Epoca, martie 1938 (nr. 2715-2741)

1938-03-01 / nr. 2715

H«. 2715 nu 2 Lel REQ CȚIA Șl ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, PASAGIU. ROMAN (INTRAREA PRIN CALEA VICTORIEI) RECLAME INSERȚII *• primase la administrația ziarului al­te toata agențiile de publicitate Telefon: 3.82.11 Director: GRIGORE N. FILIPESCU Marți 1 Martie 1936 Fondat în anul 1885 de NICOLAE FIUPESCU Pentru o zecime de gram de radiu. Un profesor al Facultății de medicina din Iași, unul din marii chirurgi români, ajuns in culmea carierii sale, doreș­te să ajute nu numai cu știin­ța, dar chiar cu banul lui lup­tă împotriva cancerului. Uia sa de mijloace bănești menține centrele de combatere a boalei din România intr’o văi Inferioritate; cu cât poate, cu ce i-a adus munca și faima, profesorul ieșan vrea să mic­­ă orice această inferioritate. Ziar, bun gospodar și cu legi­timă privighere a banului său, pândește totodată o împrejura­re favorabilă: căderea francu­lui francez, acum 2-3 luni, îi dă prilejul să cumpere cu vre-o 100.000 lei zecimea aceia de fram de radium care astăzi costă circa un milion. Face încheerea cumpărăturii la Paris. Vestește autoritățile noastre competente că vrea să doteze Facultatea din Iași cu această avere. Pentru neștiu­tori, adaugă că o zecime de gram de radium reprezintă a­­proximativ jumătate din canti­tatea necesară unui centru de combatere a nemiloasei boale. De aici, începe formalismul și bi­rocratismul. La ministerul de Industrie și Comerț i se spune, cu drept cuvânt, că acest articol nu este contingental și că nu are nici o petiție de semnat. La Banca Națională, șefii instituției în­țeleg de asemenea interesul public și apreciază frumuse­țea gestului: i se aprobă cere­rea de a plăti în străinătate (încă odată, să fim bine înțe­leși, din banii lui) frântura a­­ceea de energie făcătoare de minuni. Bar șefii sunt șefi și funcțio­narii sunt funcționari. Un inspector de la serviciul respectiv al Băncii Naționale pune hârtiile „la ordinea ve­­chimei”. Ce-i pasă lui că, in străinătate, prețurile variază­ că afacerea, bună ieri, poate deveni oneroasă mânie, că un bolnav care putea fi îngrijit a­­cum o lună a murit săptămâ­na trecută? „Ordinea vechi­­mei”. O cerere de transfer­ pentru o excursie în Insulele Baleare barează poate drumul cererii profesorului ieșan. Donatorul a făcut până a­­cum vre-o două drumuri la București în chestia asta. Dar e om de muncă și de străduin­ță; are datorii de indeplinit la clinica sa și suferințe de alinat in bătrânul oraș în care a trăit o viață întreagă. Melody-baru­­rile din București rtu-1 atrag ; oamenii mari înțeleg bine lu­crurile, dar audiențele sunt greu de obținut; negustorii francezi sunt corecți în înche­ierile lor, dar stăruitori la sca­dențe; funcționarii mai mici din marile noastre instituțiuni sunt prea formaliști când in­tervenția în favoarea unei pre­­căderi e sprijinită numai de colectivitatea anonimă, obscu­ră și suferindă a bolnavilor de cancer din România. Iată pentru ce, cunoscând spiritul de inițiativă și hotărâ­re­a D-lui Mitiță Constantines­­cu, îmi îngădui­a­ aduce la cu­noștință pe această cale o în­târziere bi­rocratică de care sunt convins că nu știe nimic. Lăsați să vie în țară, cu o clipă mai de­vreme, zecimea de gram de radium pe care o ge­nerozitate românească o dăru­­ește colectivității suferinde. COST­IN G. STURDZA Cronica agronomică SĂRMANUL HERĂSTRĂU! Este vorba de Academia de înalte studii agricole de