Era Nouă, 1898-1899 (Anul 9, nr. 422-435)

1898-10-11 / nr. 422

ERA NOUA sultă din contre că dl. Stătescu ar fi suparat pe Drapeliştî fiind că n’au ţinut samă de autoritativul seu cuvenit şi de enormul sacri­ficiu ce’l făcea dl. Stătescu dacă primesce un loc in m­inistriu. Dl. Stătescu nu a făcut incă de ajuns pentru ca chestia să fie de­ja lămurită. Să mai aşteptăm deci. „ . . . cât de mare era sacri­ficiul ce’l făcea dl. Stătescu dacă primea un loc in Minister. . . un act de abnegaţie pentru deplina reuşită şi consacrare a concen­­trărei.“—Zice Liberalul să nu pu­tem trece pe lângă aceste rân­duri fără a le releva. Adecă cum ? A fi ministru in felul d-lui Stă­­tescu, nelucrând nimica şi pri­mind Consiliul de Miniştri la do­miciliul seu in halat şi in papuci, este o sarcină cu mult mai u­­şoară decăt de a suporta ostene­lile călătorielor la Galaţi şi la Craiova, de unde dl. Stătescu nu lipseşte, când este de pledat vre­un proces care’i convine. Prin urmare nu’i vorba de sa­crificii din punctul de vedere al sănătăţei. Dacă nu rămăn insă de cât sacrificiile băneşti, a onorarelor la care ar fi silit, să renunţe dl. Stătescu ca avocat, apoi atunci ese dreptatea Drept­atei şi Libe­ralul face un reu serviciu d-lui Stătescu tămăindu’l in acest mod. Mai ales oamenii avuţi ca dl.­­ Stătescu, mai ales oamenii poli­tici, care ’şi-au dobândit situaţiu­­nea lor morală şi materială in si­nul unui partid, nu pot vorbi de sacrificiu şi de abnegaţie atunci când trebuinţele partidului îi chea­mă la cele mai inalte locuri de incredere fără a da semne de in­­consciență morală ori de o ne­măsurată trufie egoistă. Desigur că Liberalul n’a voit să’i facă d-lui Stătescu nici una din aceste imputări. S’a dat și dl. Haret in petic. Multă vreme am crezut că D- sa va putea să rămână stăpăn pe departamentul seu pentru a’l sustrage influenţilor politice şi a’l putea dirija aşa cum cer intere­sele curate ale instrucţiei. Căte­ va fapte ne trezesc din­­tr’această f­usiune. Dl. Haret a scris un lung cer­­şaj in care se arată foarte simţi­tor pentru dreptul ce are Univer­sitatea de Bucureşti de a alege trei candidaţi la rectorat, căutând a demonstra colegilor sei de la facultate că cele 16 voturi date fie d-lui C. Dimitrescu-Iaşi fie d-lui T. Maiorescu, care nu candidase, nu represintă macar jumatatea votu­rilor şi nu pot fi considerate ca o presentare regulată pentru al treilea candidat. Ce sens avea această trudă a Ministrului de a stărui ca Uni­­niversitatea să-şi exercite com­plect dreptul ei de a presenta trei candidaţi ? Erau interese particulare de a se favorisa pe un partisan politic care se mascau rău sub acest pretext. Un alt fapt care ne atinge pe noi ieşenii mai de aproape este înlocuirea simpaticului profesor Brânză la directoratul liceului ex­ternat prin Dl. V. M. Burlă. Dacă dl. Haret ar fi avut in vedere interesele scoalei, ar fi trebuit se consulte arhiva minis­­teriului seu şi s’ar fi convins că experienţa cu dl. V. M. Burlă era daja făcută şi că această înlocu­ire nu trebuea să aibă loc ori care ar fi fost stăruinţele de co­terie, ce o cereau. In cea ce priveşte insă rectora­tul Universităţei de Iaşi despre care auzim că dl. Haret voeşte să-l hărăzească d-lui Al. Xenopol, ne grăbim a recunoaşte, că dacă d-sa va face această alegere, se găseşte in perfectă legalitate. Nu cade asupra D-lui Haret necuviinţa acestei numiri. D-sa este liber să aprecieze că dl. Al. Xenopol poate mai bine indeplini misiunea de Rector acum când este retribuită, decât a făcut acest serviciu in mod gratuit amicul nostru dl. N. Culianu in decurs de atătea ani. 3 LISTA CONSERVATOARE pentru Colegiul I Comunal al Iaşului Cotjă lui­ceanu G­ri­g­ore Hosetti Dimitrie Filipescu Teodosie Dr. Pogor Vasile Pădurea A. Alexandru Serban George Greceanu A. Dimitrie Janov loan Tassian Dimitrescu, colonel Misir Petru. Electorale Venirea d-lui D. Sturdza la Iaşi pentru a lua parte la o întrunirea elec­torală, este cea mai bună dovadă, că alegerile comunale de data aceasta sunt o manifestare pur politică. Dacă cetăţenii alegători vor înţelege cu toţii importanţa votului lor precum au înţeles-o astă primă­vară, guvernul va primi din a doua capitală a ţarei, cel mai bun respuns pe care î l merită. Avem puternice motive de a crede că colegiul I de Iaşi in marea lui ma­joritate este complect luminat asupra situaţiunei şi că va şti să reasiste la toate ademenirele de ori ce natură ar fi ele, pentru a’şi manifesta opiniunea în conştiinţă. Lista liberală pentru alegerile comu­nale în localitatea noastră intărzie să apară. Dl. Gh. Mărzescu, interpelat într’o întrunire a clubului liberal asupra acestei întârzieri, a răspuns că compu­nerea listei este o chestie foarte gingaşă pentru care trebue o matură chibzuinţă. Se vede că marele elector de odini­oară a început să-şi peardă cumpătul, de vreme ce întimpină greutăţi pentru a compune lista şi este nevoit să rea cunoască, că a dat de lucruri gingaşe pentru care chibzuinţă îi face încă defect. Pentru respectul cuvenit adevărului, suntem datori a releva căte­va apreci­eri greşite ce le publică Evenimentul asupra atitudinei amicilor noştri in cam­pania electorală. Nu este exact că am fi urmărit sco­pul de a scoate din discuţie ori­ce ches­tie politică şi cu atăt mai puţin chestia naţională. Nu este exact că am fi avut tendinţa de a înlătura sau reduce importanţa po­litică a acestor alegeri. Nu este­­exact că prin atitudinea noastră am voit a face cumva vre­un serviciu, cu, atăt mai puţin d-lui D. Sturza. Adevărul este că am urmat credinţa noastră că partidul conservator trebue să conteze la luptă ca şi la cârmă pe propriele sale puteri cu care s'a rădicat in ochii ţârei, că dacă sunt şi alte e­­­lemente, care vor să se asocieze cam­paniei sale în unele localităţi şi la fi­nele colegii, partidul conservator nu tre­ime să renunţe la dreptul său de a face oare­care selecțiunne individuală. Atăt şi nimic mai mult. De altmintrelea credem, că guvernul şi partidul liberal este atăt de compro­mis în faţa alegătorilor ieșeni, nncăt ori­ce-am face unii ori alţii dintre noi, nu mai poate slăbi şansele de reuşită a listei conservatoare. Cronică Astăzi sau deschis stagiunea Tea­trului Naţional cu piesa : Ovii­iu, dramă in versuri de V. Alexandri.

Next