Epoca, iunie 1937 (nr. 2492-2515)
1937-06-10 / nr. 2499
D. von Neurath la Belgrad Scopul vizitei: favoriza o un schimb de vederi pentru o mai activă colaborare economică și culturală BELGRAD. 7. (Rador). — Președintele consiliului de miniștri și d-na Stoiadinovici au oferit astă seară la cercul ofițerilor din Garda Regală un mare dineu de gală urmat de o recepție în onoarea d-lui von Neurath, ministrul de Externe al Germaniei. La acest dineu au mai asistat și președinții Senatului Camerii, membrii guvernului, membrii corpului diplomatic, d. von Heeren, ministrul Germaniei la Belgrad, precum și numeroase alte personalități civile și militare. DISCURSUL D-LUI STOIADINOVICI In cursul dineului, d. Stoiadinovici a ținut următorul discurs: „Excelență, sunt infinit fericit de a avea onoarea să salut în dv. un oaspete foarte scump in capitala Iugoslaviei. Guvernul regal, ca și poporul iugoslav, văd în vizita dv. confirmarea execelentelor relații amicale care unesc cele două țări și speranța că aceste legături se vor întări și se vor desvolta și mai mult. Guvernul regal este fericit de a constata aceiași dorință și din partea Reichului german, dorință pe care o împărătășește. Ea corespunde în întregime sforțărilor repetate ale guvernului regal și pot asigura pe Excelența Voastră că aceste sforțări sunt expresia gândului intregului popor iugoslav, cunoscut pentru dragostea sa de independență, cât și prin pacifismul și credința sa în cuvântul dat, căci poporul iugoslav e totdeauna gata să participe la orice colaborare pacifică. Acest lucru s’a dovedit prin trecutul nostru .Atitudinea noastră actuală, nu face decât să confime și sunt convins că viitorul nu va putea desminți niciodată acest adevăr cunoscut. Situația internațională actuală Complexă și încurcată, bogată in probleme pe cât este de săracă in soluțiuni și plină de grele contradicții. In această stare de lucruri, guvernul regal, de acord cu amicii săi consideră că este locul să se creieze și să se desvolte o colaborare rodnică pe cât de puternică cu putință cu țările cu care această colaborare este posibilă și utilă. Unul din cele mai frumoase exemple pentru o asemenea colaborare care nu este numai in interesul celor două țări ale noastre, ci și în interesul direct al păcii generale este acela al colaborării desvoltate și bogată în diversitate care a unit de câțiva ani încă regatul nostru cu Reichul german, care sub fericita egidă a șefului sau se Îndreaptă spre un progres constant și sigur. Dorința noastră este de a continua și desvolta această colaborare, ca și schimbul de bunuri economice și culturale pe baza unei echitabile comprehensiuni și a unei amiciții în propriul interes al celor două țări ale noastre, în armonie cu tendințele pacifice și constructive al tuturor celorlalte țări, și de acord cu angajamentele internaționale luate. In vizita Excelenței Voastre în capitala iugoslavă, noi vedem cu satisfacție o nouă contribuție la această favorabilă desvoltare a relațiilor noastre și un semn fericit pe calea care conduce spre bine cele două popoare ale noastre spre paocea generală în Europa. Riși din paharul meu în onoarea Fuehrerului Cancelar al Reichului, Ex. Sa Adolf Hitler pentru înălțarea și progresul națiunei germane, și beau în sănătatea și pentru fericirea personală a Excelenței Voastre”. RĂSPUNSUL MINISTRULUI DE EXTERNE AL GERMANIEI Baronul von Neurath a răspuns prin următorul discurs: „Mulțumesc cordial Excelenței Voastre pentru cuvintele amicale de bun venit pe care mi le-a adresat în numele guvernului regal iugoslav. Este pentru mine o plăcere cu totul deosebită de a mă putea afla aici, la Belgrad, ca oaspete al dr. Nutream de altfel de multă vreme dorința de a face