Epoca, septembrie 1937 (nr. 2569-2592)

1937-09-01 / nr. 2569

îi G&8 No. 2569 2 Lei Miercuri 1 Septembrie 1937 REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, PASAGIUL ROMAN (INTRAREA PRIN CALEA VICTORIEI) RECLAME și INSERT» Se primesc la administrația ziarului și la toate agențiile de publicitate Telefon: 3.82.11 Director: GRIGORE N. FILIPESCU Ziar al partidului conservator.­­ Fondat in anul 1885 de NICOLAE FILIPESCU Fondurile la dispoziție DUPĂ După împroprietărire pătura noastră conducătoare și-a socotit misiunea încheiată. Am subliniat adesea toate re­lele izvorîte din faptul acestei părăsiri a lotului rural în grija exclusivă a nouilor proprietari, fără niciun interes pentru mij­loacele lor de cultură. Au trecut ani și strigătele de alarmă au fost foarte rare și mai ales foarte puțin auzite. Ab­ia a­­cum în urmă a început să fie un interes mai atent al oficialității pentru lotul țărănesc. Ni s’a spus din locuri de răspundere că inventarul țărănesc este di­strus și că dacă nu se iau ur­gențe măsuri de îndreptare mer­gem spre dezastru. D. Sassu a declarat că este un chin pentru d-sa să rămâe în fruntea departamentului agri­culturii când constată cât de reduse fonduri s’au alocat pen­tru încurajarea agriculturii. S’a arătat, totuș, că măcar ui­nele îndreptări ar fi posibile și în situația plânsă cu atâta elo­­cință de d. Sassu. S’a cerut să se facă pretutindeni alături de toamnă, dovedindu-se că numai prin această simplă revoluție e­­conomia națională ar câștiga e­­noirm. Ce s’a realizat în această direcție? Avem câteva centre a­­gricole motorizate și d. Sescio­­rean­u se silește să crească nu­mărul lor. Dar atât este prea pu­țin. Se aude mereu strigătul: pluguri, nu sânt pluguri! Și-atunci nu se poate să nu ne gândim la acel fond la dispozi­ție, despre care au vorbit și vor­besc mereu ziarele, la fondul de tip miliard anual destinat încu­­raj­ăr­ii și organizării agricul­­turii. Cum sânt întrebuințate ace­ste multe sute de milioane? Ați văzut vreodată socoteli mai a­­mănunțite a sumelor cheltuite? Nu. Și nici nu veți vedea. A­­cest capitol va rămâne totdea­una al tăcerilor prelungite. Fondul este la dispoziție. Nu există obligații contabile. Nu există răspundere. Se încurajea­ză și se organizează agricultura, și când scopul este atât de mă­reț, nu se cade să se audă crîc­­niri, nu se cade să fie bănueli! Și când se arată că politicia­nismul ne ucide răspunsul este totdeauna gat a ticluit: „distru­geți încrederea în conducere”. Ne pasc grele păcate. Și ar fi fost așa de ușor, a fost atâta timp, să ne organizăm și să ne înviorăm, liniștit, cuminte, me­todic, până la izbânzi pe cari să le admire și să le invidieze toată lumea. Minuni s’ar fi putut face în douăzeci de ani. Și­ acum? Aza spune că și acum rănile pot fi ușor tămăduite, dacă n’am ve­dea răsfățându-se și mai departe acelaș politicianism orb, lacom, distrugător. ms Un răspuns IN JURUL CAMPANIEI CONTRA D-LUI N. D. CHIRCULESCU In urma unor insinuări făcute, d. dr. Emilian Demetrescu desmin­­­te categoric că d-sa ar fi contri­buit la campania dusă prin presă contra d-lui N. D. Chirculescu pre­ședintele consiliului de administra­ție al Asigurărilor sociale, cam­pa­­nie de care d-sa e complect străin. In cea ce privește afirmațiunile făcute asupra dispensarului IV, vi­zând cond­iunile în care funcțio­nează, precum și diferite conside­rente