Epoca, martie 1938 (nr. 2715-2741)
1938-03-01 / nr. 2715
H«. 2715 nu 2 Lel REQ CȚIA Șl ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, PASAGIU. ROMAN (INTRAREA PRIN CALEA VICTORIEI) RECLAME INSERȚII *• primase la administrația ziarului alte toata agențiile de publicitate Telefon: 3.82.11 Director: GRIGORE N. FILIPESCU Marți 1 Martie 1936 Fondat în anul 1885 de NICOLAE FIUPESCU Pentru o zecime de gram de radiu. Un profesor al Facultății de medicina din Iași, unul din marii chirurgi români, ajuns in culmea carierii sale, dorește să ajute nu numai cu știința, dar chiar cu banul lui luptă împotriva cancerului. Uia sa de mijloace bănești menține centrele de combatere a boalei din România intr’o văi Inferioritate; cu cât poate, cu ce i-a adus munca și faima, profesorul ieșan vrea să mică orice această inferioritate. Ziar, bun gospodar și cu legitimă privighere a banului său, pândește totodată o împrejurare favorabilă: căderea francului francez, acum 2-3 luni, îi dă prilejul să cumpere cu vre-o 100.000 lei zecimea aceia de fram de radium care astăzi costă circa un milion. Face încheerea cumpărăturii la Paris. Vestește autoritățile noastre competente că vrea să doteze Facultatea din Iași cu această avere. Pentru neștiutori, adaugă că o zecime de gram de radium reprezintă aproximativ jumătate din cantitatea necesară unui centru de combatere a nemiloasei boale. De aici, începe formalismul și birocratismul. La ministerul de Industrie și Comerț i se spune, cu drept cuvânt, că acest articol nu este contingental și că nu are nici o petiție de semnat. La Banca Națională, șefii instituției înțeleg de asemenea interesul public și apreciază frumusețea gestului: i se aprobă cererea de a plăti în străinătate (încă odată, să fim bine înțeleși, din banii lui) frântura aceea de energie făcătoare de minuni. Bar șefii sunt șefi și funcționarii sunt funcționari. Un inspector de la serviciul respectiv al Băncii Naționale pune hârtiile „la ordinea vechimei”. Ce-i pasă lui că, in străinătate, prețurile variază că afacerea, bună ieri, poate deveni oneroasă mânie, că un bolnav care putea fi îngrijit acum o lună a murit săptămâna trecută? „Ordinea vechimei”. O cerere de transfer pentru o excursie în Insulele Baleare barează poate drumul cererii profesorului ieșan. Donatorul a făcut până acum vre-o două drumuri la București în chestia asta. Dar e om de muncă și de străduință; are datorii de indeplinit la clinica sa și suferințe de alinat in bătrânul oraș în care a trăit o viață întreagă. Melody-barurile din București rtu-1 atrag ; oamenii mari înțeleg bine lucrurile, dar audiențele sunt greu de obținut; negustorii francezi sunt corecți în încheierile lor, dar stăruitori la scadențe; funcționarii mai mici din marile noastre instituțiuni sunt prea formaliști când intervenția în favoarea unei precăderi e sprijinită numai de colectivitatea anonimă, obscură și suferindă a bolnavilor de cancer din România. Iată pentru ce, cunoscând spiritul de inițiativă și hotărârea D-lui Mitiță Constantinescu, îmi îngăduia aduce la cunoștință pe această cale o întârziere birocratică de care sunt convins că nu știe nimic. Lăsați să vie în țară, cu o clipă mai devreme, zecimea de gram de radium pe care o generozitate românească o dăruește colectivității suferinde. COSTIN G. STURDZA Cronica agronomică SĂRMANUL HERĂSTRĂU! Este vorba de Academia de înalte studii agricole de la Herăstrău; de vechea școală de agricultură; de prima școală de agricultură înființata în România; de școala care și-a serbat— acum câțiva ani — 75 de ani de viață; de „bătrânica”, cum îi spunea, pios și poetic, agronomul-poiet Sandu-Aldea, de școala de al cărei prestigiu trebuie să fim geloși tot ce este agricultor și agronom în această țară și la al cărei progres trebuie să contribuim cu toții. Ei bine, Herăstrăul nostru scump, școala care stă la baza științei agricole românești, nu este condusă de un specialist. Academia de înalte studii agricole de la