o vizită guvernului iugoslav și capitalei acestui regat. Această dorință coincide cu sentimentele deosebit de cordiale pe care Fuehrerul Cancelar al Reichului și poporul german întreg le hrănesc față de tânărul dr. Suveran și de țara sa. Sosirea mea la Belgrad trebue să fie considerată ca o dovadă manifestată a acestor sentimente și cuvintele pe care Excelența Voastră mi le-a adresat îmi confirmă că poporul dv. simte aceleași sentimente față de Germania și că in această privință guvernul regal iugoslav este de acord cu poporul iugoslav. Nu mă îndoesc că pe această bază, a înclinării reciproce și a stimei sincere, bunele și amicalele raporturi dintre cele două țări ale noastre vor continua să se desvolte și să se adâncească. Calitățile caracterul poporului iugoslav, calitități pentru care istoria stă mărturie, ne oferă toate garanția de durată, a amiciției dintre stat și stat,dintre popor și popor. Cu drept cuvânt Excelența Voastră a amintit că actuala situație internațională abundă in probleme spinoase. Mă bucur cu atât mai mult de a putea spune că între cele două țări ale noastre nu există WMW WgBWtSM probleme de acest fel. De aceea am fost în măsură, d-le președinte al consiliului, să procedăm la un sehim de vederi sincer și amical și de a ne expune reciproc metodele și țelurile politice noastre, care, de o parte și de alta, nu urmărește decât menținerea și salvgardarea păcii. Colaborarea dintre Iugoslavia și Germania, care își găsește expresia vizibilă la șederea mea aici, este de foart mare importanță, dată fiind tocmai situația generală, astfel cum a fost expusă de Excelența Voastră. Căci această colaborare rodnică este un factor care poate inlesni și grăbi soluționarea în bine a dificultăților existente. Prin natura și caracterul lor, cele două țări, ale noastre se complectează în multe domenii în chipul cel mai fericit. De aceea, dorința pe care ați exprimat-o, d-le președeinte al consiliului, cu privire la aprofundarea relațiilor noastre economice și culturale, găsește cea mai vie aprobare din partea Germaniei. Sunt convins că în acest chip se servește in modul cel mai nimerit fericirea celor două țări ale noastre. In acest spirit, ridic paharul meu și beau în sănătatea M. S. Regelui Petru II, a A. S. R. Prințului Regent și a Familiei Regale, precum și a membrilor înaltei Regențe, pentru fericirea personală a Excelenței Voastre și pentru prosperitatea întregului popor iugoslav”. COMENTARIILE PRESEI IUGOSLAVE BELGRAD, 7. (Rador) .O întreaga presă iugoslavă publică azi lungi articole asupra vizitei la Belgrad a d-lui von Neurath, ministrul de externe al Reichului. Vizita este socotită drept o vizită de curtoazie și o urmare logică a colaborării economice dintre Germania și Iugoslavia. Schimburile de vederi deschid calea unei comprehensiuni internaționale, scriu ziarele. D. von Neurath și d. Stoiadinovici vor examina problemele economice dintre cele două țări, fără ca să fie vorba de semnarea vreunui pact oarecare. se un NOU INCIDENT GERM-AUSTRIAC VIENA, 8 (Rador). — Un nou incident germano-austriac a isbucnit cu prilejul inaugurărei bustului celebrului compozitor austriac Anton Bruckner în „ Walhalla” de la Regensburg. Discursul d-lui dr. Goebbels, ministrul propagandei Reichului, pe care presa austriacă l-a trecut sub tăcere, cuprindea unele insinuări anti-catolice. Dr, Bruckner este socotit in Austria ca prototipul compozitorului de muzică religioasă și inspirație catolică. Făcând portretul lui Bruckner, d. Goebbels a afirmat că personalitatea acestuia „a sfărâmat toate barierele confesionale și că opera lui își are rădăcinile în acea concepție eroică a lumii, care caracterizează umanitatea germană“. Ziarul austriac „Reichspost“ se ridică împotriva acestei caracterizări a lui Bruckner, pe care o numește „o încercare de anexare a unui mare catolic austriac in profitul ideologiei d-lui Rosenberg“. „A lipsit puțin ca d. Goebbels să nu socotească pe Bruckner ca unul din precursorii hitlerismului.