Era Nouă, 1899 (Anul 10, nr. 463-500)
1899-10-17 / nr. 463
APARE DUMINICA Anul XI. No. 463 Iaşi, Duminică 11 Octombrie 18cc ze* bani numenul. FÂNUL D-lui FLEVA. Prea îl înjură ziarele liberale pe bietul dl. Fleva în chestia fânului. II acuză că a urmărit profituri personale şi î l fac hoţ. E greu lucru de precizat asemene acuzaţii , atăt numai se poate spune cu siguranţă că cumpărătura fânului s’a efectuat în condiţiuni care par a ascunde o afacere. Cine sunt însă beneficiarii ei, aceasta nu se poate şti. In tot cazul e trist lucru că se întîmpla acte care au asemenea aparenţă şi care provoacă astfel de acusatiuni. Nefiind însă nici judecători de instrucţie, nici politiciani orbiţi de patimă, ne refuzăm să urmăm pe acusatori pe acest teren de bănueli personale. Dl. Fleva în ceasul in care a intrat in cabinetul conservator a suferit o maximă capitis deminutio, din omul liber al unor convingeri democratice, a devenit robul unei oposiţiuni ministeriale câştigate de la adversari. Este deci natural să ne interesam mai mult de cea ce se face la Ministeriell domeniului din multe alte puncte de vedere, decît din acel al demnităţei personale a simpaticului fost tribun. Ţara nu poate uita de pildă siguranţa cu care promitea dl. Eleva astă primavară in parlament, că va da dovadă cum că este în stare să administreze bine interesele statului, pentru a spulbera odată legenda ce i se făcusă, că e bun numai să susţină campanii în oposiţie. # Amicii şi adversarii care îl cunosc pe dl. Fleva de aproape ştiau de mai inainte cum are să iasă această probă. Totuşi ei sau înşalat asupra termenului cu temperamentul seu aprins, dl. Fleva s’a grăbit din cale afară. Ce însemnează in adevăr acea enormă cantitate de făn cumpărată de patru ori peste creditul acordat ? De ce cu preţ atît de rădicat şi cu contracte prost făcute ? Cum e cu putinţă să se fi primit jurisdicţia ungurească? In faţa acestor chestiuni ce se impun in mintea oricui, cei mai buni prieteni şi mai călduroşi apărători ai d-lui Fleva, vor fi fericiţi să poată constata împreună cu noi, cu cătă uşurinţă şi neprevedere s’a procedat la această contractare şi ce risipă s’a făcut din averea statului. Vor fi fericiţi amicii şi apărătorii d-lui Fleva să recurgă la această constatare, pentru a salva cel puţin buna credinţă şi onoarea d-lui Fleva. Proastă marfă a cumpărat dl. Fleva în Ardeal. Proastă marfă a cumpărat partidul conservator, cînd a constituit cabinetul d-lui G. Gr. Cantacuzino. ------------ —- ——-----------------Nici mânie, nici răsbunare Avem aproape patruzeci ani de viaţă parlamentară şi cu toate aceste, de bună samă, se poate spune că educaţia noastră politică nu e făcută încă. Pentru ambele aşa zise partizi istorice, politica are un scop foarte simplu şi netăgăduit : puterea — care explică şi acţiunea lor in opoziţie şi acţiunea lor la guvern. Propoziţie : datoria lor e să caute toate mijloacele posibile, permise şi nepermise, pentru a pune mina pe putere ; şi odată la guvern , datoria lor e să facă totul pentru a se menţine. De aici consecinţa că : unui guvern pirat nu-i poate succeda decît acei cari l’au răsturnat, pentru cuvîntul că recompensa nu se cuvine decît acelora cari au făcut sforţări şi cari prin sforţările lor au izbutit. Dacă, cum deseori se întimplă, opoziţia care a resturnat un guvern nu e alcătuită din o singură culoare politică, fiindcă nu e uşor lucru a răsturna un guvern , atunci chestia e foarte simplă ; aliaţii impart vînatul frăţeşte. Aşa am avut odinioară guvernul liberal-conservator, aşa avem astăzi un guvern conservatordemocrat. Dacă însă unul din aliaţi nu intră în combinaţia de la minister, atunci, după părerea răspîndită să chiamă că e tras pe sfoară şi datoria şi respectul de sine, tot după părerea răspîndită, îi impun să se răzbune. Cam aceasta ar fi situaţia Junimiştilor dacă am crede spusele unui confrate din opoziţie de acum cîteva săptămîni. Junimiştii, după acest confrate, prin intervenirea lor îm campania de răsturnare contra cabinetului Sturza, au determinat succesul. Ar fi fost prin urmare drept ca ei care nu se prea aventurează