Epoca, iunie 1937 (nr. 2492-2515)

1937-06-10 / nr. 2499

D. von Neurath la Belgrad Scopul vizitei: favoriza o un schimb de vederi pentru o mai activă colaborare economică și culturală BELGRAD. 7. (Rador). — Preșe­­dintele consiliului de miniștri și d-na Stoiadinovici au oferit astă sea­­ră la cercul ofițerilor din Garda Re­gală un mare dineu de gală urmat de o recepție în onoarea d-lui von Neurath, ministrul de Externe al Germaniei. La acest dineu au mai asistat și președinții Senatului Camerii, membrii guvernului, mem­­­­brii corpului diplomatic, d. von Hee­ren, ministrul Germaniei la Belgrad, precum și numeroase alte persona­lități civile și militare. DISCURSUL D-LUI STOIADINOVICI In cursul dineului, d. Stoiadinovici­­ a ținut următorul discurs: „Excelență, sunt infinit fericit de a avea onoarea să salut în dv. un oaspete foarte scump in capitala Iu­goslaviei. Guvernul regal, ca și po­porul iugoslav, văd în vizita dv. con­firmarea execelentelor relații amicale care unesc cele două țări și speran­ța că aceste legături se vor întări și se vor desvolta și mai mult. Gu­vernul regal este fericit de a con­stata aceiași dorință și din partea Reichului german, dorință pe care o împărătășește. Ea corespunde în în­tregime sforțărilor repetate ale gu­vernului regal și pot asigura pe Ex­celența Voastră că aceste sforțări sunt expresia gândului intregului popor iugoslav, cunoscut pentru dra­gostea sa de independență, cât și prin pacifismul și credința sa în cu­vântul dat, căci­ poporul iugoslav e­­­ totdeauna gata să participe la orice colaborare pacifică. Acest lucru s’a dovedit prin trecutul nostru .A­­titudinea noastră actuală, nu face decât să confime și sunt convins că viitorul nu va putea desminți ni­ciodată acest adevăr cunoscut. Situația internațională actuală Complexă și încurcată, bogată in probleme pe cât este de săracă in soluțiuni și plină de grele contradic­ții. In această stare de lucruri, gu­vernul regal, de acord cu amicii săi consideră că este locul să se creieze și să se desvolte o colaborare rodni­că pe cât de puternică cu putință cu țările cu care această colaborare este posibilă și utilă. Unul din cele mai frumoase exem­ple pentru o asemenea colaborare care nu este numai in interesul ce­lor două țări ale noastre, ci și în interesul direct al păcii generale este acela al colaborării desvoltate și bogată în diversitate care a unit de câțiva ani încă regatul nostru cu Reichul german, care sub fericita e­gidă a șefului sau se Îndreaptă spre un progres constant și sigur. Dorința noastră este de a conti­nua și desvolta această colaborare, ca și schimbul de bunuri economice și culturale pe baza unei echitabile comprehensiuni și a unei ami­ciții în propriul interes al celor două țări ale noastre, în armonie cu tendințele pacifice și construc­tive al tuturor celorlalte țări, și de acord cu angajamentele interna­ționale luate. In vizita Excelenței Voastre în capitala iugoslavă, noi vedem cu satisfacție o nouă contribuție la a­­ceastă favorabilă desvoltare a re­lațiilor noastre și un semn fericit pe calea care conduce spre bine cele două popoare ale noastre spre paocea generală în Europa. Ri­și din paharul meu în onoarea Fuehre­­rului Cancelar al Reichului, Ex. Sa Adolf Hitler pentru înălțarea și progresul națiunei germane, și beau în sănătatea și pentru fericirea per­sonală a Excelenței Voastre”. RĂSPUNSUL MINISTRULUI DE EXTERNE AL GERMANIEI Baronul von Neurath a răspuns prin următorul discurs: „Mulțumesc cordial Excelenței Voastre pentru cuvintele amicale de bun venit pe care mi le-a adresat în numele guvernului regal iugo­slav. Este pentru mine o plăcere cu totul deosebită de a mă putea afla aici, la Belgrad, ca oaspete al dr. Nutream de altfel de multă vre­me dorința de a face