la Heră­strău; de vechea școală de agri­cultură; de prima școală de a­­gricultură înființata în Româ­nia; de școala care și-a serbat— acum câțiva ani — 75 de ani de viață; de „bătrânica”, cum îi spunea, pios și poetic, agrono­­mul-poiet Sandu-Aldea, de școa­la de al cărei prestigiu trebuie să fim geloși tot ce este agricul­tor și agronom în această țară și la al cărei progres trebuie să contribuim cu toții. Ei bine, He­­răstrăul nostru scump, școala care stă la baza științei agricole românești, nu este condusă de un specialist. Academia de înal­te­ studii agricole de la Herăstrău este condusă de patru ani de profesorul de fizică (care nu are agronomia la baza studii­lor). Iar acum, la alegerea unui nou rector, consiliul pofesoral a dat cel mai mare număr de vo­turi tot profesorului de fizică. Este de pisos să mai exami­năm ad­­resele ce rezultă pentru o instituție agricolă, când este condusă de un neagronom. In a­ceasta situație este Herăstrăul. Profesorul de fizică a obținut acum patru ani 13 voturi (fiind liberal, au votat pentru d-sa și doi profesori agronomi liberali), iar anul acesta (trecând la țără­niști) a obținut 11 voturi. După d-sa urmează d. prof. C. Popes­­cu, licențiat în științele naturale și agronom de circumstanță, dar care votează totdeauna cu nea­­gronomii și care a obținut 8 vo­turi și d. C. Jornescu avocat și profesor de drept — care moare de dragul agronomilor, cu con­diția să aj­ungă rector, să aibă mașină, casă, etc. — și care a obținut 7 voturi. Și astfel, acești trei profesori neagronomi au fost recomandați de Consiliu, pentru ca ministrul să-și aleagă din ei un rector pentru prima Academie agrono­mică. Care este cauza acestei situa­ții? Foarte simplu: Academia de înalte Studii Agronomice de la Herăstrău, are 13 profesori neagronomi și numai 8 profesori agronomi. . Cum s’a ajuns la aceasta si­tuație? Iarăși foarte simplu. Pe baza art. 81 din legea universi­tăților, politica și­ a pretendenții, deocamdată tlul de conferențiari, pentru ca, apoi, să le transforme conferin­țele în catedre. In felul acesta iam ajuns acolo că „dreptul” este atedră, iar horticultura, este conferință. Și tot astfel am a­­juns acolo că profesorii neagro­nomi majorează pe cei agro­nomi. Și, conștienți de situația lor anormală și de pericolul ce le poate veni — și care trebuie să vină — stau strâns uniți, lup­tă contra profesorilor agronomi și nenorocesc cea mai veche școală de agricultură. Din nenorocire, la această si­tuație tristă au contribuit și li­nii agronomi din vârful pirami­dei —­ profesori, miniștri, etc. — cari făcând o politică deplorabi­lă, au preferat să susțină ele­mente neagronomice, luptând contra candidaților agronomi, cari nu făceau politica lor. (Des­pre această politică blestemată care a adus și alte multe și mari rele Corpului Agronomic vor scrie în altă cronică agro­nomică). Această situație nu poate să mai dăinuiască; nu trebuie să mai dăinuiască. Ing. A. D. Carabella Continuare in vas. ll-a Complot revoluționar in Cuba HAVANA, 27. (actor).­­ Auto­ritățile militare au publicat un comunicat anunțând arestarea a 27 persoane de naționalitate cu­bana și spaniolă, membre ale partidelor extremiste de stânga, în urma descoperirii unui com­plot prin care se urmarea răs­turnarea guvernului. Mijlocul pentru a se ajunge la acest rezultat era greva gene­rală cu caracter revoluționar. Poliția a descoperit arme și manifeste în care populația era îndemnată să ia atitudine contra guvernului colonelul Batista. Complotiștii aveau intențiunea de a alcătui un Front popular în Cuba. In această afacere sunt a­mestecate 500 persoane, care introdus |sunt căutate de organele poliției, fă­cu­ți- * <—--------- 1 •"-------------­ « I Ție scumpă țara, puterea mea de muncă și puterea mea de iubire. Nieslai Fitisem NOUA CONSTITUȚIE A fOST PROMULGATA Ceremonia de la Palatul Regal.