cores­punde cu programul lor. După toate probabilită­țile noul guvern se va ho­tărî pentru devalorizare. Șeful partidului socialist preferă să spună: Cifrele pe care le-a dat publicită­ții fostul ministru de fi­nanțe nu corespund ade­vărului pe baza lor am luat angajamentul de a menține francul față de situația reală suntem în­să constrânși să ne aba­tem de la programul nos­tru electoral, de­cât să dea impresia, că greșelile sale au dus la catastrofa monetară. Iată motivele pentru care se crede că în decur­sul lunei iunie francul va fi devalorizat. Această impresie nu face dealt­­minteri de­cât să înrău­tățească boala, precipi­tând deci operația. GR­IGORE FILIPESCU ftnarhii tolerate Cazul de la Liceul Național din Iași In anii aceștia de după răz­boi, frica cea mare care a bân­tuit societatea românească, fost să nu se încuibe la noi bol­a­șevismul. Printr’o mutare de înțeles s’a identificat apoi șevismul cu anarhia, când bol­în realitate el este o dictatură. Și astfel s’a dobândit un nou cu­vânt de compromitere, care se aruncă în toate chipurile adver­sarilor. Bolșevic se pare că este oricine nu ascultă de lege și orice insubordonat față de șefi. Dacă asta ar fi definiția bună a cuvântului, atunci de mult am devenit bolșevici și n’avem de ce ne mai teme privind spre Nistru. In realitate lucrurile stau mai prost. Noi nu suntem bol­șevici, dar suntem mai rău de­cât anarhici. La noi nu se re­voltă, se sabotează, nu se esca­ladează puterea, ci se minează. Oricare cetățean, care are pre­­tenții, vrea lege specială pen­tru dânsul. Toți sântem excep­ționali, toți sântem pe deasu­pra legilor. Sancțiunile nu sânt luate în serios, și interpretarea regulamentelor e mai tare de­cât regulamentul însuși. Fiind­că totul se vrea în confuzie, ne place apa tulbure și resistența oculta. Iată un caz, — și cine știe dacă nu vor mai fi și altele. La Liceul Național din Iași este o stare anormală, care s’a pus în evidență cu prilejul cen­tenarului Academiei Mihăilene. Această stare provine dintr’o simplă dispoziție anarhică pe care d. Angelescu a tolerat-o ani de zile. Dispoziția anarhică constă din aceea că președinte al comitetului școlar (personaj superior Directorului școlii) es­te un profesor al liceului (adi­că subaltern al directorului)­­... Se poate ușor înțelege confuzia care iese dintr’un astfel de a­­ranjament. Directorul școlii nu are nici o putere asupra servi­torilor, asupra personalului, a­­supra directivelor generale, fiindcă subalternul său îi poa­te­ comanda. Când vrea direc­torul să ia o dispoziție, vine președintele comitetului școlar (subalternul care comandă) și o anulează. Când vrea directo­rul să numească un servitor, vi­ne președintele-profesor și-l dă afară. Personalul inferior nu știe de cine trebue să asculte; elevii nu știu cinc­ i mai mare in școala lor. Profesorul-preșe­­dinte, mânuind fondurile, poate capta bunăvoința colegilor, cu cari face apoi masă de mane­vră în contra directorului său. Așa s'a întâmplat­ și la Lideu­l Național din Iași. Sub guverna­rea Iorga­ Argetoianu, preșe­dintele a plătit leafa profesori­lor din fondul comitetului șco­lar, cari astfel n’au cunoscut dulceața pierderii salarului pe trei luni. Sânt singurii funcțio­nari din Iași cari și-au seafa netulburat. Astfel primit profe­­sorul-președinte devine șeful directorului său, care nu poate decât sau să renunțe la autori­tatea sa, sau să intre în conflic­te din care nu are nici o șansă să iasă învingător. Și la Liceul Național a ieșit conflict. De a­­ceea când Directorul a voit să serbeze centenarul, președinte­le-profesor a fost împotrivă. Când directorul a voit să între­rupă cursurile pe o jumătate de zi, subalternul său s-a opus. Când directorul a voit să pu­blice o monografie, profesorul­­președinte nu a vrut să dea bani. Când directorul a voit să aștearnă covorul