o vizită gu­vernului iugoslav și capitalei acestui regat. Această dorință coincide cu sentimentele deosebit de cordiale pe care Fuehrerul­ Cancelar al Reichului și poporul german întreg le hrănesc față de tânărul dr. Su­veran și de țara sa. Sosirea mea la Belgrad trebue să fie considerată ca o dovadă manifes­tată a acestor sentimente și cu­vintele pe care Excelența Voastră mi le-a adresat îmi confirmă că poporul dv. simte aceleași senti­mente față de Germania și că in a­­ceastă privință guvernul regal iu­goslav este de acord cu poporul iu­goslav. Nu mă îndoesc că pe această ba­ză, a înclinării reciproce și a sti­mei sincere, bunele și amicalele ra­porturi dintre cele două țări ale noastre vor continua să se desvolte și să se adâncească. Calitățile caracterul poporului iugoslav, cali­ti­tăți pentru care istoria stă mărtu­rie, ne oferă toate garanția de du­rată, a amiciției dintre stat și stat,­­dintre popor și popor. Cu drept cuvânt Excelența Voa­stră a amintit că actuala situație internațională abundă in proble­me spinoase. Mă bucur cu atât mai mult de­ a putea spune că între cele două țări ale noastre nu există WMW WgBWt­SM probleme de acest fel. De aceea am fost în măsură, d-le președinte al consiliului, să procedăm la un sehim­ de vederi sincer și amical și de a ne expune reciproc metodele și țelurile politice noastre, care, de o parte și de alta, nu urmărește decât menținerea și salvgardarea păcii. Colaborarea dintre Iugoslavia și Germania, care își găsește expresia vizibilă la șederea mea aici, este de foart mare importanță, dată fiind tocmai situația generală, astfel cum a fost expusă de Excelența Voa­stră. Căci această colaborare rod­nică este un factor care poate in­­lesni și grăbi soluționarea în bine a dificultăților existente. Prin natura și caracterul lor, cele două țări, ale noastre se complec­­tează în multe domenii în chipul cel mai fericit. De aceea, dorința pe care ați ex­­primat-o, d-le președeinte al consi­liului, cu privire la aprofundarea relațiilor noastre economice și cultu­rale, găsește cea mai vie aprobare din partea Germaniei. Sunt con­vins că în acest chip se servește in modul cel mai nimerit fericirea ce­lor două țări ale noastre. In acest spirit, ridic paharul meu și beau în sănătatea M. S. Rege­lui Petru II, a A. S. R. Prințului Re­gent și a Familiei Regale, precum și a membrilor înaltei Regențe, pentru fericirea personală a Exce­lenței Voastre și pentru prosperita­tea întregului popor iugoslav”. COMENTARIILE PRESEI IUGO­SLAVE BELGRAD, 7. (Rador) .O întrea­ga presă iugoslavă publică azi lungi articole asupra vizitei la Belgrad a d-lui von Neurath, ministrul de ex­terne al Reichului. Vizita este socotită drept o vizită de curtoazie și o urmare logică a colaborării economice dintre Ger­mania și Iugoslavia. Schimburile de vederi deschid ca­lea unei comprehensiuni interna­ționale, scriu ziarele. D. von Neurath și d. Stoiadinovici­ vor examina pro­blemele economice dintre cele două țări, fără ca să fie vorba de semna­rea vreunui pact oarecare. se un NOU INCIDENT GERM-AUSTRIAC VIENA, 8 (Rador). — Un nou in­cident germano-austriac a isbucnit cu prilejul inaugurărei bustului ce­lebrului compozitor austriac Anton Bruckner în „ Walhalla” de la Re­gensburg. Discursul d-lui dr. Goebbels, mi­nistrul propagandei Reichului, pe care presa austriacă l-a trecut sub tăcere, cuprindea unele insinuări anti-catolice. Dr, Bruckner este so­cotit in Austria ca prototipul com­pozitorului de muzică religioasă și inspirație catolică. Făcând portretul lui Bruckner, d. Goebbels a afirmat că personalita­tea acestuia „a sfărâmat toate ba­rierele confesionale și că opera lui își are rădăcinile în acea concepție eroică a lumii, care caracterizează umanitatea german­ă“. Ziarul austriac „Reichspost“ se ri­dică împotriva acestei caracteri­zări a lui Bruckner, pe care o nu­mește „o încercare de anexare a u­­nui mare catolic austriac in pro­fitul ideologiei d-lui Rosenberg“. „A lipsit puțin ca d. Goebbels să nu socotească pe Bruckner ca unul din precursorii hitlerismului.