­Discursul M. S. Regelui era ceremonia promulgării nouăi Constituții. O mare mulțime a așteptat în piața Palatului sosirea membrilor guvernului și a înalților demnitari, aclamându-i și așteptând termina­rea ceremoniei. La ora 11 dimineața s’a oficiat un Te-Deum în paraclisul sfintei Pa­triarhii. Au asistat membrii guvernului în frunte cu I. P. S. S. Patriarhul dr. Miron Cristea. . A lipsit numai de mareșal Alexandru Averescu, care este suferind. A mai luat parte la te-deum co­misia de centralizare a plebiscitului pentru noua Constituție. Comisia a fost formată din d-nii Al. N. Gane, președintele comisiei, prim-președinte la Consiliul Legisla­tiv, N. Bădescu-Roșiori, Eugen Bă­nescu, Gh. Drâmba și Corneliu Ghiorghian, consilieri la înalta Curte de Casație — membri. . . Serviciul religios a fost, oficiat de , P. S. S. Arhimandritul Efrem Enă­­cescu și diaconii: Firmilian­­ și Or­­ghidan. Răspunsurile au fost date de co­rul Patriarhiei sub conducerea d-lui prof. Nicolae Oancea. Soborul de preoți și corul Patriar­hiei au intonat doxologia. După serviciul religios membrii guvernului în frunte cu I. P. S. Pa­triarhul dr. Miron Cristea și mem­brii comisiunei de centralizare a plebiscitului s’au dus cu automobile la Palatul­ Regal pentru a prezenta Suveranului noua Constituție spre promulgare . Au luat parte la solemnitate, Ma­iestatea Sa Regele, Măria Sa Mare­le Voevod de Alba Iulia, Curtea, Ga­ La Palatul Regal s’a desfășurat i vemul: Prim Președintele înaltei Curți de Casație și Justiție; Preșe­dintele Academiei Române; Procu­ror General al înaltei Curți de Casa­ție și Justiție; Primul Președinte al Înaltei Curți de Conturi; Președinții de Secții ai I. C. Casație; Primul Pre­ședinte al Cons. Legislativ; Primarul General al Capitalei; Guvernatorul Băncii Naționale; Episcopii aflați în Capitală; Rectorul Universității; Rectorul Școalei Politehnice; Pre­ședinții de Secții Cons. Legislativ; Procuror General al înaltei Curți de Conturi; Președinții de Secții ai Curții de Conturi; Primul Preșe­dinte al Curții de Apel; Rectorul Academiei de Arhitectură; Rectorul Academiei de înalte Studii Agrono­mice; Rectorul Academiei de înalte Studii Comerciale și Industriale; Secretarii Generali de Ministere; Procurorul General al Curții de A­­pel; Președintele Consiliului de Ad­ministrație C.F.R.; Primul Președin­te al Curții Superioare Administra­tive; Directorul General C.F.R.; Di­rectorul General P.T.T.; Directorul general al Polițiilor; Prefectul Po­liției Capitalei; Prefectul Județului Ilfov; Primul Președinte al Tribu­nalului Ilfov și Primul Procuror; Președintele Consiliului Superior Tehnic; Președintele Consiliului Su­perior al apelor; Primarii de Sec­toare ai Municipiului București; Președintele Uniunii Avocaților din România; Decanul Baroului de Il­fov; Președintele Uniunii Camere­lor de Agricultură; Președintele U­­niunii Camerelor de Comerț și In­dustrie­, Ofițeri, Generali și­ coloneii din Garnizoana București; Membrii Comisiunei de Plebiscit; Corpul Di­plomatic; Reprezentanții Presei Ro­mâne și