Herăstrău este condusă de patru ani de profesorul de fizică (care nu are agronomia la baza studiilor). Iar acum, la alegerea unui nou rector, consiliul pofesoral a dat cel mai mare număr de voturi tot profesorului de fizică. Este de pisos să mai examinăm adresele ce rezultă pentru o instituție agricolă, când este condusă de un neagronom. In aceasta situație este Herăstrăul. Profesorul de fizică a obținut acum patru ani 13 voturi (fiind liberal, au votat pentru d-sa și doi profesori agronomi liberali), iar anul acesta (trecând la țărăniști) a obținut 11 voturi. După d-sa urmează d. prof. C. Popescu, licențiat în științele naturale și agronom de circumstanță, dar care votează totdeauna cu neagronomii și care a obținut 8 voturi și d. C. Jornescu avocat și profesor de drept — care moare de dragul agronomilor, cu condiția să ajungă rector, să aibă mașină, casă, etc. — și care a obținut 7 voturi. Și astfel, acești trei profesori neagronomi au fost recomandați de Consiliu, pentru ca ministrul să-și aleagă din ei un rector pentru prima Academie agronomică. Care este cauza acestei situații? Foarte simplu: Academia de înalte Studii Agronomice de la Herăstrău, are 13 profesori neagronomi și numai 8 profesori agronomi. . Cum s’a ajuns la aceasta situație? Iarăși foarte simplu. Pe baza art. 81 din legea universităților, politica și a pretendenții, deocamdată tlul de conferențiari, pentru ca, apoi, să le transforme conferințele în catedre. In felul acesta iam ajuns acolo că „dreptul” este atedră, iar horticultura, este conferință. Și tot astfel am ajuns acolo că profesorii neagronomi majorează pe cei agronomi. Și, conștienți de situația lor anormală și de pericolul ce le poate veni — și care trebuie să vină — stau strâns uniți, luptă contra profesorilor agronomi și nenorocesc cea mai veche școală de agricultură. Din nenorocire, la această situație tristă au contribuit și linii agronomi din vârful piramidei — profesori, miniștri, etc. — cari făcând o politică deplorabilă, au preferat să susțină elemente neagronomice, luptând contra candidaților agronomi, cari nu făceau politica lor. (Despre această politică blestemată care a adus și alte multe și mari rele Corpului Agronomic vor scrie în altă cronică agronomică). Această situație nu poate să mai dăinuiască; nu trebuie să mai dăinuiască. Ing. A. D. Carabella Continuare in vas. ll-a Complot revoluționar in Cuba HAVANA, 27. (actor). Autoritățile militare au publicat un comunicat anunțând arestarea a 27 persoane de naționalitate cubana și spaniolă, membre ale partidelor extremiste de stânga, în urma descoperirii unui complot prin care se urmarea răsturnarea guvernului. Mijlocul pentru a se ajunge la acest rezultat era greva generală cu caracter revoluționar. Poliția a descoperit arme și manifeste în care populația era îndemnată să ia atitudine contra guvernului colonelul Batista. Complotiștii aveau intențiunea de a alcătui un Front popular în Cuba. In această afacere sunt amestecate 500 persoane, care introdus |sunt căutate de organele poliției, făcuți- * <—--------- 1 •"------------- « I Ție scumpă țara, puterea mea de muncă și puterea mea de iubire. Nieslai Fitisem NOUA CONSTITUȚIE A fOST PROMULGATA Ceremonia de la Palatul Regal.Discursul M. S. Regelui era ceremonia promulgării nouăi Constituții. O mare mulțime a așteptat în piața Palatului sosirea membrilor guvernului și a înalților demnitari, aclamându-i și așteptând terminarea ceremoniei. La ora 11 dimineața s’a oficiat un Te-Deum în paraclisul sfintei Patriarhii. Au asistat membrii guvernului în frunte cu I. P. S. S. Patriarhul dr. Miron Cristea. . A lipsit numai de mareșal Alexandru Averescu, care este suferind. A mai luat parte la te-deum comisia de centralizare a plebiscitului pentru noua Constituție. Comisia a fost formată din d-nii Al. N. Gane, președintele comisiei, prim-președinte la Consiliul Legislativ, N. Bădescu-Roșiori, Eugen Bănescu, Gh. Drâmba și Corneliu Ghiorghian, consilieri la