­„Nu putem, adaogă „Reichspost să aducem o vină d-lui Goebbels că nu a înțeles personalitatea lui Bru­cker, de care este despărțit prin­­tr-o lume întreagă de prejudecăți și neștiință. Adevărul este că Bruckner a rămas totdeauna austriac și cato­lic până în măduva oaselor. „Se va înțelege însă ușor că din pricina actualei politici religioase a Germaniei i-ar fi greu să aducă un omagiu lui Brucker fără să se con­trazică. Prăbușirea unei schele PRAGA, 8 (Rador).­­ Un grav accident, care a costat viata a patru lucrători, s’a petrecut la centrala electrică a capitalei. In timp ce se lucra la așezarea unui mecanism pentru transportul cărbunelui, schelele s’au prăbușit cu patru lucrători, cari au fost găsiți morți sub dărâmături. Explozie la o fabrică din Timișoara TIMIȘOARA. 8. — O explozie s’a produs azi la fabrica de conserve instalată în interiorul abatorului com­unai. Din cauza defectării unui cazan de fiert­oase acționat prin puterea aburilor, cazanul a sărit in oxel. A­­coperișul și un turn al fabricii au sărit și ele în aer. Numai grație faptului că lucrul puternica era suspendat din pricina sărbă­torii naționale nu s’au produs vic­time omenești. Pagubele se cifrează la jumătate milion lei. Explozia a dat naștere la un in­cendiu, care a fost stins de pompie­rii de sub conducerea d-lui căpitan Paraschiv. CONGRESUL CAMI­NE­LOR CULTURALE Discursul Regelui La Arenele Romane s’a deschis Luni la amiază congresul cămine­lor culturale. Pe scena Arenelor romane se aflau d-nii: dr. C. Angelescu, m­inistrul educației naționale, Al. Lapedatu președintele Senatului și al Acade­miei Române, Ștefănescu Goangă, subsecretar de stat, I. Mihalache, Virgil Madgearu, Gr. Trancu-Iași, S. Mehedinți, general Manolescu, A­­postol Culea, Em. Bucuța, Gr. Anti­­pa, D. V. Țoni, Theodor Iacobescu, C. N. Ifrim, prof. Popescu-Spineni, insp. Val. Măgureanu, organizatorul congresului, H. H. Stahl, prof. I. Dongorozi și alții. La ora 12 jumătate a sosit M. S. Regele însoțit de d-nii colonel Fil­­iiti și maior Ilie Radu. Au rostit frumoase cuvântări d-nii Apostol Culea și D. D. Niculescu. M. S .Regele a răspuns cu urmă­toarele cuvinte : Ca și în anii trecuți, aceste zile de sărbătoare se sfințesc încă prin această adunare a Căminelor Cultu­rale ale Fundației „Principele Ca­rol”. Primele Mele cuvinte nu pot fi de­cât cuvinte de mulțumire tuturor colaboratorilor, dela mare până la mic, cari au priceput și M’au aju­tat ani dearândul, pentru împli­nirea unui gând atât de scump su­fletului Meu, în opera de renaștere și de ridicare a Țării noastre. Am priceput și M’am înhămat a­­cestui gând, că nu numai printr’o muncă lungă, și numai printr’o muncă serioasă, printr’o muncă Stăruitoare de ridicare a satu­ A CARFA­ lui, se va putea ajunge în adevăr la un progres vădit, și nu la un progres de spoială, pe care l’am fă­cut adesea, ci la un progres care să aibă o temelie cât se poate de bine zidită, — și temelia acestui progres s’a arătat singură prin Căminele Culturale. Pornite poate de la un alt gând decât acela la care au ajuns astăzi, pornite de la gândul de a fi mai mult o bibliotecă, un loc de Întâl­nire a câtorva cărturari și celor dornici de citit. Căminurile cultura­le s’au desvoltat și și-au tribuit sin­gure drumul Astăzi Căminele Cul­turale devin pe zi ce trece adevă­rata conducere a satului. Iată de ce aceste congrese capătă din ce în ce o importanță mai mare și discuțiunile și hotăririle cari au loc in ele, sunt pilduitoare pentru bunul mers al țării. Eu sunt fericit că am găsit atâția cari M’au înțeles și cari M’au ur­mat cu tot sufletul la această nouă cruciadă a ridicării neamului ro­­mân sec. Lor, în această zi de sărbă­toare, le spun toată mulțumirea Mea și toată recunoștința pentru munca depusă și ajutorul ce Mi l’au dat. Mulțumesc deci tuturor! CONGRESUL ȘCOLI­LOR ȚĂRĂNEȘTI La „Casa femeii” s’a întrunit Luni după amiază congresul școalelor ță­rănești. A prezidat d. prof. C. Rădulescu- Motri. Din partea O. E. T. R.