Era Nouă, 1898-1899 (Anul 9, nr. 422-435)
1898-10-11 / nr. 422
ERA NOUA sultă din contre că dl. Stătescu ar fi suparat pe Drapeliştî fiind că n’au ţinut samă de autoritativul seu cuvenit şi de enormul sacrificiu ce’l făcea dl. Stătescu dacă primesce un loc in ministriu. Dl. Stătescu nu a făcut incă de ajuns pentru ca chestia să fie deja lămurită. Să mai aşteptăm deci. „ . . . cât de mare era sacrificiul ce’l făcea dl. Stătescu dacă primea un loc in Minister. . . un act de abnegaţie pentru deplina reuşită şi consacrare a concentrărei.“—Zice Liberalul să nu putem trece pe lângă aceste rânduri fără a le releva. Adecă cum ? A fi ministru in felul d-lui Stătescu, nelucrând nimica şi primind Consiliul de Miniştri la domiciliul seu in halat şi in papuci, este o sarcină cu mult mai uşoară decăt de a suporta ostenelile călătorielor la Galaţi şi la Craiova, de unde dl. Stătescu nu lipseşte, când este de pledat vreun proces care’i convine. Prin urmare nu’i vorba de sacrificii din punctul de vedere al sănătăţei. Dacă nu rămăn insă de cât sacrificiile băneşti, a onorarelor la care ar fi silit, să renunţe dl. Stătescu ca avocat, apoi atunci ese dreptatea Dreptatei şi Liberalul face un reu serviciu d-lui Stătescu tămăindu’l in acest mod. Mai ales oamenii avuţi ca dl. Stătescu, mai ales oamenii politici, care ’şi-au dobândit situaţiunea lor morală şi materială in sinul unui partid, nu pot vorbi de sacrificiu şi de abnegaţie atunci când trebuinţele partidului îi cheamă la cele mai inalte locuri de incredere fără a da semne de inconsciență morală ori de o nemăsurată trufie egoistă. Desigur că Liberalul n’a voit să’i facă d-lui Stătescu nici una din aceste imputări. S’a dat și dl. Haret in petic. Multă vreme am crezut că D- sa va putea să rămână stăpăn pe departamentul seu pentru a’l sustrage influenţilor politice şi a’l putea dirija aşa cum cer interesele curate ale instrucţiei. Căte va fapte ne trezesc dintr’această fusiune. Dl. Haret a scris un lung cerşaj in care se arată foarte simţitor pentru dreptul ce are Universitatea de Bucureşti de a alege trei candidaţi la rectorat, căutând a demonstra colegilor sei de la facultate că cele 16 voturi date fie d-lui C. Dimitrescu-Iaşi fie d-lui T. Maiorescu, care nu candidase, nu represintă macar jumatatea voturilor şi nu pot fi considerate ca o presentare regulată pentru al treilea candidat. Ce sens avea această trudă a Ministrului de a stărui ca Uniniversitatea să-şi exercite complect dreptul ei de a presenta trei candidaţi ? Erau interese particulare de a se favorisa pe un partisan politic care se mascau rău sub acest pretext. Un alt fapt care ne atinge pe noi ieşenii mai de aproape este înlocuirea simpaticului profesor Brânză la directoratul liceului externat prin Dl. V. M. Burlă. Dacă dl. Haret ar fi avut in vedere interesele scoalei, ar fi trebuit se consulte arhiva ministeriului seu şi s’ar fi convins că experienţa cu dl. V. M. Burlă era daja făcută şi că această înlocuire nu trebuea să aibă loc ori care ar fi fost stăruinţele de coterie, ce o cereau. In cea ce priveşte insă rectoratul Universităţei de Iaşi despre care auzim că dl. Haret voeşte să-l hărăzească d-lui Al. Xenopol, ne grăbim a recunoaşte, că dacă d-sa va face această alegere, se găseşte in perfectă legalitate. Nu cade asupra D-lui Haret necuviinţa acestei numiri. D-sa este liber să aprecieze că dl. Al. Xenopol poate mai bine indeplini misiunea de Rector acum când este retribuită, decât a făcut acest serviciu in mod gratuit amicul nostru dl. N. Culianu in decurs de atătea ani. 3 LISTA CONSERVATOARE pentru Colegiul I Comunal al Iaşului Cotjă luiceanu Grigore Hosetti Dimitrie Filipescu Teodosie Dr. Pogor Vasile Pădurea A. Alexandru Serban George Greceanu A. Dimitrie Janov loan Tassian Dimitrescu, colonel Misir Petru. Electorale Venirea d-lui D. Sturdza la Iaşi pentru a lua parte la o întrunirea electorală, este cea mai bună dovadă, că alegerile comunale de data aceasta sunt o manifestare pur politică. Dacă cetăţenii alegători vor înţelege cu toţii importanţa votului lor precum au înţeles-o astă primăvară, guvernul va primi din a doua capitală a ţarei, cel mai bun respuns pe care î l merită. Avem puternice motive de a crede că colegiul I de Iaşi in marea lui majoritate este complect luminat asupra situaţiunei şi că va şti să reasiste la toate ademenirele de ori ce natură ar fi ele, pentru a’şi manifesta opiniunea în conştiinţă. Lista liberală pentru alegerile comunale în localitatea noastră intărzie să apară. Dl. Gh. Mărzescu, interpelat într’o întrunire a clubului liberal asupra acestei întârzieri, a răspuns că compunerea listei este o chestie foarte gingaşă pentru care trebue o matură chibzuinţă. Se vede că marele elector de odinioară a început să-şi peardă cumpătul, de vreme ce întimpină greutăţi pentru a compune lista şi este nevoit să rea cunoască, că a dat de lucruri gingaşe pentru care chibzuinţă îi face încă defect. Pentru respectul cuvenit adevărului, suntem datori a releva căteva aprecieri greşite ce le publică Evenimentul asupra atitudinei amicilor noştri in campania electorală. Nu este exact că am fi urmărit scopul de a scoate din discuţie orice chestie politică şi cu atăt mai puţin chestia naţională. Nu este exact că am fi avut tendinţa de a înlătura sau reduce importanţa politică a acestor alegeri. Nu esteexact că prin atitudinea noastră am voit a face cumva vreun serviciu, cu, atăt mai puţin d-lui D. Sturza. Adevărul este că am urmat credinţa noastră că partidul conservator trebue să conteze la luptă ca şi la cârmă pe propriele sale puteri cu care s'a rădicat in ochii ţârei, că dacă sunt şi alte elemente, care vor să se asocieze campaniei sale în unele localităţi şi la finele colegii, partidul conservator nu treime să renunţe la dreptul său de a face oarecare selecțiunne individuală. Atăt şi nimic mai mult. De altmintrelea credem, că guvernul şi partidul liberal este atăt de compromis în faţa alegătorilor ieșeni, nncăt orice-am face unii ori alţii dintre noi, nu mai poate slăbi şansele de reuşită a listei conservatoare. Cronică Astăzi sau deschis stagiunea Teatrului Naţional cu piesa : Oviiiu, dramă in versuri de V. Alexandri.