înalta Curte de Casație — membri. . . Serviciul religios a fost, oficiat de , P. S. S. Arhimandritul Efrem Enăcescu și diaconii: Firmilian și Orghidan. Răspunsurile au fost date de corul Patriarhiei sub conducerea d-lui prof. Nicolae Oancea. Soborul de preoți și corul Patriarhiei au intonat doxologia. După serviciul religios membrii guvernului în frunte cu I. P. S. Patriarhul dr. Miron Cristea și membrii comisiunei de centralizare a plebiscitului s’au dus cu automobile la Palatul Regal pentru a prezenta Suveranului noua Constituție spre promulgare . Au luat parte la solemnitate, Maiestatea Sa Regele, Măria Sa Marele Voevod de Alba Iulia, Curtea, Ga La Palatul Regal s’a desfășurat i vemul: Prim Președintele înaltei Curți de Casație și Justiție; Președintele Academiei Române; Procuror General al înaltei Curți de Casație și Justiție; Primul Președinte al Înaltei Curți de Conturi; Președinții de Secții ai I. C. Casație; Primul Președinte al Cons. Legislativ; Primarul General al Capitalei; Guvernatorul Băncii Naționale; Episcopii aflați în Capitală; Rectorul Universității; Rectorul Școalei Politehnice; Președinții de Secții Cons. Legislativ; Procuror General al înaltei Curți de Conturi; Președinții de Secții ai Curții de Conturi; Primul Președinte al Curții de Apel; Rectorul Academiei de Arhitectură; Rectorul Academiei de înalte Studii Agronomice; Rectorul Academiei de înalte Studii Comerciale și Industriale; Secretarii Generali de Ministere; Procurorul General al Curții de Apel; Președintele Consiliului de Administrație C.F.R.; Primul Președinte al Curții Superioare Administrative; Directorul General C.F.R.; Directorul General P.T.T.; Directorul general al Polițiilor; Prefectul Poliției Capitalei; Prefectul Județului Ilfov; Primul Președinte al Tribunalului Ilfov și Primul Procuror; Președintele Consiliului Superior Tehnic; Președintele Consiliului Superior al apelor; Primarii de Sectoare ai Municipiului București; Președintele Uniunii Avocaților din România; Decanul Baroului de Ilfov; Președintele Uniunii Camerelor de Agricultură; Președintele Uniunii Camerelor de Comerț și Industrie, Ofițeri, Generali și coloneii din Garnizoana București; Membrii Comisiunei de Plebiscit; Corpul Diplomatic; Reprezentanții Presei Române și Străine. Cuvântarea I.P.S.S. dr. Miron Cristea, Patriarhul României, președintele consiliului de miniștri In lumea creștinătății de pretutindenea, cea mai mare sărbătoare, praznicul praznicelor, este ziua învierii Domnului, care a prăbușit o lume veche — plină de patimi— și a scos omenirea la limanul de mântuire a unei lumi noui, Uimea iertării și a iubirii, adică a celor mai sublime virtuți creștine și cetățenești. In ziua învierii pretutindenea răsună armonia melodică a neîntrecutei cântări din Sf. Scripturi ale Bisericii ortodoxe. „Să iertăm toate pentru înviere... și unii pe alții să îmbrățișăm,... să zicem fraților și celor ce ne urăsc pre noi”... Când d. ministru de interne A. Călinescu mi-a anunțat rezultatul plebiscitului, — între altele — mi-a spus: cum — în multe părți Și mai ales in Ardeal — alegătorii au mers la plebiscit în chipul cel mai sărbătoresc — cu cântări, cu muzici și sfere și loialitate, dar și cu bucuria fanfare, mulți au lăcrămat de bu unui tineresc entuziasm, am istorica Președintele Consiliului de Miniștri Miron, Patriarhul României, Ministrul Finanțelor și ad-interhn la Departamentul Justiției, Mircea Cancicov. Miniștri secretari de Stat: General Artur Vâitoianu, Al. Vaida Voe-Mironescu, Prof. N. Angelescu, G. Tătăroci, Prof. Georga, Dr. Crescu. Cel dintâi care depune jurământul Pe noua Constituție este I. P. S. Sa Patriarhul Miron Cristea președintele consiliului de miniștri. I. P. S. S. citește și semnează următorul jurământ: „Jur credință M. S. Regelui Carol ll-lea, jur să respect constituția și legie țării, să apăr drepturile ei și să păstreze secretele de stat. Așa să-mi ajute D-zeu”. declarația M. S. REGELUI După ce I s'a înmânat