-ului a vor­bit d. prof. I. Dongorozi, iar la nu­mele învățătorilor, d. D. G. Țoni. Au făcut apoi rapoarte d-nii: N. Căliman, din partea Astrei, Martin dela școala țărănească ,din Fierbinți-Ilfov, ing. Bancolă din partea școa­lei țărănești din com. Regele Ferdi­­nand­ Constanța; d-na Moldovan de la „Asociația educația menajeră"; St. Stoian și Apostol Culea. D. prof. Șt. Gheorgh­id a cerut transformarea gimnaziilor rurale în școli țărănești-Congresul s’a încheiat prin cuvân­­tarea d-lui prof. C. Rădulescu-Mo­tru, care a îndemnat pe conducătorii școalelor țărănești să lucreze pe toa­te tărâmurile păstrând însă linia dreaptă neabătându-se nici spre dreapta și nici spre stânga. La ora 4 corurile căminurilor cul­turale au dat un concert la Arenele romane, iar la 9 seara, corurile din Oltenia, Muntenia, Moldova și Basa­rabia au cântat la Ateneul Român. D.RUSTU ARAS A PLECAT LUNI Cu un tren special, d. Rustu Aras, ministrul afacerilor străine al Tur­ciei, a părăsit Luni 7 Iunie Capitala plecând la Constanța, de unde cu vaporul va pleca la Istambul. Pe peronul Gării de Nord d. Rustu Aras a fost salutat de Doamna și d. Victor Antonescu, ministrul aface­rilor străine, precum și de d-nii Suphi Tanriper, ministrul Turciei împreună cu întreg personalul lega­­țiunii, Dragomir Kasdidplatz, mini­strul Iugoslaviei, Mihail Ostrowski, ministrul U. R. S. S. C. Paraschi­­vescu, ministru plenipotențiar, se­cretar general al ministerului aface­rilor străine, G. Grigorcea, ministru plenipotențiar, directorul protoco­lului, N. N. Ioanid, directorul de ca­binet al d-lui ministru Victor Anto­nescu precum și de întreg persona­lul superior al ministerului de ex­terne. r EPOCA Inaugurarea noului consulat român la Pireu ATENA, 8 (Rador).­­ La ora 18 s’a desfășurat la Pireu inaugurarea sediului noului consulat al Româ­niei. După slujba religioasă oficiată de preotul dr. Cernăianu, în prezența ministrului României și d-nei Eugen Filotti, a membrilor legației, a pri­marului și reprezentanților celorlal­te autorități din Pireu, a membrilor corpului consular local, a coloniei române, etc­, d. consul George Ghi­­ca, titularul noului consulat, a rostit o cuvântare, în care a subliniat feri­cita coincidență dintre sărbătorirea Restaurației și inaugurarea noului consulat. D-sa a închinat pentru M. S. Re­gele Carol. A răspuns d. ministru Eugen Filotti. Un nou crucișător german BERLIN, 8 (Rador).­­ Un al doi­lea crucișător de 11.000 tone, din seria crucișătoarelor grele, a fost lansat azi dimineață la Kiel, în pre­zența amiralului Raeder. Noul crucișător a fost botezat „Bluch­er”. CRUCIȘĂTOR FRANCEZ LA HAMBURG BERLIN, 8. (Rador). — Crucișă­­torul-școală francez „Jeanne d’Arc” este așteptat să sosească la 8 iunie la Hamburg, pentru a face o vizită marinei germane. Ziarele publică comentarii foarte favorabile cu acest prilej, invitând poporul german să sărbătorească pe marinarii francezi. Intre altele, „Deutsche Allge­meine Zeitung’” scrie: „Marinarii francezi vor fi surprinși când vor constata, cât de îndatoritori sunt germanii, inamicii lor ereditari daca sunt văzuți de aproape”. ’ La Alexandretta nu e stare de asediu BEIRUT. 