„Nu putem, adaogă „Reichspost să aducem o vină d-lui Goebbels că nu a înțeles personalitatea lui Brucker, de care este despărțit printr-o lume întreagă de prejudecăți și neștiință. Adevărul este că Bruckner a rămas totdeauna austriac și catolic până în măduva oaselor. „Se va înțelege însă ușor că din pricina actualei politici religioase a Germaniei i-ar fi greu să aducă un omagiu lui Brucker fără să se contrazică. Prăbușirea unei schele PRAGA, 8 (Rador). Un grav accident, care a costat viata a patru lucrători, s’a petrecut la centrala electrică a capitalei. In timp ce se lucra la așezarea unui mecanism pentru transportul cărbunelui, schelele s’au prăbușit cu patru lucrători, cari au fost găsiți morți sub dărâmături. Explozie la o fabrică din Timișoara TIMIȘOARA. 8. — O explozie s’a produs azi la fabrica de conserve instalată în interiorul abatorului comunai. Din cauza defectării unui cazan de fiertoase acționat prin puterea aburilor, cazanul a sărit in oxel. Acoperișul și un turn al fabricii au sărit și ele în aer. Numai grație faptului că lucrul puternica era suspendat din pricina sărbătorii naționale nu s’au produs victime omenești. Pagubele se cifrează la jumătate milion lei. Explozia a dat naștere la un incendiu, care a fost stins de pompierii de sub conducerea d-lui căpitan Paraschiv. CONGRESUL CAMINELOR CULTURALE Discursul Regelui La Arenele Romane s’a deschis Luni la amiază congresul căminelor culturale. Pe scena Arenelor romane se aflau d-nii: dr. C. Angelescu, ministrul educației naționale, Al. Lapedatu președintele Senatului și al Academiei Române, Ștefănescu Goangă, subsecretar de stat, I. Mihalache, Virgil Madgearu, Gr. Trancu-Iași, S. Mehedinți, general Manolescu, Apostol Culea, Em. Bucuța, Gr. Antipa, D. V. Țoni, Theodor Iacobescu, C. N. Ifrim, prof. Popescu-Spineni, insp. Val. Măgureanu, organizatorul congresului, H. H. Stahl, prof. I. Dongorozi și alții. La ora 12 jumătate a sosit M. S. Regele însoțit de d-nii colonel Filiiti și maior Ilie Radu. Au rostit frumoase cuvântări d-nii Apostol Culea și D. D. Niculescu. M. S .Regele a răspuns cu următoarele cuvinte : Ca și în anii trecuți, aceste zile de sărbătoare se sfințesc încă prin această adunare a Căminelor Culturale ale Fundației „Principele Carol”. Primele Mele cuvinte nu pot fi decât cuvinte de mulțumire tuturor colaboratorilor, dela mare până la mic, cari au priceput și M’au ajutat ani dearândul, pentru împlinirea unui gând atât de scump sufletului Meu, în opera de renaștere și de ridicare a Țării noastre. Am priceput și M’am înhămat acestui gând, că nu numai printr’o muncă lungă, și numai printr’o muncă serioasă, printr’o muncă Stăruitoare de ridicare a satu A CARFA lui, se va putea ajunge în adevăr la un progres vădit, și nu la un progres de spoială, pe care l’am făcut adesea, ci la un progres care să aibă o temelie cât se poate de bine zidită, — și temelia acestui progres s’a arătat singură prin Căminele Culturale. Pornite poate de la un alt gând decât acela la care au ajuns astăzi, pornite de la gândul de a fi mai mult o bibliotecă, un loc de Întâlnire a câtorva cărturari și celor dornici de citit. Căminurile culturale s’au desvoltat și și-au tribuit singure drumul Astăzi Căminele Culturale devin pe zi ce trece adevărata conducere a satului. Iată de ce aceste congrese capătă din ce în ce o importanță mai mare și discuțiunile și hotăririle cari au loc in ele, sunt pilduitoare pentru bunul mers al țării. Eu sunt fericit că am găsit atâția cari M’au înțeles și cari M’au urmat cu tot sufletul la această nouă cruciadă a ridicării neamului român sec. Lor, în această zi de sărbătoare, le spun toată mulțumirea Mea și toată recunoștința pentru munca depusă și ajutorul ce Mi l’au dat. Mulțumesc deci tuturor! CONGRESUL ȘCOLILOR ȚĂRĂNEȘTI La „Casa femeii” s’a întrunit Luni după amiază congresul școalelor țărănești. A prezidat d. prof. C. Rădulescu- Motri. Din partea O. E. T. R.