pentru musa­firi, în ziua centenarului, alternul său nu l-a dat. Și sub­tot așa mai departe... Dar pentru toate acestea eu fac vinovat pe ministrul de in­strucție, căruia i s’au făcut mai multe reclamații, până la care au ajuns și rapoarte de anchetă, dar care nu a luat nici o măsu­ră. Anarhia din Liceul Național îi este cunoscută și totuși o to­lerează­ aceasta-i grav. Se zice că legea comitetelor școlare de vină, care ar permite o ast­e­fel de alegere la președinția co­mitetelor. Foarte rău și minis­trul trebuia să ia inițiativa u­nei modificări a legii la acest punct. Nu numai că profesorii unei școli nu trebue­ să fie în fruntea comitetului școalei res­pective, dar nici măcar cineva care­ are­ copil în școala aceia. Un părinte cu o b­ază leneșă în școala pe care o prezidează vă puteți închipui ce comportare poate avea ca președinte al co­mitetului școlar. Dar ministrul și oamenii săi sunt încă mai vinovați, fiindcă se pare că ei au dorit starea de azi de­ la Liceul Național, căci pentru reușita actualului profe­­sor-președinte, a umblat să convingă, pe unii profesori, ci­neva foarte de sus și... guverna­mental, pe aceeaș bancă cu d. Angelescu. Dar stări de acestea strică o generație întreagă. Copiii au a­­flat de conflictul din școală, de­oarece profesorii au ajuns la astfel de înverșunare încât nu se mai rușinează să se vorbea­scă de rău la orele de clas. Ser­vitorii deasemeni nu știu bine pe cine să asculte totul plutește în haos. Dacă ministrul vrea școală de carte să ia repede dispoziția ca toți președinții de comitete școlare, cari sunt și profesori în școala respectivă, să fie scoși de la președinție. Dacă însă el vrea școală de anarhie, să lase lucrurile așa cum sunt azi. Dar atunci să nu tot parade­ze pe tema ordinei și a discipli­nei. Dr. GR. T. POPA Profesor universitar Papa Pius XI octogenar CETATEA VATICANULUI, 31 (Ra­dor). — Papa Pius al XI-lea a îm­plinit azi 80 de ani. La slujba religioasă oficiată cu a­­cest prilej au asistat peste 10.000 de pelerini veniți din 22 de țări. fii scumpa tara, puterea roca ac munca si puterea mea ac iubire. Nicolae rropesen Cu cât ne adâncim privirea în viața de azi, cu cât experi­mentăm mai mult, cu atât con­statăm mai precis că puterea so­lidarității și asociațiilor crește, pe când aceea a individului sin­gur, scade. Realizarea unei idei sau a u­­nui scop se datorește numai for­țelor comasate. Individul izolat pierde zilnic din teren. Verifi­căm această constatare în mani­festațiile mari, iar neputința ce­tățeanului de a-și agonisi pâi­nea de toate zilele devine din ce în ce mai evidentă. Ce posibilități are la îndemâ­nă un biet suflet omenesc, care trebue să-și deschidă calea în viață prin propriile lui mijloa­ce? EI are nevoe de protecție pentru post, are nevoe de rează­­mul castei din care face parte pentru a fi impus și susținut căci liber și fără acest reazăm, e exclus să-și valorifice un me­rit sau un drept. . Drumul pe care evoluiază so­cietatea de azi, duce inconștient spre o formă care are menirea să distrugă individul izolat fără să mai țină seama de merite sau valori. Dacă s’ar fi făcut undeva o statistică, s’ar putea dovedi prin cifre că nici un individ la mie nu și-a putut crea o existență prin propriile sale mijloace. Ce dovedește această stare de lucruri, decât lipsa de interes pe­ care organizatorii și conducă­torii societății de azi o au pentru individul izolat? Pentru omul care nu poate sgo­­motos să-și ceară dreptul, pen­tru cei care nu umblă să-și clă­dească o existență prin compro­misuri sau prin mijloace de con­strângere, mai ales pentru cel care nu face politică, cărările toate sunt închise. Pilcile elocvente se pot găsi la îndemână. Instituțiile noastre diriguitoare sunt asaltate de po­liticieni, care pot pătrunde mai ușor pentru a-și impune prote­jații sau de cei care