8. (Rador). — Din sursă autorizată se dă cea mai formală desmințire știrilor apărute în unele ziare străine că în sangiacul Ale­­xandretta ar fi fost proclamată sta­rea de asediu și că la frontiera Si­riei cu Turcia s’a fi produs mișcări de trupe. In afara unor ciocniri intre arabi și turci despre cari s’au dat infor­mații la timp, nu s’a mai produs nici un incident. Corespondentul Agenției Havas scrie că deși există o oarecare e­­nervare, situația se îmbunătățește în urma revoluțiilor luate de frun­tași diferitelor comunități într-o re­uniune prezidată de un reprezentant al înaltului Comisar. Nu veți nimici oribilele ploșnițe cu o imitație a FIIT-uluu Flit i. In fruntea Insecticidelor ! 90 noțiuni ti preferă... E dovada cea mei bune. Formula Flit-ului n’a putut fi niciodată imitată. Flit împlinește cele două condiții ale insecticidului perfect: e nevătămător pentru om și ucigător pentru toate insectele. Refuzați deci produsele dubioase. Ca sa fiți siguri că aveți unicul și adevăratul Fii­,cereți bi­donul galben cu bandă neagră și soldat in­eropituri pr­in coifuri presărați puțin FlITPRAf; insectele mor la atingerea lui. FLIT UCIDE sigur­­ «■ "■ ---------------- - '■ ■ ■' -ne ■ T,11... lB 8 Iunie în Capitală Festivitățile străj­erești Zeci de mii de oameni au urmă­rit ori festivitățile străjerești des­fășurate pe stadionul ANEF. Intr’o atmosferă de mare voioșie și cald entuziasm tineretul a sărbă­torit Restaurația. Demonstrațiile co­hortelor au fost perfect izbutite, do­vedind muncă, ordine și elan. Precis la ora 9 și-a făcut apariția Suveranul împreună cu d. Moscieki, președintele Republicii polone. M. S. Regele este îmbrăcat în uniforma de străjer. Bine dispus Suveranul co­boară primul din mașină și prime­ște raportul pe care îl dă d gen. Manolescu. D. ministru Gabriel Ma­­rinescu veghează ca solemnitatea să decurgă corect și ia personal măsu­rile de ordine. M. S. Regele invită pe d. Moscicki în tribuna regală unde mai iau loc d-nii: Gh. Tătărescu, prof. Onicescu, gen. Manolescu, maior adj. Sidoro­­vici și d-ra Ninsă Cămărășescu. Vicarul Irineu Mihălcescu și un sobor de preoți fac slujba religioasă. Imediat, M. S. Regele coboară pe stadion și în uralele mulțimii trece în revistă pe cei 8500 de străjeri și stră­­jerițe care au format un careu în incinta stadionului. Maiorul Diman­­cescu comandă „Salutul la Primul Străjer” și în timp ce se cântă Im­nul Regal se ridică Pavilionul Na­țional. Momentul este impresionant. Se comandă „în genunchi” și trei mii de străjeri cântă în cor Tatăl Nostru. Se citește apoi un text din Sf. Scriptură cu aplicare la viața străjerească. După ce se pronunță deviza străjeril­or Muncă și credință pentru Țară și Rege, a luat cuvân­tul Suveranul. Publicăm în prima pagină a aces­tui număr emoționantul discurs, al M. S. Regelui, care a fost subli­niat cu urale pornite din zeci de mii de piepturi Cei trei mii străjeri au făcut apoi salutul la Suveran, cântând Toți Străjerii, Majestate Vă urează sănătate. Suveranul s’a așezat apoi în loja regală iar pe iarba stadionului s’au­­ zică. Urmează „lupta la frontieră“, „lupta cocoșilor”, goana in cerc”, „Oița”, „Alunelul,” „înotul ca broa­sca“, etc. Sunt exerciții frumoase, spectaculoase care fac deliciul mul­țimii. Comenzile au fost date la microfon de d. prof. Nicolae Mihăilescu. A ur­mat apoi demonstrația străjerilor din școlle secundare, străjeri, cer­cetași, liceele militare și A. C. T. Conduce d. prof. Bivolaru. In acest grup este încadrat și M. S. Marele Voevod Mihai și stolul Său de străjeri. Voevodul este chiar în prima linie și este obiectul aten­ției generale. Exercițiile sunt grele. Moștenitorul Tronului nu se încurcă și execută tot ansamblul precis. Su­veranul urmărește atent demon­strația Fiului Său și pare mulțumit. După ce exercițiul a luat sfârșit, Voevodul a fost îndelung aclamat. Au urmat exercițiile