asupra activității medicale, d. dr. Emilian Demetrescu a citit a­­cest articol — ca fiecare cititor , de abia în ziua de 30 August. D-sa este de perfect acord că nu d-lui N. D. Chirculescu trebue să i se reproșeze ceva, deoarece a­­cest dispensar face parte din ze­strea medicală a Casei de asigu­rare București, care are directori și consiliu de administrație aparte, fiind autonomă prin lege și admi­nistrându-se ca atare. Asupra d-nelor Manolescu Cerban, fiicele d-lui N. D. Chircu­si­nescu, d. dr. Emilian Demetrescu rămâne și mai departe consecvent bunei impresiuni exprimate deja in articolul: „Femeia în câmpul muncii“ publicat în „Epoca­". Asupra activității d-sale publici­stice, d. dr. Emilian Demetrescu tine să precizeze că îl preocupă cu deosebire numai problemele ce in­teresează statul și poporul român, la a căror promovare înfloritoa­re luptă pe căi legale și cu docu­mentări științifice și precise, cari deci, nu vor putea fi niciodată des­­mințite. Nimeni nu poate spune că în ul­timii ani, nu s’a ostenit traiul, și că s’ar fi pus biruri noui. Nu, ferit-a sfântul! Chiar eri am avut o nouă dovadă. Cartea poștală, s’a scum­pit cu 50 bani. Ce contează această sumă, când nici nu avem o atare monedă? Leul este cea mai mică u­­nitate de măsură. Contul ce însu­mează de pildă 10 lei și 20 bani, e plătit cu 11 lei. Unii băcani își dau două buchetele de zahăr, aici nici atâta. Deci o carte poștală ce costa 5 bani, astăzi costă 4 lei, adică de optzeci de ori! Un carton de man­dat poștal 3 și 4 lei după suma ex­pediată, plus un leu o marcă poș­tală. Guvernul pe bună dreptate poate spune: eu n’am scumpit, au scum­pit cei de la poștă, cari sunt auto­noi . * Cu adevărat stână fără cioban. In copilărie am apucat bănuțul — doi bani — ba chiar și piesa de un ban; țara era mică dar mămă­liga mare după expresia politică a unui sătean. … , Miroase o toamnă. La radio sa pus în vedere, ca lumea să se apro­vizioneze cu lemne cât mai iute, căci la 1 Septembrie transportul pe c. i. r. se scumpește­ (și acolo e autonomie). Deci și lemnele și alte multe se vor scumpi. Ce instituție de prevedere e radio-difuziunea. Pe lângă muzică de dans și altele ne poartă de grijă și de lucruri mă­runte. — numai că a uitat să ne spună un lucru: cu ce să cumpă­răm lemnele? Dr. Alex. Manolescu NOTE Ne poartă de grija stăpânirea DISCUN­S: DUCELUI Un ziar francez scria zi­lele trecute că pentru a trage concluziile unui dis­curs politic trebue negre­șit să ți seamă de crima în care a fost rostit. Un om de stat francez rămâne de obicei în ca­drul realităților, italianul spune mai mult decât gân­dește iar englezul mai pu­țin Discursul d-lui Mussoli­ni trebue deci privit prin amplificatorul zgomotu­lui fascist. Trebue să recunoaștem că de data aceasta Ducele n’a insultat pe nimeni, ia­­tă o atenție pentru care nu putem să nu-i fim re­cunoscători. Europa Centrală, a tre­­cut-o sub tăcere. N’a po­menit de nedreptățile tra­tatului de la Trianon.