-ului a vorbit d. prof. I. Dongorozi, iar la numele învățătorilor, d. D. G. Țoni. Au făcut apoi rapoarte d-nii: N. Căliman, din partea Astrei, Martin dela școala țărănească ,din Fierbinți-Ilfov, ing. Bancolă din partea școalei țărănești din com. Regele Ferdinand Constanța; d-na Moldovan de la „Asociația educația menajeră"; St. Stoian și Apostol Culea. D. prof. Șt. Gheorghid a cerut transformarea gimnaziilor rurale în școli țărănești-Congresul s’a încheiat prin cuvântarea d-lui prof. C. Rădulescu-Motru, care a îndemnat pe conducătorii școalelor țărănești să lucreze pe toate tărâmurile păstrând însă linia dreaptă neabătându-se nici spre dreapta și nici spre stânga. La ora 4 corurile căminurilor culturale au dat un concert la Arenele romane, iar la 9 seara, corurile din Oltenia, Muntenia, Moldova și Basarabia au cântat la Ateneul Român. D.RUSTU ARAS A PLECAT LUNI Cu un tren special, d. Rustu Aras, ministrul afacerilor străine al Turciei, a părăsit Luni 7 Iunie Capitala plecând la Constanța, de unde cu vaporul va pleca la Istambul. Pe peronul Gării de Nord d. Rustu Aras a fost salutat de Doamna și d. Victor Antonescu, ministrul afacerilor străine, precum și de d-nii Suphi Tanriper, ministrul Turciei împreună cu întreg personalul legațiunii, Dragomir Kasdidplatz, ministrul Iugoslaviei, Mihail Ostrowski, ministrul U. R. S. S. C. Paraschivescu, ministru plenipotențiar, secretar general al ministerului afacerilor străine, G. Grigorcea, ministru plenipotențiar, directorul protocolului, N. N. Ioanid, directorul de cabinet al d-lui ministru Victor Antonescu precum și de întreg personalul superior al ministerului de externe. r EPOCA Inaugurarea noului consulat român la Pireu ATENA, 8 (Rador). La ora 18 s’a desfășurat la Pireu inaugurarea sediului noului consulat al României. După slujba religioasă oficiată de preotul dr. Cernăianu, în prezența ministrului României și d-nei Eugen Filotti, a membrilor legației, a primarului și reprezentanților celorlalte autorități din Pireu, a membrilor corpului consular local, a coloniei române, etc, d. consul George Ghica, titularul noului consulat, a rostit o cuvântare, în care a subliniat fericita coincidență dintre sărbătorirea Restaurației și inaugurarea noului consulat. D-sa a închinat pentru M. S. Regele Carol. A răspuns d. ministru Eugen Filotti. Un nou crucișător german BERLIN, 8 (Rador). Un al doilea crucișător de 11.000 tone, din seria crucișătoarelor grele, a fost lansat azi dimineață la Kiel, în prezența amiralului Raeder. Noul crucișător a fost botezat „Blucher”. CRUCIȘĂTOR FRANCEZ LA HAMBURG BERLIN, 8. (Rador). — Crucișătorul-școală francez „Jeanne d’Arc” este așteptat să sosească la 8 iunie la Hamburg, pentru a face o vizită marinei germane. Ziarele publică comentarii foarte favorabile cu acest prilej, invitând poporul german să sărbătorească pe marinarii francezi. Intre altele, „Deutsche Allgemeine Zeitung’” scrie: „Marinarii francezi vor fi surprinși când vor constata, cât de îndatoritori sunt germanii, inamicii lor ereditari daca sunt văzuți de aproape”. ’ La Alexandretta nu e stare de asediu BEIRUT. 