străjerilor și cercetașelor sub conducerea d-relor Virginia Rerescu și Silvia Capsali. A fost o demonstrație armonioasă. O impresie excelentă au făcut pre­­militarii. Au fost o mie de premili­­tari cari au făcut exerciții cu arma. Comenzile scurte au fost executate sec, precis și fără șovăire. Ritmul să­nătos al mișcărilor a impresionat plăcut asistența. Străjerii s’au retras pe poarta din fund a stadionului, iar în față au început să intre coloanele pentru defilare. In frunte este d. gen. Ma­nolescu și maior adj. Sidorovici, cei doi conducători efectivi ai O. E. T. R.-ului. A urmat fanfara Palatului, secretariatul C. E. T. R. cu coman­damentele Centrelor de inițiere, co­­mandantele Fălăngilor de străjeri și străjere, comandamentele organiza­țiilor componente, A. C. T., Arcașii, Șoimii și U.F.S.R., în frunte cu d-nii George Plagino, Mihail Savu, Neagu Boerescu, C. Leoveanu și col Lupaș­­cu. După muzica regimentului de gardă Mihai Viteazul vin fanioanele și drapelele unităților și o delegație poloneză formată dintr-un ofițer și 12 soldați. A urmat delegația cerce­­tășească poloneză. Muzica Școalei elevilor muzicanți este urmată de Legiunea Puilor de străjeri care sunt 2500 la număr. Apare fanfara Liceului militar „Mănăstirea Dealului“ cu legiunea străjerilor, străjerilor cercetași și A. C. T. cu 2500 de filanți. Muzica străjerilor, alcătuită din copii de trupă, conduce 2500 de stră­jere cercetașe. Iată din nou premilitarii, de asta­­dată 2000 la nu­măr, într’un marș impresionant. Au mai defilat legiu­nile organizațiilor componente, gru­pa mixtă Pui de străjeri din Cioro­­gârla. Șoimi și șoimane în costume pitorești. Arcași și arcașe. Au urmat străjerii călare, legiu­nea foștilor voluntari de război și serviciul de brancardieri. «■ După cum se știe, Federația de ci­clism a organizat o cursă de la Vadul Crișului, locul unde a aterizat M. S. Regele în 1930, când s’a întors în țară, până la București. Cursa a fost câștigată de Nicolae Iop Țapu, care s’a prezentat Suveranului, aducând un ulcior cu apă din Vadul Crișului. Suveranul i-a dat Cupa Carol II. Odată cu cicliștii a venit in Bucu­rești și femeia Maria Modura, care a dat apă de băut Suveranului când a aterizat la Vadul Crișului. Suveranul a întins mâna țărancei, care părea foarte emoționată. Femeia Modura a prezentat M. S. Regelui pe fiica sa, o copiliță de șase ani. Maria Modura a mai oferit Su­veranului un buchet de flori din la­nul pe care a aterizat, iar un țăran a oferit M. S. Regelui câteva fire de grâu. Mulțimea a aplaudat delegația de țărani pe care a adus-o Federația de ciclism și președintele ei, dr­­ V. Canarache. Serbarea s-a terminat la ora 12 jumătate. Bucureștenii vor păstra vie amin­tirea sărbătorii tinerești de ori, care a fost și de izbutire programatică mai presus de orice laudă și de o Însuflețire care cimentează încrede­rea în viitor. REP. * Detectivul automat T STOCKHOLM, 8. (Rador). — In aliniat legiunile școlilor primare. Copiin încep programul cu un scurt lupta contra hoților cari au pra­ și armonios exercițiu de educație si­dat in ultimul timp numeroase ma­ _____________________a­gazine, au fost instalate în multe din marile magazine și mai din cele cari vând lucruri de preț apa­rate fotografice speciale. Dacă, după închiderea magazinu­lui, cineva trece prin dreptul unor raze invizibile, o sonerie de alar­mă este pusă în funcțiune și în a­­celași timp infractorul este foto­grafiat. In felul acesta au putut fi identi­ficați azi dimineață doi hoți cari încercaseră să jefuiască un maga­zin cu bijuterii. Amelia Earhart la Dakar DAKAR. 