­­ Cu toată călătoria trium­­nală a Regelui Victor E­­manoil la Budapesta, d. Mussolini n’a mai plâns pe ruinile Ungariei. Sub presiunea eveni­mentelor, centrul de greu­tate a politicii italiene s’a mutat de la Budapesta spre­­ Marea Mediterană. De Să binecu­vântăm acel­evenimente. Pentru prima oară de Mussolini a lăsat să se înțeleagă chiar că sub anumite condiții Italia va respecta dreptu­rile altora. Putem de­z­­nădăjdui că nu vom mai fi revi­zuiți. In Mediterana tonul a fost cel obișnuit. Deși nu ne-a cântat nici o arie nouă, muzic­a fascistă a fost la înă­țimea trecu­tului. Evident că Sicilia „Cen­trul Imperiului” n’a făcut cea mai bună impresie în Franța. Fără îndoială că în îm­prejurările de față șeful guvernului italian ar fi dorit să poată vorbi pe alt ton, de pildă așa cum a vorbit d. Grandi cu d. Ne­ville Chamberlain. D. Mussolini este con­strâns să se mențină la a­­cest diapazon. O grevă politică foarte serioasă izbucnită la Mi­lano acum cât­va timp și îndreptată împotriva re­gimului obligă pe Duce să exalte mai mult ca ori­când șovinismul masse­­lor. In clipa în care, Italia caută să obțină recunoaș­terea Imperiului de către Geneva, tonul de care se folosește Ducele nu-l a­­propie de rezultatul do­rit. Printr-un manifest adre­sat opiniei publice, Lord Robert Cecil ia poziție împotriva acelei minori­tăți care ar putea admite o tranzacție atât de imo­rală Discursul de la Palermo dovedește odată mai mult că d. Mussolini este prizo­nierul metodelor sale. Cu cât are mai mare ne­­voe de colaborarea alto­ra, cu atât trebue să ara­te mai mult poporului ita­lian, că stăpânește lumea. Și dacă oamenii politici știu să facă deosebirea intre ceeace ar vrea să spună d. Mussolini și cea­­ce spune opinia publică, ea nu ține seamă decât de ceea ce aude. Și opinia pu­blică în Anglia are o greu­tate precumpănitoare. GRIGORE FILIPESCU îndemnuri regale Cine oare îi a-și aduce aminte de focarul de miasme și infecție care exista până acum șapte sau opt ani în lacurile din jurul București­lor. Mlaștină, păpuriș, țânțari și friguri palustre — acestea erau mahalalele Colentina, Herăstrău, Tei? Foarte puțini însă dintre a­­ceștia au fost astăzi pe acolo, ca să­ vadă niște lacuri pietruite pe mal, îndiguite și amenajate, trans­formate în cel mai frumos parc pe care l-am întâlnit vre­ odată în o­rașele europene. Au fost „asana­te“ aceste lacuri, în mai puțin de șapte ani. Dar și mai puțini oa­meni știu că această „asanare“, a­­ceasta minune modernă este dato­rită in întregime unei singure per­soane, M. S. Regelui Carol II, con­ducătorul suprem al tuturor mânilor. Zi de zi, săptămână Re­­de săptămână. El a îndemnat cu fapte și cu vorba pe inginerii și munci­torii români, supraveghind și cer­cetând mersul lucrărilor, dând în­totdeauna cea mai înțeleaptă su­gestie. Regelui nostru, militar și ingi­ner, ii datorăm armata noastră modernă. Lui ii datorăm viata mii de copii de la periferia Capita­­a­lei. Cu acelaș entuziasm, cu care, la vârsta de 20 ani­ publică în „Re­vue du Pétrole“ istoricul și pers­pectivele aviației românești (când Vlaicu abia își construia în Arse­nalul armatei primul avion), Re­gele nostru a urmărit în­deaproape toate lucrările edilitare și de artă care s-au făcut în anii ce au urmat Restaurației. Și dacă astăzi, întrea­ga țară românească este un vast șantier, unde se muncește cu sâr­guința și cu pricepere, tot Lui s-o datorăm. Un profesor de la Școala Poli­tehnică spunea deunăzi — cu pu­țin înainte de inaugurarea unui ba­raj, care să reguleze cursul apelor­ din jurul Bucureștilor: „Simt o emoție, pe care nu­­ am avut-o nici când m­-am dat cele mai grele exa­mene, pentru că mâine trebuie să inaugurăm noul baraj la care am lucrat, colegii mei și cu mine a­­proape 3 ani de zile, în prezenta M. S. Regelui, are are mai multă pricepere în a­est domeniu, cât lîOi toți Io­­ [UNK]"ț ...