Străine. Cuvântarea I.P.S.S. dr. Miron Cristea, Patriarhul României, președintele consi­liului de miniștri In lumea creștinătății de pretu­­tindenea, cea mai mare sărbătoare, praznicul praznicelor, este ziua în­vierii Domnului, care a prăbușit o lume veche — plină de patimi­— și a scos omenirea la limanul de mân­tuire a unei lumi noui, Uimea iertă­rii și a iubirii, adică a celor mai su­blime virtuți creștine și cetățenești. In ziua învierii pretutindenea răsu­­nă armonia melodică a neîntrecutei cântări din Sf. Scripturi ale Bisericii ortodoxe. „Să iertăm toate pentru înviere... și unii pe alții să îmbră­țișăm,... să zicem fraților și celor ce ne urăsc pre noi”... Când d. ministru de interne A. Călinescu mi-a anunțat rezultatul plebiscitului, — între altele — mi-a spus: cum — în multe părți Și mai ales in Ardeal — alegătorii au mers la plebiscit în chipul cel mai sărbă­toresc — cu cântări, cu muzici și sfere și loialitate, dar și cu bucuria fanfare, mulți au lăcrămat de bu­­ unui tineresc entuziasm, am istorica Președintele Consiliului de Mi­niștri Miron, Patriarhul României, Ministrul Finanțelor și ad-interhn la Departamentul Justiției, Mircea Cancicov. Miniștri secretari d­e Stat: Gene­ral Artur Vâitoianu, Al. Vaida Voe-Mironescu, Prof. N. Angelescu, G. Tătă­roci, Prof. G­eorga, Dr. C­­rescu. Cel dintâi care depune jurămân­tul Pe noua Constituție este I. P. S. Sa Patriarhul Miron Cristea pre­ședintele consiliului de miniștri. I. P. S. S. citește și semnează ur­mătorul jurământ: „Jur credință M. S. Re­gelui Carol ll-lea, jur să respect constituția și le­­gie țării, să apăr dreptu­rile ei și să păstreze se­cretele de stat. Așa să-mi ajute D-zeu”. declarația M. S. REGELUI După­ ce I­ s'a înmânat textul pe pergament al Constituției noui pe care l-a semnat, Suveranul a rostit următoarele: Noua Constituțiune este isvorîtă dintr'o nevoe să­nătoasă a cerințelor na­ționale și a fost frămân­tată în conștiința Mea și a sfetnicilor Mei cari, ală­turi de neuitatul Meu pă­rinte, au fost creatorii României de astăzi. Țara căreia i-am­ încre­dințat spre învoire acea­stă nouă Constituțiune a primit-o cu un entusiasm care Mi-a bucurat inima-Sunt cel dintâi iertat de ea și voi fi cel dintâi pă­zitor al ei pentru binele poporului Român, curie, iar alții — în semn de ob­ștească înfrățire — s'au îmbrățișat unii pe alții. Am văzut și­ eu însumi aici, în Bu­curești, lacrimi ieșite din izvorul u­­nui adunc patriotism, când a aflat rezultatul plebiscitului. Aceasta este cea mai puternică dovadă, cum in­stinctul sănătos și o matură jude­cată politică a nobil-cugetătorului nostru popor privește în Noua Con­stituție și în nouile orânduiri ce am făgăduit a le îndeplini, o stârpire a relelor, o îndreptare a greșelilor din trecut, o eră de mântuire a țării, de salvare a adevăratelor ei interese, o înoire a întregii noastre vieți de Stat, cu un cuvânt o Înviere spre o epocă de mai multă ordine, de mai liniștită muncă și deci de propășire cu pași mai repezi. SIRE, Cu simțăminte de adâncă supu­mândrie a Vă raporta, în numele în­tregului Guvern, că Cetățenii Ro­mâniei și națiunea română au în­țeles peste orice așteptare eroica hotărâre a Majestății Tale, că ceea ce se plănuește este spre binele tu­turor. Și cu glasul aproape a unei unanimități de 4.297.581, sau de 99.876­ 0 din numărul voturilor date, „a acceptat și aprobat” noua Con­stituție a Majestății Tale, dată țării cu conlucrarea Guvernului de sub președinția