8. (Rador). — Avtatoa­­rea Amelia Earhart sosit azi la ora 8 la Dakar, venind dela Saint Louis (Senegal). Aviatoarea ameri­cană a declarat că traversarea Atlanticului a făcut-o fără nici un incident, cu toată ploaia necontenită care micșorase mult vizibilitatea. Deltfel mica vizibili­tate a silit-o să aterizeze în Saint Louis după ce încercase zadarnic să se apropie de Dakar, în cursul nopții. Greva din Mexico a încetat MEXICO, 8 (Rador). — Greva de la sondele de petrol a încetat azi. S-a semnat un acord între greviști și proprietarii sondelor. Anglia cumpără nave in Germania LONDRA. 8 (Rador).­­ In ședința de azi a Camerei Comunelor, răs­punzând la o întrebare, ministrul ministrul comerțului a declarat că din Martie 1935 societățile engleze de navigație ar fi cumpărat din Germania 44 vase, cu un tona brut total de 28.053 tone. După știrile publicate de ziare, în momentul de față opt vase cu un tonaj de 53.900 tone s-ar afla în con­strucție la șantierele germane, în contul diferitelor întreprinderi en­gleze. _________ vesite spermurile I­P­I­S­M HIPODROMUL „BĂNEASA-TRAP” ȘI-A DESCHIS ERI PORȚILE Câmpul de curse, vecin cu acel al Jockey-Clubului, are toate șansele să-și creeze o reputație din cele mai solide. Intim și cochet, oferă sportivilor, datorită unei piste de o lungime ce nu depășește 1100 mt„ posibilitatea de a urmări cu ochiul liber desfășu­rarea cursei, din orice loc s’ar afla. Apariția acestui hipodrom se da­­torește muncii fără de preget a u­­nui singur om, a aceluiaș om care a făcut ca trupul sâ ajungă la sta­rea înfloritoare de astăzi. Vorbim de d. ing. I. Mazak, președintele Aso­ciației proprietarilor și crescătorilor de cai trăpași. Toate străduințele, toată munca, toate eforturile proprietarului ce­lui mai mare grajd de trap din ța­ră s’au îndreptat spre această tru­­pă. Acum patru ani, construirea u­­nui câmp pentru alergările de trap părea un fapt cert. A survenit însă o amânare,­­care putea să se pre­lungească încă multă vreme dacă d. Matak nu pornea de unul singur în această realizare. Spunând de u­­nul singur, facem oarecare exage­rare, deoarece alături de d-sa au rămas tot timpul colaboratorii săi credincioși cari sunt d-nii col. I. Georgescu, Gh. Iordănescu, căp. Ionescu, loc. Ionescu, etc. INOVAȚII CARI PLAC Peste 8000 sportivi au ocupat cel două incinte. A fost un public de mare sărbătoare, care a dat o notă specială tribunelor neîncăpătoare. Nici de ziua modei nu s’au întâlnit atâtea toalete elegante. Acest public a plecat mulțumit. A urmărit un spectacol hipic de cali­tate și a putut tot­odată sâ apre­cieze gospodăreasca grijă a organi­zatorilor de a fi cât mai pe placul publicului. Megafoanele instalate, starturile electrice, respectarea ri­gidă a orașului inițial fixat, toate acestea dovedesc cu prisosință in­tenția de a face agreabil celor ce se deplasează la acest câmp de curse. Și convingerea noastră este că țe­lul va fi atins în plin. ȘT. GHERASE MARELE VOEVOD A VIZITAT HI­PODROMUL „BANEASA-TRAP” HIPISM Reuniunea inaugurală a hipodro­mului „Băneasa-Trap“ s’a bucurat de prezența Marelui Voevod Mihai, care a urmărit două alergări de trap și probele de călărie ale școalelor militare de cavalerie. REZULTATELE Iată rezultatele înregistrate: PR. DE DESCHIDERE 2100 m. I Nation 2240 (Graur); II Pacahantos 2200; Zvon 2140; Nepl.: Mura II 2120; Duda 2140; COTA: 26-13-12. PR. VADUL CRIȘULUI­­ 2100 m. I. Balta 2120 (Gaidaev); II. Bre­­benea 2200; III. Isabela 2240; Nepl. Igor 2220; Livada 2220; Dor­na 2220; Bruma II 2220; Vâlcea 2140; Libertatea 2120; România 2140; COTA: 16-14-21-21. PR. BĂTĂUȘ 2100 m. I. Yoppa Hanover 2260 (Cercas­­sov); II Zamora 2280; III. Benita H. P. 2300; Nepl.: Vifornița 2260; Luna 2260; Legionar 2200; Valona 2280; Valmaș 2180; Aventurier 2200; COTA: 20­13-14-16. PR. RESTAURAȚIEI 1700 m. (R.I.); I. Voraus 1760 (Kolbenschlag.) II. Citronat Gordon 1760; III. Naplopo 1740; Nepl.: Schorsehi 1720; Talaz 1700; Dorit 