textul pe pergament al Constituției noui pe care l-a semnat, Suveranul a rostit următoarele: Noua Constituțiune este isvorîtă dintr'o nevoe sănătoasă a cerințelor naționale și a fost frământată în conștiința Mea și a sfetnicilor Mei cari, alături de neuitatul Meu părinte, au fost creatorii României de astăzi. Țara căreia i-am încredințat spre învoire această nouă Constituțiune a primit-o cu un entusiasm care Mi-a bucurat inima-Sunt cel dintâi iertat de ea și voi fi cel dintâi păzitor al ei pentru binele poporului Român, curie, iar alții — în semn de obștească înfrățire — s'au îmbrățișat unii pe alții. Am văzut și eu însumi aici, în București, lacrimi ieșite din izvorul unui adunc patriotism, când a aflat rezultatul plebiscitului. Aceasta este cea mai puternică dovadă, cum instinctul sănătos și o matură judecată politică a nobil-cugetătorului nostru popor privește în Noua Constituție și în nouile orânduiri ce am făgăduit a le îndeplini, o stârpire a relelor, o îndreptare a greșelilor din trecut, o eră de mântuire a țării, de salvare a adevăratelor ei interese, o înoire a întregii noastre vieți de Stat, cu un cuvânt o Înviere spre o epocă de mai multă ordine, de mai liniștită muncă și deci de propășire cu pași mai repezi. SIRE, Cu simțăminte de adâncă supumândrie a Vă raporta, în numele întregului Guvern, că Cetățenii României și națiunea română au înțeles peste orice așteptare eroica hotărâre a Majestății Tale, că ceea ce se plănuește este spre binele tuturor. Și cu glasul aproape a unei unanimități de 4.297.581, sau de 99.876 0 din numărul voturilor date, „a acceptat și aprobat” noua Constituție a Majestății Tale, dată țării cu conlucrarea Guvernului de sub președinția patriarhului și părintelui sufletesc al țării, iar în „contra” au votat 5.483 sau 0,13%. In fața acestui rezultat mai presus de orice așteptare, națiunea română a arătat lumii întregi, că din sufletul ei curat au izvorât principiile Constituției celei nouă. Și aceasta a documentat-o — nu ca mai înainte — prin votul reprezentanților ei din un simplu parlament în camere unite, și nici chiar prin votul unei „adunări naționale”, ci prin glasul aproape unanim al celei mai democratice expresii a voinței naționale, adică pe cale de plebiscit (Helvetian). MAJESTATE. Astăzi s’a distrus hidra cu 29 capete electorale, care a învrăjbit fără nici un folos pe toți spre paguba țării întregi. Astăzi s’a rupt păianjenișul, de pe ochii cetățenilor României întregite, ca să vadă limpede de unde le vine mântuirea, dela eroica hotărâre a Majestății Tale și dela înțelegerea rosturilor unei țări și a adevăratelor ei interese. Astăzi s’a mai distrus: zarva, împărecherile, ura, certele, bătăile electorale și chiar omorurile; și în locul lor se vor întrona liniștea, ordinea, munca liniștită, pacea și unirea, pecetluite de frățeștile îmbrățișări ale poporului ca în timpuri legendare. SIRE, Fii mulțumit, fii chiar mândru, că — inspirat de geniul neamului românesc — ai avut darui a simți adevăratul puls al poporului și cu eroică hotărâre ai știut da țării o nouă așezare la temelia ei. In numele celor 4.303.064 alegători și a țării întregi — depun la treptele Tronului adânca lor mulțumită plină de cetățenească loialitate și devotamentul plin de admirație al tuturor , Iară tu — nație română — în frunte cu conducătorii tăi de sus până jos, — acum la muncă constructivă pe toată linia, așezând pe fiii României etnice și latine în drepturile firești ale moștenirii părintești. La muncă serioasă, ca să facem cu ajutorul tuturor din scumpa noastră Românie o țară cât mai tare în lăuntru și mai respectate, în afară. Dumnezeu cu noi, cu Regele nostru și Țara lui Trăiască România Nouă! Trăiască Ctitorul ei, Regele Carol II! MAIESTATE, Act de constatarea voturilor date de poporul român asupra plebiscitului propus la 20 Februarie 1938 Noi subscrișii: Al. N. Gane, Prim Președinte al Consiliului Legislativ, N. Bădescu-Roșiori, Consilier la înalta Curte de