8. (Rador). — Din sursă autorizată se dă cea mai formală desmințire știrilor apărute în unele ziare străine că în sangiacul Alexandretta ar fi fost proclamată starea de asediu și că la frontiera Siriei cu Turcia s’a fi produs mișcări de trupe. In afara unor ciocniri intre arabi și turci despre cari s’au dat informații la timp, nu s’a mai produs nici un incident. Corespondentul Agenției Havas scrie că deși există o oarecare enervare, situația se îmbunătățește în urma revoluțiilor luate de fruntași diferitelor comunități într-o reuniune prezidată de un reprezentant al înaltului Comisar. Nu veți nimici oribilele ploșnițe cu o imitație a FIIT-uluu Flit i. In fruntea Insecticidelor ! 90 noțiuni ti preferă... E dovada cea mei bune. Formula Flit-ului n’a putut fi niciodată imitată. Flit împlinește cele două condiții ale insecticidului perfect: e nevătămător pentru om și ucigător pentru toate insectele. Refuzați deci produsele dubioase. Ca sa fiți siguri că aveți unicul și adevăratul Fii,cereți bidonul galben cu bandă neagră și soldat ineropituri prin coifuri presărați puțin FlITPRAf; insectele mor la atingerea lui. FLIT UCIDE sigur «■ "■ ---------------- - '■ ■ ■' -ne ■ T,11... lB 8 Iunie în Capitală Festivitățile străjerești Zeci de mii de oameni au urmărit ori festivitățile străjerești desfășurate pe stadionul ANEF. Intr’o atmosferă de mare voioșie și cald entuziasm tineretul a sărbătorit Restaurația. Demonstrațiile cohortelor au fost perfect izbutite, dovedind muncă, ordine și elan. Precis la ora 9 și-a făcut apariția Suveranul împreună cu d. Moscieki, președintele Republicii polone. M. S. Regele este îmbrăcat în uniforma de străjer. Bine dispus Suveranul coboară primul din mașină și primește raportul pe care îl dă d gen. Manolescu. D. ministru Gabriel Marinescu veghează ca solemnitatea să decurgă corect și ia personal măsurile de ordine. M. S. Regele invită pe d. Moscicki în tribuna regală unde mai iau loc d-nii: Gh. Tătărescu, prof. Onicescu, gen. Manolescu, maior adj. Sidorovici și d-ra Ninsă Cămărășescu. Vicarul Irineu Mihălcescu și un sobor de preoți fac slujba religioasă. Imediat, M. S. Regele coboară pe stadion și în uralele mulțimii trece în revistă pe cei 8500 de străjeri și străjerițe care au format un careu în incinta stadionului. Maiorul Dimancescu comandă „Salutul la Primul Străjer” și în timp ce se cântă Imnul Regal se ridică Pavilionul Național. Momentul este impresionant. Se comandă „în genunchi” și trei mii de străjeri cântă în cor Tatăl Nostru. Se citește apoi un text din Sf. Scriptură cu aplicare la viața străjerească. După ce se pronunță deviza străjerilor Muncă și credință pentru Țară și Rege, a luat cuvântul Suveranul. Publicăm în prima pagină a acestui număr emoționantul discurs, al M. S. Regelui, care a fost subliniat cu urale pornite din zeci de mii de piepturi Cei trei mii străjeri au făcut apoi salutul la Suveran, cântând Toți Străjerii, Majestate Vă urează sănătate. Suveranul s’a așezat apoi în loja regală iar pe iarba stadionului s’au zică. Urmează „lupta la frontieră“, „lupta cocoșilor”, goana in cerc”, „Oița”, „Alunelul,” „înotul ca broasca“, etc. Sunt exerciții frumoase, spectaculoase care fac deliciul mulțimii. Comenzile au fost date la microfon de d. prof. Nicolae Mihăilescu. A urmat apoi demonstrația străjerilor din școlle secundare, străjeri, cercetași, liceele militare și A. C. T. Conduce d. prof. Bivolaru. In acest grup este încadrat și M. S. Marele Voevod Mihai și stolul Său de străjeri. Voevodul este chiar în prima linie și este obiectul atenției generale. Exercițiile sunt grele. Moștenitorul Tronului nu se încurcă și execută tot ansamblul precis. Suveranul urmărește atent demonstrația Fiului Său și pare mulțumit. După ce exercițiul a luat sfârșit, Voevodul a fost îndelung aclamat. Au urmat exercițiile străjerilor