sunt plătiți anume pentru treaba asta, și ju­mătate din timpul de lucru al unui funcționar superior de stat, e pierdut cu audierea solicitan­ților. Altă cale pentru a-ți valo­rifica un drept nu există. Iată bilanțul demagogiei de­mocratice, care se descrie in chip paradoxal: * Multe subiecte dramatice ar ieși la iveală din desnădăj­du­itoarea situație în care se sbate cetățeanul care nu dispune de sprijin, dacă ar fi cercetată de aproape. * In aceiași situație intră, și fe­meia de azi. Starea ei este mai gravă,, căci compromisul care i se impune, este mai dureros și mai eliminator. Și dacă ar fi vorba numai de femee, de o fracțiune mică, pro­blema n’ar merita atâta îngri­jorare, dar massa neputincioși­lor este în majoritate sdrobi­­toare. O pildă dureroasă de actuali­tate: Legea conversiunii. Nu b cile, nu instituțiile, nu ma compacte au fost sacrifica izolații, acei modești cu care după o viață de ani de economie și-au agr­avut, femeile, sub regim minorit, ei au căzut vie cestei legi. Pentru această­­ clasă rezervată și care n’a Ânițcles să trăiască în sarcina Statului, pen­tru cei modești și izolați, pentru cei care sunt deprinși bătând la ușe să îi­ o deschidă până nu li se spune „intră”, pentru ci situ­ație este dezastroasă. Starea de față tinde să ajungă un factor de imoralitate. Expre­sia curentă „trebue să fii necin­stit, ca să ajungi”, dovedește la ce grad de înveninare a ajuns spiritul societății actuale. Cum se va echilibra această situație? In ce încadrare trebue să intre această massă, care nu își poartă decât vina existenții ei? Problema este grea. Care ar fi posibiltatea care ar aduce o nădejde de îndreptare? Nu s’a găsi încă mijlocul să se trezeacă în cei ce dețin pute­rea, sentimentul echității și lu­mina conștiinții, deși retoric și scriptic a fost cerut pe toate to­nurile. Soluția ar fi ca înăuntrul mă­rci masse desorganizate de izo­lați, să se răsădească principiul asigurărilor sociale, pe grupe mici, pe categorii și pe strat so­cial, pentru ca astfel cei singuri să își poată încadrați, susține doleanțele. Marietta A. Manissalian Oameni și idei Izolat II L­a 16 Iunie, la Geneva PARIS, 31. (Rador).­­ Majorita­tea ziarelor de azi dimineață se în­treabă ce scop urmărește Argentina prin cererea sa de convocare a adu­nării generale a Societății Națiuni­lor, fixată pentru ziua de 16 Iunie. D-na Genevieve Tabouis scrie în această privință în ziarul „L’Oeu­­vre“: „Guvernul englez se arată foarte îngrijorat de inițiativa gu­vernului argentinian. El socotește că situația era și așa destul de delicată în fața viitorului Consiliu, dar că ea devine dea dreptul periculoasă dacă marile puteri urmează să se prezinte fără un plan bine precizat înaintea adunării Societății Națiu­nilor. „Foreign Office se teme cu atât mai mult de această Adunare cu cât, cu toate desmințirile date presei în legătură cu conversațiile cari au avut loc între sir Eric Drummond, ambasadorul Marii Britanii la Ro­ma, și d. Savich, subsecretar de stat la ministerul afacerilor străine, este cu totul adevărat că d. Suvich a comunicat lui sir Eric Drummond că guvernul italian este hotărât să părăsească Societatea­ Națiunilor în cazul când sancțiunile nu sunt ri­dicate la 16 iunie. „Oamenii politici cred în u­­nanimitate că trebue neapărat să se găsească la Geneva un mijloc pentru a se ajunge la o înțelegere oarecare cu Italia, chiar dacă prin aceasta s’ar face unele abateri dela rigidi­tatea principiilor”. rwr* • Țepi D-lui Primar Donescu Cu „Luna Bucureștilor” Avut­ ai o idee bună. Acuma, la măturători Și fă și Bucureștiu... lună. Albion Cum s’a meetingu­l dela Băneasa Ziua de glorie a aviației noastre a luat sfârșit. S’a vorbit foarte mult despre acest meeting, dar pe­­ drept! Ceia ce s’a desfășurat eri la Băneasa, în cadrul unei mulțimi imense și, înainte de toate, într’o