Casație, Gh. Drâmbă, Consilier la înalta Curte de Casație și Corneliu Gheorghian, Consilier la înalta Curte de Casație, cari prin Decretul Maiestății Sale Carol al V-lea, Rege al României, — cu No. 202 din 20 Februarie 1938, — suntem numiți înaltă Comisiune pentru a cerceta votul dat de Poporul Român asupra Plebiscitului ce s’a propus de Majestatea Sa, prin proclamația dată la 20 Februarie 1938, — ne-am adunat la Ministerul Justiției in zilele de 25 și 26 Februarie 1938 și am cercetat listele de votare din întreaga țară și din numărul total de 4.303.064 al votanților, am constatat că 4.297.581 au primit plebiscitul propus de Majestatea Sa și numai 5.483 au votat împotrivă. Acestea am găsit și le mărturisim înaintea Națiunii. Făcut la București, Sâmbătă 26 Februarie, anul 1938. ss. Al. Ga.ne N. Bădescu-Roșiori Eugeniu P. Bănescu Gh. Drâmbă Corneliu Gheorghian RAPORTUL CONSILIULUI DE MINIȘTRI 1. P. S. Sa Patriarhul Miron Cristea, președintele Consiliului de miniștri dă citire următorului raport al Consiliului de Miniștri către P. S. Regele pentru promulgarea nouăi Constituții. SIRE. Prin înaltul Decret Regal No. 901 din 20 Februarie 1938, Poporul Român a fost chemat să se rostească asupra primirii Constituțiunii, menită să așeze temelii mai solide și mai drepte Statului nostru și să îndrumeze viața obștească pe o cale mai sigură, mai liberă și mai sănătoasă. Urmându-se procedura prevăzută pentru plebiscit, poporul Român in ziua de 24 Februarie 1938 a dat învoirea sa noului așezământ, pe care Majestatea Voastră in nesfârșita Sa dragoste de țară l-a dat României pe veci întregite. Comisia instituită prin înaltul Decret Regal pentru totalizarea plebiscitului, depunându-ne procesulverbal, ce a încheiat din care reiese că 4.297.581 glasuri au fost pentru primirea Constituțiuniei și numai 5.483 au fost împotrivă, în calitate de Președinte al Consiliului de Miniștri, în numele întregului Guvern supun promulgării Majestății voastre noua Constituțiune. Suntem cu cel mai profund respect, Sire ai Maiestății Voastre Prea plecați și supuși servitori. Președintele Consiliului de Miniștri, MIRON Patriarhul României (Urmează semnăturile membrilor guvernului, afară de a d-lui mareșal Averescu, care e suferind și a d-lui N. P. Comnen, care se află în străinătate). Decretul de promulgare a nouei Constituții După ce ascultă raportul I. P. S. Sale, Patriarhul Miron Cristea, președintele consiliului de miniștri, M. S. Regele, coboară treptele Tronului și semnează următorul decret de promulgare:. . CAROL AL II-LEA, • REGE AL ROMÂNIEI Prin grația lui Dumnezeu și voința națională La toți de față și viitori sanatate, Poporul român dându-și învoirea, Noi decretăm următoarea Constituțiune: (Urmează textul nouei Constituțiuni). Promulgăm această Constituțiune și ordonăm să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată în Monitorul Oficial. Dată în București, la 27 Februarie 1938 . CAROL RASPUNSUL m. s. regelui înalt prea sfinția ta, DOMNILOR MINIȘTRI, DOMNILOR. In aceste clipe înălțătoare, de reînoire a României primul Meu gând se îndreaptă cu adâncă evlavie către creatorul României întregite, scumpul și neuitatul Meu Părinte Regele Ferdinand Cel Loial și către toți acei, mici și mari, cari alături de El au pătimit și au muncit ca să așeze Țara în granițele ei firești. Opera ce s’a întărit cu atâta entuziasm, de poporul Meu, în ziua de 24 Februarie, este isvorîtă din gândul curat și din adâncul conștiinței Mele și al sfetnicilor Mei, că îndeplinim un comandament imperativ al zilelor de azi și o moștenire sfântă a făuritorilor României Mari: consolidarea definitivă a Neamului Românesc. Noua Constituțiune ce am promulgat-o astăzi, în acest cadru solemn, și care a fost primită cu atâta pătrundere a nevoilor reale ale națiunii de cetățenii României, conștienți de datoria lor către generațiile viitoare, nu este decât o puternică temelie, pe care sunt hotărît, cu ajutorul adevăraților iubitori de Patrie, să clădesc o Românie înviorată, bogată și întărită. Această Constituțiune acordând drepturile firești ale individului, statornicește în acelaș timp că aceste drepturi sunt strâns legate de datorii. Aceste datorii, din care cea mai sfântă este de a munci fără preget pentru Patrie, treime îndeplinite fără șovăire de toți cetățenii, fiecare după puterile sale și in locul în care este hotărit a munci. Sunt hotărît a păși cu toată voința pe acest drum mântuitor, întărind fără precupețire, munca și cinstea în treburile obștești. 