și toată această activitate se îndeplinește zi de zi, fără surle și trompete, fără fotografii, fără re­clamă. Pe nesimțitei, se înalță un oraș nou, se construește o țară nouă. Istoria, care judecă oamenii în lumina activității permanente ,i va pune de bună seamă printre făuri­torii României moderne așa cum a fost pentru Franța Ludovic XIV, Regele-soare. Iar pentru noi, contimporanii, să­­ne fie pildă și îndemn, și să ne stră­duiem­ ca — sub comanda Lui — să construim și să lucrăm uniți, lă­sând la o parte tot ce ar putea să ne învrăjbească. Să nu avem decât o singură dorință’și un singur fel: inlăntuirea cât mai eradnică­­ li­nei Română unite și puternice, mo­dernă în adevăratul înțeles al cu­vântului. Iar pentru aceasta, es­ti destul să aplicăm principiul engle­zesc „The right man in the right place“ — fiecare pe locul, care i se cuvine, muncind, nu pentru bi­nele lui sau al grupării politice, din care face parte, ci pentru binele țării, căreia Regele i-a închinat de­mult toată dragostea și toată, pu­terea Lui de muncă. Oscar Stoenescu , . ersațîilor i * T H G 0 LA SINAIA. — D-nii Stoiadinovici, Victor Ai^anescu și Krofta în simfull con- V, t Un nou credit asanarea Pentru desăvârșirea lucrărilor de asanare a lacurilor din jurul Capi­talei, care necesitau și importante exproprieri, Uzinele Comunale Bu­curești au cerut Casei de Economii și Cecuri poștale (C. E. C.), un îm­prumut de 180 milioane lei. Consiliul de administrație al Ce­cului a aprobat in­filtința sa ședință cererea Uzinelor Comunale, reducând insă suma împrumutului la 100 mi­lioane lei. Capitalei Uzinele Comunale vor garanta cu încasările lor plata ratelor, împru­mutul urmând să fie achitat în ter­men de cinci ani, cu o dobândă de 7 la sută. Consiliul general municipal a fost convocat în ședință publică pentru Joi 2 Septembrie, când se va rati­fica împrumutul, urmând apoi să se obțină un jurnal al consiliului de miniștri, pentru Mica înțelegere economică .Citim în „Argus”: Putem anunța cum că in cursul zilei de crr s’au semnat unele protocoale economice și sau constatat cu satisfacție re­zultatele excelente ale Oficiului de schimburi economice de sub conducerea d-lui Vaviicha fost ministru al Cehoslovaciei la Vie­­na. 1 • V­­ 1 a *** ții* Se știe că acest Oficiu ale că­rui reprezentanțe funcționează la București, Praga și Belgrad, are ca scop principal intensifica­rea schimburilor comerciale în­tre cele trei țări componente ale Micii înțelegeri. Co­­statându-se rezultatele mai mult decât satisfăcătoare pe care acest organism economic le-a dat s'a hotărît întregirea mijloacelor prin care activitatea lui să f­ie cât mai înlesnită și mai desăvârșită. E interesant de semnalat ca in compunerea delegației de pre­să cehoslovacă se găsesc doi membri ai parlamentului a că­ror misiune este de a se ocupa în special de problemele econo­mice și de mijloacele pentru desvoltarea tot mai mare a rela­­țiunile economice româno-ceho­­slovace". Noui condamnări în Rusia MOSCOVA, 31. (Rador). - Corespondentul Agenției Ha­vas transmite: Ziarul „Muncitorul’’ din Minsk, anunță că in ziua de 29 August, tribunalul din Ru­sia Albă a condamnat la moar­te opt spioni trotzkiști, dați in judecată pentru faptul de a fi otrăvit numeroși soldați și de a fi dat foc la mai multe cazărmi și depozite