ordine per­fectă, a fost la înălțimea meetingu­­r­ilor occidentale. Pentru munca depusă, atât de d. general de Escadră Beroniady, co­misarul general al meetingului, cât și toată organizațiunea care s-a stră­duit să ofere Capitalei un spectacol la înălțimea sărbătoririi pe care o trăește, merită toate laudele. Mai mult! Este cazul să relev felul di­­baciu cum s’a executat programul, nelăsându-se timpuri moarte între punctele din program, ceia ce este foarte greu de realizat, și care a fost și punctul de onoare pentru meetin­­gul din anul trecut, de sub conduce­rea d-lui comandor Andrei Popovici. Cronica aviatică desfășurat Meetingul începe matematic la ora 16 cu o defilare a avioanelor Aero­clubului Brașov, Școală de pilotaj ce trăește numai din sufletul d-lui comandor Andrei Popovoi, creatorul și președintele școalei. Din străduin­ța domniei­ sale s’a reușit să vedem cu ocaziunea acestui meeting, avioa­ne scoase din uzul școlilor militare de pilotaj dar refăcute complect la I. A. R. și care astăzi au format și formează serii de piloți. Prima patrulă din trei avioane Morane Saulnier-35 evoluează în perfectă ordine sub conducerea d-lor. adj. șef Alexandrescu P., ing. Al. Bota și­­ doctor Z. Bianu. Patrula a doua are ca piloți pe d-nii: ing. W. Timoșenco, ing. N. Florescu și maestru C. Popescu. Patrula a treia pe avioane Caudron-59 cu motoare Hispano-Suiza de ISO cai, evoluează sub­ conducerea d-lor: ing. M. Iliescu, O. Peștianu și G. Marcu. La urmă încheie plutonul d. ing. Lascu pe un avion de turism Lincoln cu motor Hispano-Suiza de 180 cai. A fost o foarte frumoasă defilare a Clubului aviatic de la Brașov, ară­tând că acolo se lucrează și că este condusă de un șef destoinic deplin înțelegător a nevoilor aviatice. Urmează îndată trenul aerian for­mat dintr-un avion locomotivă Po­­tez-25 cu motor Lorraine de 450 cai, pilotat de d. cpt.­ av. Anastase Rota­­ru și care remorca două planoare: planorul Baby Gruenau, pilotat de d. ad.j. șef G. Cocârlan și planorul biplas, Goepingen II, pilotat de d. ing. H. Clom­pe și având ca pasager pe d. Ganarache. In urma acestei formații, care a stârnit interesul în­tregii mulțimi, evoluează avioanele școalei de pilotaj C. F. R. înființată anul acesta dintr'o prea înțelegătoa­re inițiativă. In acest timp pe aerodrom se pregătește pentru decolare avionul I. C. A. R. ,,Universal” care îl va du­ce­ pe d. Ionel Fernic, cunoscutul nostru compozitor și îndrăgostit al aviației, , către cei 600 metri de unde trebuește să se lanseze cu parașuta. Toată lumea este o suflare. Se aud fâlfâirile frunzelor. O liniște, ca îna­intea­ începerii unui taifun, stăpâ­nește tot câmpul. Este clipa supre­mă. Iată-l, s’a aruncat. UraL S’a des­chis. Toate piepturile s’au destins, era și timpul și o cerea Și mulțimea dornică să scape de un coșmar. D. Ionel Fernic merită toate laudele pentru ceia ce a făcut pentru acest meeting și pentru această massă de oameni care l'a aplaudat de atâ­tea ori, nu numai în poezia văzdu­hului, ci și­ pe pământ, în unduiri melancolice ale muzicii compuse de el așa cum îi este și romantica-i viață. Deodată apar de după hangare­așii noștrii: cpt.­ av. Puiu Pârvules­­cu, locot. av. Titulescu Nicolae, locot. av. Sióiu Ștefan, adj. șef av. Giosanu N. și adj. șef Stănescu V., pe 5 avioane de vânătoare P. 2. L. cu motoare Gnome-Rhône de 500 cai licență poloneză construită în între­gime la uzinele I. A. R. dela Brașov. Numeroase loopinguri, ranversări, pliaje cu motorul în plin, roata mor­ții și alte acrobații unele mai în­drăznețe ca altele, arată virtuozita­tea, piloților noștri capabili să se ia la întrecere, cu oricine, atunci când au la îndemână materialul ce ie trelfiie. Nu se termină bine acest număr și apare la orizont trenul al Lojii Bucureștilor, format dintr-o locomotivă.