și cercetașelor sub conducerea d-relor Virginia Rerescu și Silvia Capsali. A fost o demonstrație armonioasă. O impresie excelentă au făcut premilitarii. Au fost o mie de premilitari cari au făcut exerciții cu arma. Comenzile scurte au fost executate sec, precis și fără șovăire. Ritmul sănătos al mișcărilor a impresionat plăcut asistența. Străjerii s’au retras pe poarta din fund a stadionului, iar în față au început să intre coloanele pentru defilare. In frunte este d. gen. Manolescu și maior adj. Sidorovici, cei doi conducători efectivi ai O. E. T. R.-ului. A urmat fanfara Palatului, secretariatul C. E. T. R. cu comandamentele Centrelor de inițiere, comandantele Fălăngilor de străjeri și străjere, comandamentele organizațiilor componente, A. C. T., Arcașii, Șoimii și U.F.S.R., în frunte cu d-nii George Plagino, Mihail Savu, Neagu Boerescu, C. Leoveanu și col Lupașcu. După muzica regimentului de gardă Mihai Viteazul vin fanioanele și drapelele unităților și o delegație poloneză formată dintr-un ofițer și 12 soldați. A urmat delegația cercetășească poloneză. Muzica Școalei elevilor muzicanți este urmată de Legiunea Puilor de străjeri care sunt 2500 la număr. Apare fanfara Liceului militar „Mănăstirea Dealului“ cu legiunea străjerilor, străjerilor cercetași și A. C. T. cu 2500 de filanți. Muzica străjerilor, alcătuită din copii de trupă, conduce 2500 de străjere cercetașe. Iată din nou premilitarii, de astadată 2000 la număr, într’un marș impresionant. Au mai defilat legiunile organizațiilor componente, grupa mixtă Pui de străjeri din Ciorogârla. Șoimi și șoimane în costume pitorești. Arcași și arcașe. Au urmat străjerii călare, legiunea foștilor voluntari de război și serviciul de brancardieri. «■ După cum se știe, Federația de ciclism a organizat o cursă de la Vadul Crișului, locul unde a aterizat M. S. Regele în 1930, când s’a întors în țară, până la București. Cursa a fost câștigată de Nicolae Iop Țapu, care s’a prezentat Suveranului, aducând un ulcior cu apă din Vadul Crișului. Suveranul i-a dat Cupa Carol II. Odată cu cicliștii a venit in București și femeia Maria Modura, care a dat apă de băut Suveranului când a aterizat la Vadul Crișului. Suveranul a întins mâna țărancei, care părea foarte emoționată. Femeia Modura a prezentat M. S. Regelui pe fiica sa, o copiliță de șase ani. Maria Modura a mai oferit Suveranului un buchet de flori din lanul pe care a aterizat, iar un țăran a oferit M. S. Regelui câteva fire de grâu. Mulțimea a aplaudat delegația de țărani pe care a adus-o Federația de ciclism și președintele ei, dr V. Canarache. Serbarea s-a terminat la ora 12 jumătate. Bucureștenii vor păstra vie amintirea sărbătorii tinerești de ori, care a fost și de izbutire programatică mai presus de orice laudă și de o Însuflețire care cimentează încrederea în viitor. REP. * Detectivul automat T STOCKHOLM, 8. (Rador). — In aliniat legiunile școlilor primare. Copiin încep programul cu un scurt lupta contra hoților cari au pra și armonios exercițiu de educație sidat in ultimul timp numeroase ma _____________________agazine, au fost instalate în multe din marile magazine și mai din cele cari vând lucruri de preț aparate fotografice speciale. Dacă, după închiderea magazinului, cineva trece prin dreptul unor raze invizibile, o sonerie de alarmă este pusă în funcțiune și în același timp infractorul este fotografiat. In felul acesta au putut fi identificați azi dimineață doi hoți cari încercaseră să jefuiască un magazin cu bijuterii. Amelia Earhart la Dakar DAKAR. 