militare. Sentința a fost imediat exe­­cutată. Ziarul mai anunță că acum câteva zile, au mai fost con­damnate la moarte și execu­tate alte 8 persoane acuzate de a fi otrăvit soldați. , # Tulburări în Palestina și­ IERUSALIM, 30. (Rador). — Desordinile sporesc mereu. În cursul ultimelor 48 de o­­re au fost omorâți patru arabi, iar unul a fost grav rănit la Tel-Aviv. Atentatele contra autobuze­lor sporesc. Neliniștea popu­lației crește. m 2m n Tie scumpă tară, puterea mea de muncă și puterea mea de iubire. Nicolae Filipescu L. A. R. E. S. înainte de a-și lua avânt, L. A. R. E. S. își împărțea traficul aerian cu societatea S. A. R. T. A. prima fă­când curse regulate mai mult că­tre litoral, cealaltă legând­­ capitala cu celelalte orașe mai însemnate din țară. Astăzi, când societatea S. A. R. T. A. s'a desființat, traficul nostru aerian de călători și mărfuri fiind încredințat numai societății L. A. R. E. S. situația a suferit o foarte mare ameliorae. Mulțumită acestei societăți , as­tăzi avem un serviciu regulat cu cele mai importante centre din țară, iar mai zilele trecute s’a inaugurat prima legătură aeriană cu străină­tatea având destinația Varșoviei. Deși abia la început, L. A. R. E. S. , mulțumită unei conduceri price­pute, unui personal mai presus de orice critică și unor aparate ra­pide, sigure și confortabile a ajuns să câștige încrederea marelui pu­blic românesc cam refractar călăto­riilor cu avionul în urma unor în­tâmplări destul de neplăcute și care nu le locui să fie menționate,aci și care creaseră un precedent destul de simțit. Având un parc abundent de a­­vioane Junkers „România“ trimo­­tor Hispano-Suiza de 650 cai fie­care, 2 aparate De Haviîlajul „Dra­­gon-Radipe“ cu motoare Gipsy-Six de 220 cai fiecare, 2 aparate Potez- 56 bimotoare. Potez de 420 căi to­tal și ultimele achiziții, Lockheed- Electra cu două motoare, Pratt and Whitney Wasp de 425 cai fiecare capabile de peste 300 km. p. o., So­cietatea românească L. A. R. E. S ne arată că merge pe un drum al progresului. Nu m'am mirat când­­ în fruntea ei am găsit pe animato­rul aviației românești, pe acel care în toată manifestarea noastră aero­nautică și-a devotat sufletul și mun­ca unei vieți. Pe d. comandor aviator Andrei Popovici l-am găsit și în fruntea fa­­bricei de avioane dela Brașov S. A. R. și am găsit acolo muzică, disci­plină și tehnică destul de superior­ aviatică ră ca să ne instaleze în rândul țări­lor cu o uzină aviatică demnă de invidiat. Aceiaș activitate fericită o găsesc astăzi privind Societatea L. A. R. E. S. care ne-a ridicat aviația noa­stră civilă la adevărata ei valoare și a dus prestigiul nostru dincolo de hotare. Suntem abia la început și totuși cât de departe am ajuns. Mirajul străinătății ne atrage. In tară a so­sit delegatul societății „A la Litto­­ria“, d. Venturini, care, în convor­bire cu d. av. Andrei Popovici a pus bazele unei linii aeriene care să lege capitala noastră cu locali­tățile însorite ale Adriaticei și Me­­diteranei. Și dacă edilii noștri n’au reușit să facă Bucureștiul port la mare, a reușit aviația noastră ci­vilă, care ne va transporta cu iu­țeală de vis pe plaja de la Lido- Veneția după cum astăzi suntem în­­tr’o oră pe frumoasa noastră Coa­stă de Argint, la Baldic. Se cunoaște că este altă condu­cere, care-și dă seama de realita­tea vieții prin aceea că au început să apară publicațiunii și reclame