- avion Potez-25 motor Lorraine de 450 pilotată de. d. adj. șef Onose și remorcând planorul de Înaltă performanță al specialistului nostru d. Valentin Popescu Declan­șat deasupra terenului, plan mrii e­­xecută cu măestrie și eleganță a cinci ioppinguri după care aterisează cu foarte mare precizie în fața tribune­lor. Este cazul să relevăm calitățile de pilot ale d-lui Valentin Popescu, care, cu această ocaziune s'a între­cut pe sine."Adevărat este că a avut în mâinile sale un planor construit în Germania, o specialitate a Rei­­chului cunoscută în toată lumea, di­n care, actualul tip deține recor­dul de performanță.. Din colțul fostului hangar al Ar­pei, decolează majestuos un balon polonez „Katowice”, reprezentantul polonilor la acest meeting. Balonul se ridică încet-încet înaintând sub acțiunea slabă­ a unui vânt­ de doi metri pe secundă. Din rândurile avioanelor, țâșnește avionul I. C. A. R. (licență Fieseler) cu motor Armstrong Sideley de 215 cai al popularului nostru Bâzu Can­­tacuzino, care execută cu temeraru-i îndrăzneală zboruri de spate,­­ în­ ca­re este specialist, piiaje cu motorul în plin, toppinguri, tonouri, etc. Noi, Românii, am privit cu fericire evo­luțiile internaționalului nostru al, care acum este o somitate­ aviatică până și dincolo de ocean. In timpul când Bâzu își desfășura programul, apare alt element de valoare al avia­ției noastre, d. locot. Papană, pe un aparat de curând adus di­n Germania, Buecher-Jungmeister cu motor în stea Siemens de 160 cai, special con­struit pentru acrobație, în vederea meetingului acrobatic de la Berlin unde concurează și compatriotul nostru. Papană arată adevărata sa virtuozitate, deși este de curând stă­pân pe avion și deci, încă neacomo­­dat cu el. Avionul se arată de o ma­re maniabilitate și foarte ușor. Am aflat că are numai 400 kgr., ceia ce îl face foarte apt pentru acrobații de înaltă școală. Este cazul să men­ționez că în această privință Germa­nia este la înălțime cu avioanele de acrobație, Gerhard Fieseler fiind doar campionul mondial al acroba­ției aeriene. Urmează avionul condus prin un­de electro­magnetice (vorbă să fie!) care s-a dovedit mai târziu, în hazul tuturor, și în această direcție meri­tul farsei cade în sarcina d-lui cpt. G. Iacobescu, care prin demonstrația domniei-sale, a dat impresia unui a­­vion fără pilot, mai­ ales pen­tru ignoranți. Ce a fost însă. Se anunța­se că un avion va fi condus prin unde electro­magnetice. Când să pornească avionul,, se anunță prin megafon că cineva a furat avionul fără să știe să piloteze și sigur va cădea cu el. Pentru a liniști „pe li­nii”, se anunță că­ avionul va fi con­dus prin unde, la urmă s’a constatat­ că cel care nu știa să „piloteze” este d. Max Manolescu. Pe la ora 5 și 20, apare escadrila franceză compusă din nouă avioane de vânătoare din ultimul tip Dewoi­­tone și care se zice că sboară cu 450 km. p. o. Publicul cunoaște ac­­­cidentul suferit pe aeroportul Pi­pera ale șefului acestei­ escadrile, d. colonel Gastaing, comanda semi-Bri­­găzii a 111-a Aeriană. Accidentul nefiind­­ grav, escadrila și-a arătat posibilitățile arătând că acest apa­rat este într'adevăr rapid, echipat fiind cu motoare Hispano-Suiza de 650 cai. Particularitatea acestor a­­vioane este că sunt înzestrate cu tu­nuri de calibru mic cu tir prin elice, aceasta fiind redtuctoare, țeava tunu­lui putând trece astfel prin V-ul mo­torului. In afară de acest tun, avioa­nele mai sunt înzestrate și cu câte două mitraliere de­ ambele părți ale fuselajului. A urmat apoi acrobațiile executate la trapez pe un avion Potez-25, de dt. William James, acrobații foarte mult gustate de public terminate cu lansarea cu parașuta a trapezistului. Adevăratul răsboii aerian ni s-a a­­rătat excelenta escadrilă cehă for­mată din 9 avioane de vânătoare Avia-B. 534. Intr-un scomot asurzi­(Continuare în pag. HX-a)I • *3$

Next