8. (Rador). — Avtatoarea Amelia Earhart sosit azi la ora 8 la Dakar, venind dela Saint Louis (Senegal). Aviatoarea americană a declarat că traversarea Atlanticului a făcut-o fără nici un incident, cu toată ploaia necontenită care micșorase mult vizibilitatea. Deltfel mica vizibilitate a silit-o să aterizeze în Saint Louis după ce încercase zadarnic să se apropie de Dakar, în cursul nopții. Greva din Mexico a încetat MEXICO, 8 (Rador). — Greva de la sondele de petrol a încetat azi. S-a semnat un acord între greviști și proprietarii sondelor. Anglia cumpără nave in Germania LONDRA. 8 (Rador). In ședința de azi a Camerei Comunelor, răspunzând la o întrebare, ministrul ministrul comerțului a declarat că din Martie 1935 societățile engleze de navigație ar fi cumpărat din Germania 44 vase, cu un tona brut total de 28.053 tone. După știrile publicate de ziare, în momentul de față opt vase cu un tonaj de 53.900 tone s-ar afla în construcție la șantierele germane, în contul diferitelor întreprinderi engleze. _________ vesite spermurile IPISM HIPODROMUL „BĂNEASA-TRAP” ȘI-A DESCHIS ERI PORȚILE Câmpul de curse, vecin cu acel al Jockey-Clubului, are toate șansele să-și creeze o reputație din cele mai solide. Intim și cochet, oferă sportivilor, datorită unei piste de o lungime ce nu depășește 1100 mt„ posibilitatea de a urmări cu ochiul liber desfășurarea cursei, din orice loc s’ar afla. Apariția acestui hipodrom se datorește muncii fără de preget a unui singur om, a aceluiaș om care a făcut ca trupul sâ ajungă la starea înfloritoare de astăzi. Vorbim de d. ing. I. Mazak, președintele Asociației proprietarilor și crescătorilor de cai trăpași. Toate străduințele, toată munca, toate eforturile proprietarului celui mai mare grajd de trap din țară s’au îndreptat spre această trupă. Acum patru ani, construirea unui câmp pentru alergările de trap părea un fapt cert. A survenit însă o amânare,care putea să se prelungească încă multă vreme dacă d. Matak nu pornea de unul singur în această realizare. Spunând de unul singur, facem oarecare exagerare, deoarece alături de d-sa au rămas tot timpul colaboratorii săi credincioși cari sunt d-nii col. I. Georgescu, Gh. Iordănescu, căp. Ionescu, loc. Ionescu, etc. INOVAȚII CARI PLAC Peste 8000 sportivi au ocupat cel două incinte. A fost un public de mare sărbătoare, care a dat o notă specială tribunelor neîncăpătoare. Nici de ziua modei nu s’au întâlnit atâtea toalete elegante. Acest public a plecat mulțumit. A urmărit un spectacol hipic de calitate și a putut totodată sâ aprecieze gospodăreasca grijă a organizatorilor de a fi cât mai pe placul publicului. Megafoanele instalate, starturile electrice, respectarea rigidă a orașului inițial fixat, toate acestea dovedesc cu prisosință intenția de a face agreabil celor ce se deplasează la acest câmp de curse. Și convingerea noastră este că țelul va fi atins în plin. ȘT. GHERASE MARELE VOEVOD A VIZITAT HIPODROMUL „BANEASA-TRAP” HIPISM Reuniunea inaugurală a hipodromului „Băneasa-Trap“ s’a bucurat de prezența Marelui Voevod Mihai, care a urmărit două alergări de trap și probele de călărie ale școalelor militare de cavalerie. REZULTATELE Iată rezultatele înregistrate: PR. DE DESCHIDERE 2100 m. I Nation 2240 (Graur); II Pacahantos 2200; Zvon 2140; Nepl.: Mura II 2120; Duda 2140; COTA: 26-13-12. PR. VADUL CRIȘULUI 2100 m. I. Balta 2120 (Gaidaev); II. Brebenea 2200; III. Isabela 2240; Nepl. Igor 2220; Livada 2220; Dorna 2220; Bruma II 2220; Vâlcea 2140; Libertatea 2120; România 2140; COTA: 16-14-21-21. PR. BĂTĂUȘ 2100 m. I. Yoppa Hanover 2260 (Cercassov); II Zamora 2280; III. Benita H. P. 2300; Nepl.: Vifornița 2260; Luna 2260; Legionar 2200; Valona 2280; Valmaș 2180; Aventurier 2200; COTA: 2013-14-16. PR. RESTAURAȚIEI 1700 m. (R.I.); I. Voraus 1760 (Kolbenschlag.) II. Citronat Gordon 1760; III. Naplopo 1740; Nepl.: Schorsehi 1720; Talaz 1700; Dorit 