în diverse ziare lămurind opinia pu­­bică căreia îi este greu­­ să se de­plaseze pentru informații. Avem in­teresul ca această societate să prospereze și dacă face reclamă bine face. In America societățile aeriene cheltuesc milioane pentru reclamă, dovedind prin aceasta ce însemnătate reprezintă în ziua de astăzi publicitatea. Cum se știe cei de la Timișoara, Arad, Cluj, Cernăuți, Iași, Chiși­nău, Galați, etc., diversele schim­bări de itinerarii și anumite legături cu alte orașe ! Trăim o epocă de avânt și activitate intensă, trebue să ne complăcem în ea, căci noi am cerut-o, creând-o. Avioanele socie­tății L. A. R. E. S. răspund acestei nevoi a omului modern. Isbânda ei este isbânda noastră a românilor care privim orice manifestare cin­stită pentru binele și renumele nea­mului. REMUS IONESCU 0 declarație a d-lui Goga D. Goga a declarat ori unui ziarist ieșan că singura plat­formă de unire a statelor Micii înțelegeri este­ acelaș obiectiv față de Ungaria. Vom adăuga acestei afirmații următoarea concluzie a artico­lului pe care-l publică oficio­sul guvernului în fruntea nu­mărului de ori: „...Acum când în unele regi­uni ale vieții internaționale pc ea este considerată drept provizorat și când însăși va­loarea ei este pusă în discuți­­une, puternica și continua ma­nifestațiune de înțelepciune politică a celor trei șefi de sta­te este un reconfort moral și o speranță. Speranța că actul și cuvântul lor vor contribui să lumineze și astfel să impună drumurile adevărului. In momentul când Mica în­țelegere manifestează solidari­tatea ei politică și fervența pentru pace, să aducem pri­nosul recunoștinții noastre a­­cestor trei personalități, cari au ținut sus făclia spiritului de justiție, făclia nouei lumi europene. Să ne întoarcem atunci spre popoarele înțelegerii și spre istoria lor, fiindcă înțelegerea a cărei vitalitate o sărbătorim astăzi este și o înțelegere a po­poarelor și a istoriei lor de pa­timi și visuri comune”. Unificarea căilor ferate franceze S’a elaborat un proect de lege în acest sens PARIS, .10 (Rador). — Queille, ministrul Lucrărilor D-nii Pu­blice, și Rene Meyer, directorul so­cietății feroviare ,,Compagnie du Nord”, au discutat azi cu d. Chau­­temps, președintele consiliului de miniștri, asupra stadiului negocie­rilor în vederea unificării câtor fe­rate franceze. Procctul de lege în acest sens va fi prezentat mâine­ spre semnare președintelui Republicii în consiliul de miniștri. întrevederea a durat de la ora 12 la 13 și 30 și la ea au asistat și d-nii Bonnet, Ru­­ff și Baumgartner. După terminarea întrevederii­­, Chantemps a declarat presei că negocierile urmează un mod normal și că procetul va fi semnat, așa cum s’a prevăzut in consiliul de­ miniștri de mâine. După amiază a avut loc o nouă întrevedere între miniștri și perso­nalitățile direct interesate in solu­ționarea acestei chestiuni. D. CHAUTEMPS In jurul conversațiilor anglo-italiene LO­ V/I/M. 30. (Rador).—• igensia Havas afla că din cauza intârzierei pe care o va suferi întoarcerea la Roma a lordului Perth, ambasadorul Angliei în I­­talia, conversațiile prevă­zute între Rom­a și Lon­dra nu vor putea începe în nici un caz înainte de sfârșitul l­u­n­i­i Septem­brie. In cercurile diplomatice engleze se socotește că a­­ceste conversaț­iuni nu vor putea fi duse prin inter­mediul altuia decât a am­basadorului englez la Ro­ma.

Next