patriarhului și părinte­lui sufletesc al țării, iar în „contra” au votat 5.483 sau 0,13%. In fața acestui rezultat mai pre­sus de orice așteptare, națiunea ro­mână a arătat lumii întregi, că din sufletul ei curat au izvorât princi­piile Constituției celei nouă. Și a­­ceasta a documentat-o — nu ca mai înainte — prin votul reprezentanți­lor ei din un simplu parlament în camere unite, și nici chiar prin vo­tul unei „adunări naționale”, ci prin glasul aproape unanim al celei mai democratice expresii a voinței na­ționale, adică pe cale de plebiscit (Helvetian). MAJESTATE. Astăzi s’a distrus hidra cu 29 ca­pete electorale, care a învrăjbit fă­ră nici un folos pe toți spre paguba țării întregi. Astăzi s’a rupt păian­­jenișul, de pe ochii cetățenilor Ro­mâniei întregite, ca să vadă limpe­de de unde le vine mântuirea, dela eroica hotărâre a Majestății Tale și dela înțelegerea rosturilor unei țări și a adevăratelor ei interese. Astăzi s’a mai distrus: zarva, împăreche­­rile, ura, certele, bătăile electorale și chiar omorurile; și în locul lor se vor întrona liniștea, ordinea, munca liniștită, pacea și unirea, pecetluite de frățeștile îmbrățișări ale popo­rului ca în timpuri legendare. SIRE, Fii mulțumit, fii chiar mândru, că — inspirat de geniul neamului ro­mânesc — ai avut daru­i a simți a­­devăratul puls al poporului și cu e­­roică hotărâre ai știut da țării o nouă așezare la temelia ei. In numele celor 4.303.064 alegători și a țării întregi — depun la trep­tele Tronului adânca lor mulțumită plină de cetățenească loialitate și devotamentul plin de admirație al tuturor­ , Iară tu — nație română — în frunte cu conducătorii tăi de sus până jos, — acum la muncă con­structivă pe toată linia, așezând pe fiii României etnice și latine în drepturile firești ale moștenirii pă­rintești. La muncă serioasă, ca să facem cu ajutorul tuturor din scum­pa noastră Românie o țară cât mai tare în lăuntru și mai respectate, în afară. Dumnezeu cu noi, cu Regele nostru și Țara lui Trăiască România Nouă! Trăiască Ctitorul ei, Regele Ca­rol II! MAIESTATE, Act de constatarea voturilor date de poporul român asupra plebiscitului propus la 20 Februarie 1938 Noi subscrișii: Al. N. Gane, Prim Președinte al Consiliului Legisla­tiv, N. Bădescu-Roșiori, Consilier la înalta Curte de Casație, Gh. Drâmbă, Consilier la înalta Curte de Casație și Corneliu Gheorghian, Consilier la înalta Curte de Casa­ție, cari prin Decretul Maiestății Sale Carol al V-lea, Rege al Ro­mâniei, — cu No. 202 din 20 Fe­bruarie 1938, — suntem numiți înaltă Comisiune pentru a cerceta votul dat de Poporul Român asu­pra Plebiscitului ce s’a propus de Majestatea Sa, prin proclamația dată la 20 Februarie 1938, — ne-am adunat la Ministerul Justiției in zi­lele de 25 și 26 Februarie 1938 și am cercetat listele de votare din întreaga țară și din numărul total de 4.303.064 al votanților, am con­statat că 4.297.581 au primit plebis­citul propus de Majestatea Sa și numai 5.483 au votat împotrivă. Acestea am găsit și le mărturi­sim înaintea Națiunii. Făcut la București, Sâmbătă 26 Februarie, anul 1938. ss. Al. Ga.ne N. Bădescu-Roșiori Eugeniu P. Bănescu Gh. Drâmbă Corneliu Gheorghian RAPORTUL CONSILIU­­LUI DE MINIȘTRI 1. P. S. Sa Patriarhul Miron Cri­­stea, președintele Consiliului de miniștri dă citire următorului ra­port al Consiliului de Miniștri către P. S. Regele pentru promulgarea nouăi Constituții. SIRE. Prin înaltul Decr­et Regal No. 901 din 20 Februarie 