1700; Rolland D. 1800; Ie­­roșca II 1700; Mein Liebling 1720; Blondelia 1720; Poiana 1700. COTA: 48-12-11-13. PR. RESTAURAȚIEI (Repr. II). I. Stuf 1700 (Szabó); II. Oszlany 1700; III Katy Caid 1700. Nepl. Opanka 1760; Pai 1720; An­trag 1780; Champion 1760; Farao 1740- Bonzo 1740; Pleava, COTA: 339-45-136-38. I- PR. PR. M03CICKY 1700 mt. Kitty Clair 1700 (Cerlcassov); n. Centaur 1700; III. Sonora 1700 Nepl.: Domnica 1700; Brad 1700; Casate­a 1700; COTA: 11-13-11. PR. RESTAURAȚIEI (Finală): I. Citronat Gordon 1760 (Cercas­­sov);, II. Champion 1700; in. Voraus Nepl.: Rolland D. 1800; Pal 1720 ; Cardl 1700; COTA A: 21-11-14-16. PR. LUNA BUCUREȘTILOR 2100 int. I. Uta 2120 (Pavlic); II. Flying 2160; III. Leu 2120; Nepl.: Friederike 2160; Luminiș 2120; Szélvész 2180. COTA; 18-10-10. ASTAZI, LA „BANEASA-TRAP” Astăzi, hipodromul „Băneasa- Trap” găzduește a doua reuniune de trap. Un program interesant pro­mite să aducă noului Hipodrom a doua binemeritată izbândă. Iată favoriții noștri în probele ce se aleargă: PR. GULEA 2100 mt. Igor, Pacahantos, PR. DOMNESCU 2100 mt. Rollo. PR. JIGANIA 2100 mt. Brebenea, Havana, Baron, PR. CENTURION MOLODOI 2200 mt. Superiot, Luntraș. PR. PRIMAR 1600 mt. Oana, Makrel­. PR. VARGA 1600 mt. Dora Stroeva, Harry Piei. PR. BANAT 1600 mt. Hercegne, Movila, Uța. PR. Fa 1600 mt. Radomir, Breitenștein, Raman. JOI, 10 IUNIE PREMIUL MODEI Favoriții noștri: PR. BISCUIT: Fa, Aghiuță. PR. LE BARATERO: Gluma, Ceauș. PR. FLAJ: Timi, Corsar. PR. MODEI: Gorgos, Baba Novak. PR. LA GRACE: Biribi, Aleluia. PR. GAROAFA: Charie, Hop și eu. Un automobil se de un pom lovește Doi grav răniți SINAIA. 8. — O nenorocire s’a în­tâmplat astă seară pe șoseaua Buș­teni—Poiana Țapului în următoa­rele împrejurări. Astăzi după amiază a avut loc la Bușteni un match de foot-ball în­tre­ echipa orașului Pucioasa și cea locală. După terminarea matchului parte din jucători s-au dus la un­­ restaurant să sărbătorească succe­sul. Inoptându-se, au pornit în câ­teva mașini înapoi spre Pucioasa. Una dintre mașini cu No. 544 Târ­­goviște condusă de șoferul Gh. Sâr­­bu de 29 ani din comuna Pucioasa- Dâmbovița în care se aflau cinci persoane a pornit cu o viteză verti­ginoasă. După ieșirea din comuna Bușteni, șoferul, care era beat, a pierdut vo­lanul, mașina a intrat în șanțul șo­selei izbindu-se de un pom. De sub sfărâmăturile mașinei au fost scoși în stare gravă de Nicolae Manu cofetar din Pucioasa, șoferul Gh. Sârbu și copilul Nicolae Manu fiul cofetarului în vârstă de 8 ani. Răniții au fost transportați ime­diat la spitalul Azuga unde d. dr. Marin Ionescu le-a dat primele a­­jutoare. Atât Nicolae Manu cât și șoferul Gh. Sârbu au grave leziuni interne și sunt puține speranțe că vor scăpa cu viață. Copilul este ușor rănit la cap, iar ceilalți pasageri s’au ales cu răni ușoare. Imediat după aflarea nenorocirei a sosit la fața locului d. plutonier Gucea care a deschis o anchetă. Din primele cercetări s’a stabilit vino­văția șoferului. Pagina 3 Primul zbor regulat New-York-Bermude LONDRA, 8 (Rador).­­ Societa­tea „Imperial Airways” anunță că Sâmbătă se va face primul zbor pe­ste Atlantic între New-York și in­sulele Berm­ude. Noua linie aeriană transatlantică va fi deservită de hidro-avionul bri­tanic „Cavalier” și de avionul „Ber­muda Clipper” al societății ameri­cane de aviație „Pan-American”. Primele sboruri cu pasageri vor fi efectuate astfel: Miercuri 16 Iu­nie de hidro-avionul „Cavalier” în­tre Bermude și New-York, iar Vi­neri 18 Iunie de hidro-avionul „Ber­muda Clipper” între New-York și Bermude. Distanța dintre New-York și in­sulele Bermude, care este de 770 mile marine, va fi străbătută în cinci ore și jumătate. Serviciul aerian între New-York și Bermude va funcționa în fiecare săptămână,

Next