Era Nouă, 1898-1899 (Anul 9, nr. 422-435)
1898-10-11 / nr. 422
APARE DUMINICA Anul IX. No. 422 Iaşi, Duminică // Octombrie 1898. 10 bani numerar O nouă faşă. Regimul liberal a intrat într’o nouă situaţiune. Dl. Dimitrie Sturdza se încearcă să rămână la putere renunţând definitiv la sprijinul disidenţei drapeliste şi fleviste. Primul Ministru, şeful partidului mărturiseşte prin coloanele Voinţei Naţionale că a simţit nevoia de a se întări, aducând în jurul seu pe toţi fruntaşii liberali nemulţămiţi de conducerea sa, dar n’a reuşit; că fug toţi de dînsul ne mai crezăndu-i în stare să ţină în mână frânele guvernului ; că-l părăsesc chiar şi unii pe care-i avea înainte de partea sa. Şi cu toate acestea dl. D. Sturdza crede, că mai poate remănea în fruntea ţarei şi a majorităţilor adunate, când erau cu toţii împreuna, întovărăşit numai de câţiva partizani dintre aceia care contează la număr, când sunt mulţi împreună. Crede dl. D. Sturdza atăt de mult, că guvernul seu este încă posibil incăt nu să sileşte, să arunce mănuşa dissidenţilor şi să’i excomunice în toată regula din p partidul liberal. De cât atâta numai nu’i de ajuns, mai trebue incă ceva: trebue ca această credinţă să mai fie împărtăşită de alţii, de toţi acei ce hotărăsc asupra situaţiunelor politice. Acum este adevarat că tara noastră este îngăduitoare, că oposiţia este totdeauna gălăgioasă, adevarat că s’au rădicat deseori in contra guvernului bune protestări pe care le meritau numai guvernele rele, că judecata publică poate fi deseori apasată şi ameţită de presiunea puterei. De data asta sunt însă două fapte decisive care cad greu în cumpănă in contra guvernului dlui D. Sturdza, fapte care lămuresc pe deplin situaţia sa in noua faşă în care a intrat, pentru orice judecată dreaptă. Acum trei ani de zile partidul liberal a ajuns la putere chemat de încrederea Suveranului ca un partid omogen, uniţi şi neavănd nici o dificultate internă pentru a guverna ţara. In aceşti trei ani ce lucru a îndeplinit partidul liberal la cârma ţarei, pentru ca să-şi înalţe prestigiul seu moral la nivelul la care să ridicase guvernul conservator, pentru ca să facă să se uite procedeurile ridicule şi desordonate, ce le-a întrebuinţat când era in opoziţie, pentru ca să binemeriteze astfel îndoita încredere pe care tronul şi ţara i-a acordat-o ? La această chestie nu este liberal cât de pasionat, care să nu recunoască, când judecă liniştit, că partidul lor a făcut multe greşeli. Multe greşeli recunosc libera Iii—multe păcate acusăm noi, din opoziţie, dar nu definitiv cădem cu toţii de acord, că guvernul condus de dl. D. Sturdza nu s’a rădicat cu merite positive pănă la aşteptările ţărei. Iată prima constatare de fapt pe care o poate găsi oricine cu cea mai uşoară investigaţiune încotro se întoarce in cercuri intime ca şi în judecata publică. Dar nu este singura. Mai este una care se interpune încă şi mai vrăjmaşă în contra credinţei ce o are dl. D. Sturdza, că vă mai putea rămânea la putere. Se ştie în adevăr că majorităţile anonime sunt apanajul oricărui guvern. Actualele majorităţi au sprijinit ministeriul Aurelian şi ar fi gata ca să sprijine orice guvern liberal. Ele sunt deci astăzi de partea d-lui D. Sturdza fiind că d-sa este la guvern. Majorităţile sprijină, nu judecă guvernele. Adevarata judecată a partidului asupra conducătorlor lui o găsim intr’acel cerc de fruntaşi ai sei, care sunt in stare se dea terei mai mult de cât voturile lor oarbe şi mute. In rândurile statului major al fiecărui partid se vede încrederea de care se bucură şeful, se vede devotamentul ce el a ştiut să inspire, prestigiul seu moral in virtutea căruia poate pretinde dreptul de a avea încrederea ţărei şi încrederea Coroanei. Şi tocmai într’acest punct dl. D. Sturdza, ce a făcut, ce a dres, a reuşit la împlinirea a trei ani de zile să aibă un rezultat deplorabil pentru d-sa, ^de vreme ce este nevoit să mărturisească prin ziarele sale, că tocmai acea parte din statul major al partidului, la care s’a adresat ca să-i acorde sprijin, i-a cerut decapitarea. E rău venit astăzi dl. Sturdza să trateze cu uşurinţă refuzul dissidenţilor de a veni în jurul seu, reu venit să le tăgăduească im-