1938, Poporul Ro­mân a fost chemat să se rostească asupra primirii Constituțiunii, me­nită să așeze temelii mai solide și mai drepte Statului nostru și să­ în­­drumeze viața obștească pe o cale mai sigură, mai liberă și mai să­nătoasă. Urmându-se procedura prevăzută pentru plebiscit, poporul Român in ziua de 24 Februarie 1938 a­ dat în­voirea sa noului așezământ, pe care Majestatea Voastră in nesfârșita Sa dragoste de țară l-a dat României pe veci întregite. Comisia instituită prin înaltul De­cret Regal pentru totalizarea ple­biscitului, depunându-ne­­ procesul­­verbal, ce a încheiat din care reie­se că 4.297.581 glasuri au fost pen­tru primirea Constituțiuniei și nu­mai 5.483 au fost împotrivă, în ca­litate de Președinte al Consiliului de Miniștri, în num­ele întregului Guvern supun promulgării Majestă­­ții voastre noua Constituțiune. Suntem cu cel mai profund res­pect, Sire ai Maiestății Voastre Prea plecați și supuși servitori. Președintele Consiliului de Miniștri, MIRON Patriarhul României (Urmează semnăturile membrilor guvernului, afară de a d-lui mare­șal Averescu, care e suferind și a d-lui N. P. Comnen, care se află în străinătate). Decretul de promulgare a nouei Constituții După ce ascultă raportul I. P. S. Sale, Patriarhul Miron Cristea, președintele consiliului de miniștri, M. S. Regele, coboară treptele Tro­nului și semnează următorul de­cret de promulgare:. . CAROL AL II-LEA,­­ • REGE AL ROMÂNIEI Prin grația lui Dumnezeu și vo­ința națională La toți de față și viitori sanatate, Poporul român dându-și învoi­rea, Noi decretăm următoarea Con­­stituțiune: (Urmează textul nouei Constitu­­țiuni). Promulgăm această Constituțiu­ne și ordonăm să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată în Mo­nitorul Oficial. Dată în București, la 27 Februa­­­rie 1938­­ . CAROL RASPUNSUL m. s. regelui înalt prea sfinția ta, DOMNILOR MINIȘTRI, DOMNILOR. In aceste clipe înălțătoare, de reînoire a României primul Meu gând se îndreaptă cu a­­dâncă evlavie către creatorul României întregite, scumpul și neuitatul Meu Părinte Regele Ferdinand Cel Loial și către toți acei, mici și mari, cari ală­turi de El au pătimit și au muncit ca să așeze Țara în gra­nițele ei firești. Opera ce s’a întărit cu atâta entuziasm, de poporul Meu, în ziua de 24 Februarie, este isvo­­rîtă din gândul curat și din a­­dâncul conștiinței Mele și al sfetnicilor Mei, că îndeplinim un comandament imperativ al zilelor de azi și o moștenire sfântă a făuritorilor României Mari: consolidarea definitivă a Neamului Românesc. Noua Constituțiune ce am pro­mulgat-o astăzi, în acest cadru solemn, și care a fost primită cu atâta pătrundere a nevoilor reale ale națiunii de cetățenii României, conștienți de dato­ria lor către generațiile viitoa­re, nu este decât o puternică temelie, pe care sunt hotărît, cu ajutorul adevăraților iubi­tori de Patrie, să clădesc o Ro­mânie înviorată, bogată și în­tărită. Această Constituțiune acor­dând drepturile firești ale in­dividului, statornicește în a­­celaș timp că aceste drepturi sunt strâns legate de datorii. Aceste datorii, din care cea mai sfântă este de a munci fă­ră preget pentru Patrie, treime îndeplinite fără șovăire de toți cetățenii, fiecare după puterile sale și in locul în care este ho­­tărit a munci. Sunt hotărît a păși cu toată voința pe acest drum mântui­tor, întărind fără precupețire, munca și cinstea în treburile obștești.