1700; Rolland D. 1800; Ieroșca II 1700; Mein Liebling 1720; Blondelia 1720; Poiana 1700. COTA: 48-12-11-13. PR. RESTAURAȚIEI (Repr. II). I. Stuf 1700 (Szabó); II. Oszlany 1700; III Katy Caid 1700. Nepl. Opanka 1760; Pai 1720; Antrag 1780; Champion 1760; Farao 1740- Bonzo 1740; Pleava, COTA: 339-45-136-38. I- PR. PR. M03CICKY 1700 mt. Kitty Clair 1700 (Cerlcassov); n. Centaur 1700; III. Sonora 1700 Nepl.: Domnica 1700; Brad 1700; Casatea 1700; COTA: 11-13-11. PR. RESTAURAȚIEI (Finală): I. Citronat Gordon 1760 (Cercassov);, II. Champion 1700; in. Voraus Nepl.: Rolland D. 1800; Pal 1720 ; Cardl 1700; COTA A: 21-11-14-16. PR. LUNA BUCUREȘTILOR 2100 int. I. Uta 2120 (Pavlic); II. Flying 2160; III. Leu 2120; Nepl.: Friederike 2160; Luminiș 2120; Szélvész 2180. COTA; 18-10-10. ASTAZI, LA „BANEASA-TRAP” Astăzi, hipodromul „Băneasa- Trap” găzduește a doua reuniune de trap. Un program interesant promite să aducă noului Hipodrom a doua binemeritată izbândă. Iată favoriții noștri în probele ce se aleargă: PR. GULEA 2100 mt. Igor, Pacahantos, PR. DOMNESCU 2100 mt. Rollo. PR. JIGANIA 2100 mt. Brebenea, Havana, Baron, PR. CENTURION MOLODOI 2200 mt. Superiot, Luntraș. PR. PRIMAR 1600 mt. Oana, Makrel. PR. VARGA 1600 mt. Dora Stroeva, Harry Piei. PR. BANAT 1600 mt. Hercegne, Movila, Uța. PR. Fa 1600 mt. Radomir, Breitenștein, Raman. JOI, 10 IUNIE PREMIUL MODEI Favoriții noștri: PR. BISCUIT: Fa, Aghiuță. PR. LE BARATERO: Gluma, Ceauș. PR. FLAJ: Timi, Corsar. PR. MODEI: Gorgos, Baba Novak. PR. LA GRACE: Biribi, Aleluia. PR. GAROAFA: Charie, Hop și eu. Un automobil se de un pom lovește Doi grav răniți SINAIA. 8. — O nenorocire s’a întâmplat astă seară pe șoseaua Bușteni—Poiana Țapului în următoarele împrejurări. Astăzi după amiază a avut loc la Bușteni un match de foot-ball între echipa orașului Pucioasa și cea locală. După terminarea matchului parte din jucători s-au dus la un restaurant să sărbătorească succesul. Inoptându-se, au pornit în câteva mașini înapoi spre Pucioasa. Una dintre mașini cu No. 544 Târgoviște condusă de șoferul Gh. Sârbu de 29 ani din comuna Pucioasa- Dâmbovița în care se aflau cinci persoane a pornit cu o viteză vertiginoasă. După ieșirea din comuna Bușteni, șoferul, care era beat, a pierdut volanul, mașina a intrat în șanțul șoselei izbindu-se de un pom. De sub sfărâmăturile mașinei au fost scoși în stare gravă de Nicolae Manu cofetar din Pucioasa, șoferul Gh. Sârbu și copilul Nicolae Manu fiul cofetarului în vârstă de 8 ani. Răniții au fost transportați imediat la spitalul Azuga unde d. dr. Marin Ionescu le-a dat primele ajutoare. Atât Nicolae Manu cât și șoferul Gh. Sârbu au grave leziuni interne și sunt puține speranțe că vor scăpa cu viață. Copilul este ușor rănit la cap, iar ceilalți pasageri s’au ales cu răni ușoare. Imediat după aflarea nenorocirei a sosit la fața locului d. plutonier Gucea care a deschis o anchetă. Din primele cercetări s’a stabilit vinovăția șoferului. Pagina 3 Primul zbor regulat New-York-Bermude LONDRA, 8 (Rador). Societatea „Imperial Airways” anunță că Sâmbătă se va face primul zbor peste Atlantic între New-York și insulele Bermude. Noua linie aeriană transatlantică va fi deservită de hidro-avionul britanic „Cavalier” și de avionul „Bermuda Clipper” al societății americane de aviație „Pan-American”. Primele sboruri cu pasageri vor fi efectuate astfel: Miercuri 16 Iunie de hidro-avionul „Cavalier” între Bermude și New-York, iar Vineri 18 Iunie de hidro-avionul „Bermuda Clipper” între New-York și Bermude. Distanța dintre New-York și insulele Bermude, care este de 770 mile marine, va fi străbătută în cinci ore și jumătate. Serviciul aerian între New-York și Bermude va funcționa în fiecare săptămână,