1 Scopul servitorilor Statului, intre care Mă socotesc ca primul, este de a veghea fără încetare la ocârmuirea bunului mers al gospodăriei publice, pentru întărirea comunității și mulțumirea fiecăruia. Numărul așa de mare al votanților îmi întărește pe deplin convingerea că am îndeplinit o cerință a întregului Meu popor, descătușind viața publică de interesele strâmte de partid și așezând-o pe terenul adevăratelor nevoi ale obștei Românești. Țăranii, muncitorii, factorii de producție, intelectualii, vor avea de azi înainte cuvântul ca să-și apere interesele, fiind chemați în Parlamentul Țării ca reprezentanți ai sferei lor de muncă. Acela care muncește și produce va putea glăsui în treburile obștești, iată calea cea nouă care s’a deschis prin această Constituție. Ca păzitor suprem al intereselor Neamului, voi veghea în fiece clipă, ca spiritul acestei noui așezări a Țării să se păstreze fără știrbire și ca munca fiecăruia să fie cât mai rodnică. Ziua de astăzi trebue să fie o zi de bucurie pentru toți, căci se deschid larg porțile unui viitor plin de progres și de liniște pentru România de mâine. Nu pot fi această sărbătoare să nu mulțumesc acelor împinși de un sentiment care, puternic de patriotism și de credință către Țară și Suveran, M’au ajutat cu luminile și experiența lor la înfăptuirea acestei opere de desăvârșire a consolidării naționale. Cu sufletele înălțate și cu bucurie, România a sosit clipa în care, cu ajutorul tuturor adevăraților patroni, voi putea clădi o Românie fericită. TRĂIASCĂ ROMÂNIA INCITA! Membrii guvernului și întreaga asistență acoperă cu urale ultimele cuvinte ale M. S. Regelui. M. S. Regele și Marele Voevod Mihai, părăsesc Sala Tronului, in urale. După ce au părăsit balconul M. S. Regele, Marele Voevod, Mihai și membrii guvernului s’au retras în salonul albastru. Suveranul a distribuit decorații. La orele 13 M. S. Regele, însoțit de Marele Voevod, Mihai, a primit omagiile și urările corpului diplomatic pentru noua Constituție. DEJUNUL DE LA PALATUL REGAL La ora 13.30, a avut loc un mare dejun la care au participat: Majestatea Sa Regele, Măria Sa Marele Voevod, I. P. S. S. Dr. Miron Cristea, președintele Consiliului de miniștri; General Arthur Văitoianu; dr. Al. Vaida Voevod; prof. G.G. Mironescu; prof. N. Iorga; dr. C. Angelescu miniștri de stat; Gh. Tătărescu, ministru secretar de stat și adinterim la afacerile străine; C. Argetoianu, ministrul industriei și comerțului; dr. Voicu Nițescu, ministrul Muncii; Gh. Ionescu-Sisești, minitrul agriculturii, domeniilor și al cooperației; dr. I. Costinescu, ministrul sănătății și ocrotirilor sociale; Victor Iamandi, ministrul educației Naționale și ad-interim la Justiție; Armand Călinescu, ministru de interne; general de divizie I. Antonescu, ministrul apărării naționale și ad-interim la Aer și Marină. Constantin Angelescu, ministrul lucrărilor publice și comunicaților; general Paul Teodorescu, subsecretar de stat la apărarea națională; Mgr. Andrea Cassulo, Decanul Corpului Diplomatic; Istrate Micescu, fost ministru; Mihail Vlahide, secretar general al preșidenției Cons. de Miniștri; Mihail Măgureanu, secretar general al ministerului de justiție; Comisia de Plebiscit: Al. Gane, prim-președinte al Consiliului Legislativ; Nicolae Bădescu,Roșiori, Eugen Bănescu, G. Drâmbă, Corneliu Gheorghiu, consilieri la Inalta Curte de Casație; Casa civilă și militară a Majestății Sale Regelui, puternică și RE-