­­ 1 Scopul servitorilor Statului, intre care Mă socotesc ca pri­mul, este de a veghea fără în­cetare la ocârmuirea bunului mers al gospodăriei publice, pentru întărirea comunității și mulțumirea fiecăruia. Numărul așa de mare al vo­tanților îmi întărește pe de­plin convingerea că am înde­plinit o cerință a întregului Meu popor, descătușind viața publică de interesele strâmte de partid și așezând-o pe tere­nul adevăratelor nevoi ale ob­­ștei Românești. Țăranii, muncitorii, factorii de producție, intelectualii, vor avea de azi înainte cuvântul ca să-și apere interesele, fiind chemați în Parlamentul Țării ca reprezentanți ai sferei lor de muncă. Acela care muncește și pro­duce va putea glăsui în trebu­rile obștești, iată calea cea nouă care s’a deschis prin a­­ceastă Constituție. Ca păzitor suprem al intere­selor Neamului, voi veghea în fiece clipă, ca spiritul acestei noui așezări a Țării să se păs­treze fără știrbire și ca munca fiecăruia să fie cât mai rodni­că. Ziua de astăzi trebue să fie o zi de bucurie pentru toți, căci se deschid larg porțile unui vii­tor plin de progres și de liniște pentru România de mâine. Nu pot fi această sărbătoare să nu mulțumesc acelor împinși de un sentiment care, pu­ternic de patriotism și de cre­dință către Țară și Suveran, M’au ajutat cu luminile și ex­periența lor la înfăptuirea a­­cestei opere de desăvârșire a consolidării naționale. Cu sufletele înălțate și cu bucurie, România a sosit clipa în care, cu ajutorul tuturor a­­devăraților patroni, voi putea clădi o Românie fericită. TRĂIASCĂ ROMÂNIA INCITA! Membrii guvernului și întreaga a­­sistență acoperă cu urale ultimele cuvinte ale M. S. Regelui. M. S. Regele și Marele Voevod Mi­­hai, părăsesc Sala Tronului, in urale. După ce au părăsit balconul M. S. Regele, Marele Voevod, Mihai și mem­brii guvernului s’au retras în salonul albastru. Suveranul a distribuit de­corații. La orele 13 M. S. Regele, însoțit­­ de Marele Voevod, Mihai, a primit o­­magiile și urările corpului diploma­tic pentru noua Constituție. DEJUNUL DE LA PALA­TUL REGAL La ora 13.30, a avut loc un mare dejun la care au participat: Majestatea Sa Regele, Măria Sa Ma­rele Voevod, I. P. S. S. Dr. Miron Cristea, președintele Consiliului de miniștri; General Arthur Văitoianu; dr. Al. Vaida Voevod; prof. G.G. Mi­ronescu; prof. N. Iorga; dr. C. An­gelescu miniștri de stat; Gh. Tăt­ă­­rescu, ministru secretar de stat și ad­­interim la afacerile străine; C. Arge­­toianu, ministrul industriei și comer­țului; dr. Voicu­ Nițescu, ministrul Muncii; Gh. Ionescu-Sisești, mini­­­­trul agriculturii, domeniilor și al cooperației; dr. I. Costinescu, minis­trul sănătății și ocrotirilor sociale; Victor Iamandi, ministrul educației Naționale și ad-interim la Justiție; Armand Călinescu, ministru de in­terne; general de divizie I. Antones­­cu, ministrul apărării naționale și ad-interim la Aer și Marină.­ Constan­tin Angelescu, ministrul lucrărilor publice și comunicaților; general Paul Teodorescu, subsecretar de stat la apărarea națională; Mgr. Andrea Cassulo, Decanul Corpului Diploma­tic; Istrate Micescu, fost ministru; Mihail Vlahide, secretar general al preșidenției Cons. de Miniștri; Mi­hail Măgureanu, secretar general al ministerului de justiție; Comisia de Plebiscit: Al. Gane, prim-președinte al Consiliului Legis­lativ; Nicolae Bădescu,Roșiori, Eu­gen Bănescu, G. Drâmbă, Corneliu Gh­eorghiu, consilieri la Inalta Curte de Casație; Casa civilă și militară a Majestății Sale Regelui, puternică și RE-

Next